Sunteți pe pagina 1din 11

Proteinele sunt componente de baz ale tuturor celulelor

vii i sunt importante n dezvoltarea,reproducerea


i funcionarea normal a fiinelor vii.
O proteina este, de fapt, un amestec de aminoacizi.
Exista proteine de origine animala si proteine
vegetale. Ele joaca un rol cheie in procesul de
nutritie, pentru ca sunt o sursa imporanta de energie
si participa la reinnoirea de zi cu zi a pielii, unghiilor,
parului si tesutului muscular. Acestea sunt, de
asemenea, implicate in functionarea organismului, in
special in apararea impotriva bolilor.
Tipuri de proteine
n funcie de compoziia lor chimic ele pot
fi clasificate n:
Holoproteine cu urmtoarele clase de
proteine
Proteine globulare - sunt de regul
substane solubile n ap sau n
soluii saline:protaminele, histonele,
prolaminele, gluteinele, globulinele,
albuminele.
Proteinele fibrilare -caracteristice
regnului animal, cu rol de susinere,
protecie i rezisten
mecanic:colagenul, cheratina i
elastina.
Heteroproteinele sunt proteine complexe
care sunt constituite din o parte proteic
i o parte prostetic; n funcie de
aceast grupare se pot clasifica astfel:
Glicoproteine
Lipoproteine
Nucleoproteine
Structura proteinelor
Structura primara-dat de aminoacizii care intr n lantul proteic
prin formarea legturilor pepetidice.
Structura secundar-se refer la forma i la lungimea lanurilor
polipeptidice, proprieti induse de legturile de hidrogen.
Structura teriar-macromoleculele proteice au o conformaie
tridrimensional , realizat prin intermediul cuplrii mai multor
lanuri polipeptidice scurte ntre ele, cuplare care duce la formarea
fibrelor proteice.
Structura cuaternar-se refer la modul cum se unesc
subunitile proteice.
Unde le gasim?
Produsele de origine animala sunt bogate in proteine:
carne, peste, crustacee, moluste, oua, lapte si
produse lactate. Proteinele vegetale se gasesc mai
ales in cereale, leguminoase (linte, soia, fasole
uscata, mazare). Totusi, proteinele de origine vegetala nu
au aceleasi calitati nutritive ca si proteinele de origine
animala, din cauza lipsei unuia sau mai multor aminoacizi
esentiali. De aceea, persoanele care urmeaza o dieta
vegetariana si nu mananca nici macar produse lactate si
oua risca sa isi slabeasca organismul si sistemul imunitar si
trebuie sa compenseze aceste deficit al aminoacizilor.
De ce avem nevoie de proteine?
Consumul recomandat de proteine se situeaza intre 10 si 15% din
aportul caloric total, cu un minim de 70 de grame pe zi pentru barbati
si 60 g pe zi pentru femei. Pilonul principal al nutritiei, proteinele ar
trebui sa fie prezente, in mod ideal, la cele trei mese principale ale
zilei, indiferent daca urmezi sau nu o dieta. Femeile gravide si mamele
care alapteaza, precum si persoanele care depun activitati fizice
intense trebuie sa aiba o alimentatie bogata in proteine.
Este gresit inteles faptul ca nu trebuie sa consumam carne, ci mai
degraba nu trebuie sa mancam carne bogata in grasimi, ci sa alegem
produsele animale fara prea multe lipide (de exemplu, pui fara piele,
carne de vita slaba, fara straturi de grasime, lapte semidegresat etc.,
evitand sa preparam aceste alimente prin prajire).
Deficitul de proteine duce la topirea masei musculare, scaderea
rezistentei la infectii si senzatie de oboseala
Biosinteza proteinelor
Biosinteza proteinelor este un
proces prin care fiecare celul
i
sintetizeaz proteinele proprii,
prin intermediul unui proces
care
include multe etape, sinteza
ncepnd cu procesul de
Transcripie i terminnd cu
procesul de translaie.
Procesul dei similar, este diferit
n funcie de celul.
Sinteza proteinelor are loc permanent in
organismele vii.Cele existente sufera
continuu
transformari biochimice si trebuie inlocuite.
Continutul in proteine al unor produse
animale si vegetale este foarte variat.
Boli cauzate de deficienta de
proteine
Lipsa proteinelor din organism este
considerata una dintre cauzele majore care
favorizeaza aparitia urmatoarelor afectiuni:
boli cardiovasculare, cancer de colon,
cancer mamar si osteoporoza.
Deficitul congenital de proteina C sau S sta
la baza afectiunilor de coagulare,
determinand un risc crescut pentru formarea
cheagurilor de sange, tromboza.
Lipsa proteinelor provoaca si numeroase
alte tulburari, cum ar fi: pierderea in
greutate, slabiciunea, contractia tesutului
muscular, anemie, hiperpigmentarea pielii,
ritm cardiac si metabolism scazut, afectiuni
hepatice,etc.