Sunteți pe pagina 1din 38

Grup Scolar Alexandru Odobescu, Lehliu-Gara

2006-2007

Boala secolului: STRESUL

Profesor coordonator:
Viasu Luminita
Motto: Dimineata, cand va desteptati,
deschideti un minut fereastra si aruncati
in curte continutul acelui faras imaginar
pe care l-ati incarcat cu toate gandurile
negre si cu toate ghearele pe care le-ati
simtit in voi in ziua precedenta.

(Academician Ana Aslan)


Gheara din noi
denumita stres
Stresul este o realitate
a tuturor timpurilor,
insotind conditia
umana asemenea
unei umbre; in epoca
noastra, caracterizata
prin multitudinea si
amplitudinea starilor
tensionale si
conflictuale, el
reprezinta o trasatura
definitorie.
Stresul ce apare brusc si cu o mare
intensitate este cel mai adesea provocat de
frica. Este o provocare directa a instinctului
de supravietuire si declanseaza reactii
chimice si fizice.
Cand suntem stresati ne
simtim coplesiti de o
senzatie puternica numita
panica. Acesta este
rezultatul unei secretii
crescute de adrenalina ,
hormonul produs de
glandele suprarenale.
Adrenalina este eliberata
direct in sange si are un
efect imediat asupra
organismului, pregatindu-l
fie sa lupte, fie sa o ia la
fuga.Ea creste intensitatea
si viteza batailor inimii si
creste presiunea sangvina.
Prea mult stres pentru
o perioada
indelungata, poate fi
extrem de daunator.
Poate afecta sistemul
imunitar, astfel incat
persoana respectiva
este mai mult expusa
riscului de imbonlavire.
Boli
Bolidede
nutritie
nutritie
Boli
Bolidede Probleme
Probleme
inima
inima respiratorii
respiratorii

STRESUL
STRESUL Scaderea
Scaderea
Boli
Bolidede capacitatii
capacitatii
piele
piele dede
concentrare
concentrare

Migrene
Migrene Insomnii
Insomnii
Simptome fizice si psihice
legate de stres
tensiune
tensiune anxietate
anxietate
musculara
musculara
tensiune
tensiune iritabilitate
iritabilitate
gura psihica
psihica
diaree
diaree gura uscata
uscata

lapsus
lapsus depresie
depresie
Simptome
Simptome Simptome
Simptome
palme
palme fizice
fizice psihice
psihice
greata
greata
transpirate
transpirate
incapacitate
incapacitate sentiment
sentiment
de
de de
de
concentrare
concentrare insecuritate
insecuritate
ameteala
ameteala palpitatii
palpitatii dificultatea
dificultatea plans
plans
de
de aa lua
lua
decizii
decizii
apetit
alimentar exagerarea
modificat consumului de
(anorexie sau tutun, alcool
bulimie sau droguri
nervoasa)
Modificari de
comportament

tulburari
ale somnului
Cauzele stresului

Evenimentele
externe sunt printre
cele mai frecvente
cauze de stres din
viata oamenilor.
Concedierea se afla undeva in capul listei de
factori de stres. Incasarea ajutorului de somaj
sau cautarea unei alte slujbe nu fac decat sa
creasca stresul.
Nu doar adultii sunt supusi stresului si
tensiunilor vietii. Numerosi adolescenti isi
ocupa o mare parte din timp invatand pentru
examene si sunt supusi unor mari presiuni sa
reuseasca.
Stresul demografic
Omul modern
evolueaza intr-un
ocean de agenti
stresanti de o mare
varietate carora
trebuie sa faca fata
apeland la finele si
complexele mecanisme
de adaptare de care,
din fericire dispune.

