Sunteți pe pagina 1din 20

REMETEA -MARE

COTOFREI SORINA-DIANA
GOSPODARIA

Gospodaria era construita dupa puterea


economica a fiecarei familii.Casele erau
asezate cu frontul la strada iar paralel cu
casa era asezat grajdul .Casele de obicei
erau facute si lemn sau din pamant batut si
erau acoperite cu sindrila.Aveau
traditionala prispa ,prelungita cat tinea
lungimea casei care ne ducea cu gandul la
pritvoarele domnesti .
COMPONENTA
GOSPODARIEI
Casele erau alcatuite din 2 sau 3 incaperi .

In tinda ("cuina"), incapere multifunctionala de trecere,


de preparare a hranei si pentru desfasurarea unor
activitati lucrative se afla un ingenios si arhaic
sistem de pregatire a hranei: vatra libera prevazuta
cu un impunator cos de evacuare a fumului si care
serveste si pentru alimentarea celor doua sobe
oarbe ce incalzesc incaperile de locuit.
SOBA MARE
Din tinda in dreapta se intra in Soba mare situata spre strada
.Era cea mai importanta camera a locuinei unde se gaseau:
paturi, scaune, mese inalte, banci cu spatar cat si o bogata
gama de tesaturi din lana - "ponievi" si "cilimuri" cu o cromatica
vie, in care predomina rosul - si din bumbac .

stergare, fete de masa, fete de perna, perdele, cu un bogat decor


geometric, dispus n suprafete compacte, pe fond alb.
Cea mai important obiect din camera de oaspeti era lada de
zestre care arata totodata si harnicia fetelor din accea
gospodarie.

Era camera in care se primeau musafirii si in care nu se domea.


SOBA MICA
Din partea stanga a tindei se intra in camera
de zi ,camera in care de desfasurau toate
activitatile gospodaresti.Cuprindea unu sau
doua paturi,dupa caz ,cuptorul,masa cu
scaunele in mijloc,razboiul de tesut si alte
obicte de artizanat.Era camera care tinea
loc de dormitor pentru toti membrii familii.
Gospodria

Casa taranesca Interior camera de zi


Gospodaria

Lada cu zestre Interior soba mare


Costumul ceremonial de mireasa

Mireasa avea prul mpletit ntr-o coad , purtat pe spate,


realizat din 50-60-100 de uvie, mpodobit cu bani de
argint, voal i cunun din flori naturale i artificiale. Mireasa
purta cma, catrin doar n fa, cusut cu alb i galben, iar
la cele bogate, aceasta era esut din fir metalic i mtase
galben.
Luni dimineaa, n cadrul ceremonialului de nvelire ca
nevast, purta pe cap conci de bani sau salb de galbeni pe
frunte, iar n spate catrina. Prezena n inuta vestimentar a
celei de-a doua catrine, la spate, constituia semnul distinctiv
al femeii mritate.
Cmaa era cusut cu alb, iar betele brodate cu fir metalic
auriu care se numesc pui marunti.
La gt purta mrgele i salb de aur sau argint.
Costum popular mireasa
Costumul de mire
Mirele purta o plrie din fetru, mpodobit cu galben, iar deasupra
punea o floare alb sau purta o plrie decorat cu flori de grdin i 3-
5 bani de argint, cusui, sau o plrie ornamental cu o pan mare
tricolor.
Cmaa din bumbac, dreapt, cu mnecile prinse ncreit n dreptul
uumrului, se cosea cu fir galben pe guler, manete, poale sau cu un
ir lat de custuri albe pe piept sau cusut cu alb pe guler, piept,
manete i poale.
Panatalonii din pnz erau realitiv largi i decorai cu custuri albe pe
marginea inferioar. Pe deasupra pantalonilor se purta cmaa, ncins
cu brul de ln sau cu chimirul din piele.
Peste cma purta chintuul, vesta din aba, bogat ornamentat cu
aplicaii de inioare negre, albastre, violete sau brune i cu motive
florale cusute cu mtase colorat.
Ca nsemn specific, mirele purta o flaore mare, alb, de cear, prins
pe piept i se ncla cu cizme
Obiceiuri de Craciun
1) n Ajunul Crciunului, femeile pun un bnu i
nuca n apa de splat, ca s aib parte de
frumusee i prospeime;
2) n colurile meselor de srbtoarea
Crciunului, sub faa de mas, se pun caei de
usturoi i semine de mere, ca s apere casa de
deochi i farmece;
3) In seara de ajun copiii merg la colind de unde se
intorc cu nuci,mere ,dulciuri etc
4) n cldarea cu ap pentru animale se pune o
potcoav, pentru ca animalele s fie tari ca fierul
Colindatori
Obiceiuri de Nunta
Nunta se anunta de catre preot in biserica cu 3
duminici inainte,dupa terminarea slujbei.
Invitatii erau chematii cu o duminica inainte cu carul
impodobit.
Cei ce invitau erau giverii care sunt imbracati in
costume populare.
Nunta propriu-zisa incepea acasa la mire si tinea trei
zile,de vineri pana duminica.O zi la mire ,una la
mireasa si a treia la Caminul Cultural.
La iesirea din biserica mireasa arunca un mar plin cu
bani.
In timpul alaiului se juca steagul de staghis
Steag impodobit Mireasa la cununie
Obiceiuri de botez
Moasa se duce la preot de unde procura
moliva ,care foloseste la imbaierea copilului
40 de zile.
La lumanarea de la botez se face un
material care se decoreaza cu flori .
La intoarcerea de la biserica nasa ii da
mamei copilul pe geam iar mama ii da nasei
o farfurie de grau ,zahar si bani (se spune ca
va fi bogat ,va avea viata dulce )
Mama nu asista la ceremonia religioasa!
Obiceiuri de
imormantare
La 9 zile dupa slujba de imormanatare se face o masa cu
9 copii.
La Scoaterea decedatului din casa masa pe care a stat
acesta 3 zile se intoarce cu picioarele in sus.
Se acopera toate oglinziile din casa !!
Se alege o fetita pana in 8 ani care in fiecare dimineata
pune intr-o cana mai mare un ban si bea din aceea apa
,odata cu aceasta se spune ca va bea si decedatul
La 40 de zile dupa imormantare se merge la o apa
curgatoare unde se pune o felie de paine si o lumanare
,care se spune ca este sufletul mortului,aceasta
procesiune se numeste despartirea sufletului decedatului
de familie
Obiceiuri de ruga
In fiecare an pe data de 15 august in
comuna Remetea Mare se sarbatoreste
hramul bisericii si se organizeaza si ruga .
Hora propiu-zisa incepe din fata bisericii de
catre Ansamblu Flori Remetene impreuna
cu personalitatiile locale si cei prezenti.
Pana in anul 1970 la ruga se mergea in
costum popular .
Ruga se tinea 2 zile .
BIBLIOGRAFIE

Remetea Mare ,Contributii


monografice,Ioan Triaia,Rada Horatiu si
Gabriel.
www.muzeulsatuluibanatean.ro.