complexecologic: - diversitatea ecosistemului - diversitatea genetica uneispeciidin acestecosistem Biodiversitatea reprezint variabilitatea organismelor din cadrul ecosistemelor terestre, marine, acvatice continentale i complexele ecologice; aceasta include diversitatea intraspecific, interspecific i diversitatea ecosistemelor. Toate organismele care traiesc pe aceasta planeta sunt dependente unele de altele intr-o anumita masura sau alta
Pierderile suferite de planeta noastra sunt o
pierdere pentru noi, oamenii Datorita interdependentei legate de hranire (mai ales), dar si legate de adapost sau de alte aspecte Planeta noastra a suferit cinci extinctii in masa de cand exista. Acestea au fost suficiente pentru a distruge 99% din speciile de plante si animale care au trait vreodata pe Pamant. Ultima dintre aceste extinctii in masa a avut loc cu aproximativ 65 de milioane de ani in urma si a dus la disparitia dinozaurilor. Faptul ca 99 % din aceste specii au disparut implica faptul ca disparitia si evolutia speciilor sunt perfect normale si se repeta din cand in cand. Pe masura ce unele specii dispar, altele noi apar. Chiar daca pare simplu, acest proces dureaza milioane de ani. O privire pe lista animalelor disparute in ultimii 100 de ani arata ca rata lor de disparitie a crescut de-a lungul anilor. Cu toate acestea, rata de evolutie ramane aproximativ constanta.
Daca rata de disparitie creste, iar cea de
evolutie ramane aceeasi, ciclul de viata de pe planeta va fi drastic afectat. Disparitia unei singure specii animale pune in dificultate mai multe specii care sunt dependente de ea. Cand un pradator din varful lantului trofic (un animal carnivor) estepe cale de disparitie, populatia consumatorilor secundari (care sunt erbivori, in majoritatea cazurilor) tinde sa creasca. Aceasta creste numarul de erbivore, care, la randul lor, agreseaza vegetatia, iar lipsa de vegetatie afecteaza precipitatiile, ducand astfel la desertificari intr-o anumita regiune. Pe langa faptul ca oamenii sunt cea mai inteligenta specie de pe planeta, sunt si cea mai dependenta specie. Din timpuri preistorice, depindem de natura pentru a ne indeplini nevoile de baza.
De-a lungul anilor, am ales sa alteram natura
pentru nevoile noastre, si facand acest lucru, cu buna stiinta sau in necunostinta de cauza, le-am daunat imprejurimilor noastre. Se pare ca am uitat ca:
Noi depindem de natura mult
mai mult decat depinde ea de noi!!! Daca toti pradatorii carnivori sunt ucisi prin vanare excesiva si braconaj, erbivorele vor curata suprafata verde a planetei, lasandu- ne astfel fara apa! Daca toate padurile sunt sterse de pe fata pamantului, animalele salbatice nu vor avea alta optiune decat sa ne incalce teritoriul nostru! Trebuie sa intelegem ca oricat de mult vom incerca, natura va fi mereu cu un pas inaintea noastra, si de fiecare data cand vom incerca sa o modificam, repercusiunile se vor simti intr-un fel sau altul. Conservarea biodiversitatii este managementul interactiilor umane cu variate forme de viata si ecosisteme , in scopul maximizarii beneficiilor ce se pot obtine azi si pentru mentinerea potentialului lor , pentru nevoile si aspiratiile generatiilor viitoare
( World Conservation Strategy - IUCN , 1980 )
Este determinata de cantitatea de informatie genetica de la nivelul unei specii, respectiv de totalitatea genelor speciei deoarece o specie este formata din mai multe populatii, populatii iar acestea prezinta un anumit fond genetic, genetic biodiversitatea genetica este suma fondurilor genetice ale populatiilor care compun respectiva specie Variabilitatea genetica este determinata de recombinarea genetica si de mutatii Specia = o grupare de populatii care se pot incrucisa intre ele, dar care sunt izolate reproductiv de alte specii.
Numarul actual de specii este estimat la 1,7-
1,8 milioane (dintre care 56% sunt insecte), insa din acest numar 40% din specii se intalnesc intr-un singur habitat si foarte multe specii sunt reprezentate de un singur individ. Raspandirea speciilor este influentata de valenta ecologica si de optimul ecologic
Notiunea de valenta ecologica a unei specii
vii reprezinta posibilitatea unei specii de a popula medii diferite, caracterizate prin variatii mai mari sau mai mici ale factorilor ecologici.
Optimul ecologic este o valoare a factorilor
ecologici la care specia se dezvolta cel mai bine. Peisajul reprezinta un ansablu de ecosisteme existente in anumite biotopuri, determinate geomorfologic si climatic.
Cu putine exceptii, peisajul este un mozaic
de ecosisteme naturale si ecosisteme antropice. n msura n care diversitatea genetic sau a speciilor permite vieuitoarelor s supravieuiasc n medii diverse, tot aa i factorii de cultur uman (nomadismul, transhumana, agricultura tradiional) reprezint un sistem de convieuire cu un mediu dat. Este considerabil pentru ansamblul vieii pe glob i n special pentru om. Aceasta are rol important ca hran pentru om, ca baz pentru diverse industrii i are o valoare estetic i pedagogic. Hrana este luat de om din componentele vegetale i animale, slbatice i domestice ale biosferei. Din lumea mineral omul ia doar sarea ca atare, cci o mare parte a componentelor chimice ce intr n alimentaie au la baz tot produse biologice. Sntatea omului depinde n mod substanial de produsele biodiversitii. Odinioar toate medicamentele proveneau din plante i animale. Dintre medicamentele clasice se cunosc de mult chinina, camforul, efedrina, papaverina, etc. Dup 1940 au fost descoperite i valorificate ciupercile, ce au dat marele grup de 3000 tipuri de antibiotice, apoi tranchilizante, cardiotonice, corticosteroizii extrai direct din plante slbatice sau preparai din molecule vegetale. Industria i comerul se bazeaz, de asemenea, n bun msur pe produsele biologice. Industria alimentar, industria lemnului, diverse fibre, guma, esene de parfumuri i numeroi colorani. Aciunea asupra litosferei de ctre biosfer este considerabil. Toate trei regnurile (microbii, plantele, animalele) genereaz solul, apr solul de eroziune. Vegetaia stabilete echilibrele biochimice (fotosinteza), are calitatea de a absorbi poluanii i de a menine microclimatul, creeaz peisajul. Rolul estetic i educativ al biodiversitii devine tot mai pregnant ntr-o societate suprasaturat de artificialul civilizaiei moderne. Turismul a devenit a doua industrie economic pe glob, el fiind strns legat de peisaj i de elementele biosferei. Deoarece biodiversitatea este strns legat de nevoile umanitii, ea trebuie considerat un element al securitii naionale. Potrivit ONU, biodiversitatea ajut oameni n patru feluri eseniale: aprovizionarea, funcia de reglare - "nghiirea" polurii sau reglarea frecvenei ploilor, funcia cultural - venerarea locurilor sacre sau relaxarea n mediul rural, funcia de suport pentru culturile agricole.