Motto: Lumea e acea groapa mare care este plina


de cursele mortii.
(Neagoe
Basarab)
Cele mai stresante
meserii

Cele mai stresante meserii din Romania:


controlorul de trafic aerian, urmat de
medici, psihiatri, piloti si directori. Exista
insa si meserii stresante secrete,
nenormate, cum ar fi cea de avocat sau de
consultant.
Esenta vietii:
Somnul
Somnul este de o
importanta
fundamentala pentru
sanatatea noastra, atat
pe plan fizic, cat si pe
plan mintal si afectiv.
De fapt, somnul
reprezinta o necesitate
a vietii, rolul sau in
mentinerea sanatatii
fiind la fel de important
ca si cel al aerului,
alimentelor si apei.
Fiinta umana are nevoie in medie de 8 ore de
somn pe zi, iar cand durata somnului este
prelungita cresc semnificativ atat atentia cat
si performantele intelectuale, emotionale si
fizice pe timpul intregii zile.
Nevoia de somn variaza nsa
n functie de vrsta. Un nou-
nascut doarme n medie 20
de ore pe zi, un copil de 6
ani,10 ore, unul de 12 ani, 9
ore. Un adult are nevoie de
7-8 ore. Exista variatii destul
de mari fata de aceste
medii. De aceea, pentru a
ne da seama daca am
dormit destul, expertii din
domeniul somnului au pus la
punct o regula simpla de
evaluare: daca n cursul zilei
urmatoare nu esti somnoros,
ci complet treaz si n forma,
atunci ti-ai asigurat
necesarul de somn n
noaptea anterioara.
Asa cum lipsa hranei este semnalizata prin
senzatia de foame si lipsa apei din organism este
semnalizata prin senzatia de sete, somnul
insuficient este semnalizat prin somnolenta din
timpul zilei. ( Men sana in corpore sano)
Nu este obligatoriu. Daca
nu simtiti nevoia sa dormiti,
nu va fortati. Unora le este
suficient somnul de
noapte.Cofeina, ceaiul si
suplimentele cu proprietati
neurostimulatoare (unele
produse termogenice, mai
ales cele care contin
efedrina, vitaminele,
produsele pentru slabit cu
structura amfetaminica).
Trebuie evitate cu 4-6 ore
inainte de culcare.Nicotina.
Tigarile si alte produse care
contin nicotina sunt
stimulante; ele trebuie Somnul din
evitate inainte de culcare.
timpul zilei
De ce ni se face somn
dupa ce mancam?
Cu totii ne bucuram de un pui de somn dupa ce
mancam la pranz intr-o zi libera. Celule din creier,
neuronii, care ne mentin in alerta se "sting" dupa ce
mancam.
Glucoza, adica zahar din mancare, poate opri celulele
din creier sa mai produca semnale pentru a ne tine
treji" formeaza o bariera contra neuronilor care produc
orexine - proteine minuscule care sunt vitale pentru
functionarea normala a starii constienta.
Alcoolul. Alcoolul
grabeste instalarea
somnului. Din nefericire,
chiar in cantitati reduse,
el afecteaza ultima parte
a somnului.
Mediul. Locul in care doarme
o persoana trebuie sa fie cat
se poate de confortabil(pentru
persoanele care adorm greu
se recomanda culori ca roz
pal,verde,albastru,rosu pal).
Trebuie evitate temperaturile
extreme, lumina si zgomotul.
Zgomotul este cea mai
frecventa problema, care
uneori nu poate fi controlata;
impactul sau negativ asupra
somnului poate fi totusi redus
folosind un aparat care sa
mascheze zgomotul, de
exemplu un ventilator.

Motto: Zgomotul este cea mai obraznica


dintre intreruperi
( A.
Schopenhauer)
Schopenhauer
Fiziologia
somnului
Organismul omenesc este alcatuit n asa fel
nct fiecare organ are un timp al sau
pentru odihna si recuperare. Procesele
reparatorii si regenerative sunt nsa
maxime n timpul somnului.
Exista doua tipuri distincte de somn:

1. Somnul fara vise. Acest tip se mai numeste somn fara


miscari oculare rapide (NREM nonrapid eye movement).
2. Somnul cu vise, cunoscut si sub numele de somn cu
miscari oculare rapide (REM rapid eye movement).
Ceasul biologic

Ceasul biologic al fiecarei persoane corespunde in mare aproximatie


cu ciclul unei zile,iar de fapt circadian inseamna aproximativ o zi".
Ciclul de veghe si somn este strns legat de temperatura corpului:
cu ct temperatura este mai mare, cu att suntem mai activi; de
partea cealalta, cu ct temperatura scade, starea de somnolenta
ncepe sa apara. Ritmurile corpului par a se baza pe dou perioade
de somn n fiecare zi: una lunga pe parcursul noptii si una scurta, la
amiaza, cnd multi oameni obisnuiesc sa doarma sau cel putin sa se
odihneasca, oprindu-se din alerta obisnuita celorlalte momente ale
zilei.
Somnul afecteaza
performantele scolare

Somnul are implicatii profunde asupra


performantelor scolare ale copiilor.
O cantitate suficienta de somn este un
factor important in imbunatatirea abilitatilor de
invatare ale elevilor, cat si in minimizarea
problemelor de atentie si de hiperactivitate.
Adormiti greu, aveti un somn agitat,
dimineata va simtiti mai obositi decat
seara? Daca da, este foarte posibil sa
fiti beneficiarul unei maladii care
prinde proportii pe intreg mapamondul:
insomnia.
Disomnii
Disomnii
Boala
Boala Insomnie
Insomnie
Somnului
Somnului

Sindromul
Sindromul
Vorbitul
Vorbitul picioarelor
picioarelor
prin
prinsomn
somn nelinitite
nelinitite

Dereglri
Dereglri
ale
alesomnului
somnului
SIDS
SIDS Hipersomnie
Hipersomnie

Bruxism
Bruxism Parasomnii
Parasomnii

Somnambu-
Somnambu- Panica
Panica
lism
lism nocturn
nocturn
Sforaitul

Nu este neaparat o
dereglare, dar poate
fi una din simptomele
unei probleme acute
si poate cauza
probleme.
Sforaitul s-a intamplat sa decida
si pagini importante de istorie.
Caci din pricina sforaitului
Napoleon a pierdut batalia
hotaratoare de la Waterloo. Prin
inaintarea in varsta si prin
ingrasare, Napoleon devenise
un mare sforaitor. Motiv pentru
care noptile lui erau un chin,
fiindca din pricina sforaitului nu
se odihnea bine. Dupa o noapte
dormita iepureste din pricina
sforaitului, Napoleon a adormit
la pranz, moment in care
trebuiau luate decizii
importante pentru soarta
bataliei de la Waterloo.
Generalii lui s-au codit sa-l
trezeasca, miscarile de trupe
ale lui Napoleon s-au facut cu
intarziere, asa ca imparatul
Frantei a pierdut batalia din vina
sforaitului.
Motto: Relaxati-va in
mod intermitent,
inducandu-va pe
aceasta cale stari de
calm, plecand de la
ideea ca numai calmul
este stapanul miscarii
si al dezordinii.
dezordinii
Bibliografie
1.FormulaAS, nr.11/2005
2.Stresul si Relaxarea Dr. Arcadie Percek,
editura TEORA
3.Gandul, nr.5/2006
4.www.doctor.info.ro
5.Cum sa t aperi de stres Patrick Legeron, editura
TREI
6.Carticica stresului Exley Helen, editura Helen Exley
7.Adevarul despre stres Babbs Elizabeth, editura RAO
8.Revista PERSPECTIV, nr. 2/2007
9.Educatia pentru sanatate in familie si in
scoala,Gheorghe-Eugeniu Bucur, Octavian
Popescu,editura Sanatate pentru toti
Proiect realizat de: Chirea Georgiana
Mariuta Alexandra
Clasa a XI-a BMI