Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
NEUROLOGICA
SI
PSIHIATRICA
SEMIOLOGIA NEUROLOGICA
AHC
Genetic: DMP, coree, ataxie spinala
Circumstante favorizante: epilepsie
Comorbiditati: HTA, DZ, ASC
ELEMENTELE SISTEMULUI NERVOS
SISTEMUL MOTOR
Neuronul motor central
Ariile corticale
Cai de conducere intranevraxiale
Neuronul motor periferic
Nucleii motori ai nervilor cranieni / rahidieni
Cai de conducere periferice (radacini, plexuri nervoase,
nervi periferici)
Efectori: muschi striati
SISTEMUL MOTOR
Sindromul de NMC
Tulburari de mers
Paralizii
Atrofii musculare
Tulburari de echilibru si coordonare
Vertij
Miscari involuntare
Dureri, disestezii (hiperestezie dureroasa)
Parestezii, amorteli
Tulburari sfincteriene
Pierderi de cunostiinta
Tulburari de vorbire: afazie, disartrie
Tulburari de vedere: amauroza, diplopie, cecitate, hemianoxie
Tulburari de auz
Tulburari de deglutitie
Cefalee
Tulburari psihice
EXAMENUL NEUROLOGIC
LOCALIZAREA LEZIUNII
Cortex
Substanta alba
Trunchi cerebral
Cerebel
Maduva spinarii
Radacini
Nervi periferici
Jonctiune neuromusculara
Muschi
EXAMENUL OBIECTIV NEUROLOGIC
Limbajul
Orientarea
Perceptia
Memoria
Praxia
Gnozia
Capacitatea de concentrare
Rationamentul, logica
Dispozitia
PACIENT DIFICIL
Observare
Rabdare
Pacienti agitati, pot fi agresivi, violenti
Pacienti care nu raspund, refuza sa participe, negativisti
Pacienti necooperanti, neatenti, preocupati, informatii vagi
Pacienti isterici
LIMBAJUL
Forme:
Motorie, non-fluenta (Broca)
Senzoriala, fluenta (Wernicke)
Globala
Alexie (incapacitatea de a citi)
Agrafie (pierderea capacitatii de exprimare in scris)
TESTAREA AFAZIEI
Exprimarea vorbirii: spontane, repetate
Exprimarea scrisului: spontan, dictat, copiat, desenat
Executarea unor ordine simple / complexe
Teste cu simboluri
Examenul cititului
MEMORIA
Imediata
3 obiecte pe care trebuie sa le repete pacientul imediat,
dupa 3 si dupa 5 minute
Recenta
De lunga durata (istorice, personale)
ORIENTAREA
Asupra propriei persoane
In timp: ziua, luna, anul
In spatiu: zona, localitatea, cladire / etaj
APRAXIA
DEFINITIE:
DEFINITIE incapacitatea de a executa gesturi adecvate unui scop
Forme:
Apraxia buco-facio-linguala = nu poate efectua miscari
voluntare ale fetei, gurii, limbii la comanda, dar pot fi efectuate
automate sau reflex (afazia Broca)
Apraxia trunchiului = dificultatea de a se culca in pat, de a se
ridica, de a pasi inainte sau inapoi
Apraxia mersului = pierderea initiativei si indemanarii
Apraxia de imbracare (se asociaza cu tulburari ale orientarii
dreapta-stanga)
AGNOZIA
DEFINITIE:
DEFINITIE bolnavul are facultatile mintale si organele de simt
intacte, dar nu mai poate recunoaste fenomene, obiecte si
semnificatia lor
FORME:
Tactile
Vizuale
Auditive
Ale imaginii corporale
AGNOZIA FORME
TACTILE
Leziuni in lobul parietal
Deficit de recunoastere a obiectelor cu ajutorul pipaitului
AGNOZIA FORME
VIZUALE
Pierderea posibilitatii de recunoastere a obiectelor cu ajutorul
vederii
Pentru obiecte
Pentru imagini
Spatiala
A simbolurilor grafice
Prosopagnozia
Cecitate psihica (nu recunoaste obiectul exclusiv prin vedere,
recurge la alte mijloace senzitivo-senzoriale pipait-auz-miros)
AUDITIVE
Imposibilitatea recunoasterii sunetelor si semnificatiei lor prin auz
Surditatea psihica totala: percepe zgomote, poate compara
intensitatile acestora, le poate localiza spatial, dar este incapabil sa
defineasca natura, provenienta, semnificatia acestora
AGNOZIA FORME
IMAGINII CORPORALE
Alterarea sau pierderea perceperii, recunoasterii si reprezentarii de
catre bolnav a existentei sale corporale in ansamblu sau pe
segmente
Asomatognozia nerecunoasterea partilor propriului corp
Autotopognozia imposibilitatea de a-si descrie partile
propriului corp
Agnozie digitala nu distinge intre ele degetele propriei maini
sau ale examinatorului (sd Gerstman agnozie digitala,
acalculie, agrafie, dezorientare dreapta-stanga)
MODIFICARI STATICE SI DINAMICE
1. ATITUDINEA BOLNAVULUI
Activa (normal)
Pasiva (comatoasa)
Fortata (antalgica, antidisneica)
Proba Romberg
Romberg + de tip cerebelos
- Tendinta de cadere nu este influentata de inchiderea
ochilor; in leziunile de vernis anterior exista tendinta de
cadere inainte, in leziunile de vernis posterior cadere
inapoi, in leziunile de emisfer cerebelos cadere de
partea emisferului lezat
Romberg + de tip vestibular
- Cade de partea vestibulului lezat, accentuare de
inchiderea ochilor
Romberg + de tip tabetiform
- Leziuni ale cailor sensibilitatii profunde, tendinta de
cadere in toate directiile
MODIFICARI STATICE SI DINAMICE
a) PROBE DINAMICE
- Proba Vasilescu (bolnav in decubit dorsal, executa miscari
repetitive, concomitente, de flexie si extensie a gambelor pe coapse,
tarand calcaiele pe cearceaf; mb. inf. paretic ramane in urma
b) PROBE STATICE
La mb. sup. proba bratelor intinse (mentinerea in pozitie orizontala cu
bratele in supinatie, membrul paralizat incepe sa cada, iar antebratul ia
atitudine de pronatie)
La mb. inf.:
- Proba Mingazzini bolnav in decubit dorsal, coapse flectate in
unghi obtuz pe abdomen, gambe flectate pe coapse, paralele cu planul
patului mb. inf. paretic va cadea primul pe pat
- Proba Barre bolnav in decubit dorsal, gambe in unghi obtuz pe
coapse, mb. inf. paretic va cadea primul
MOTILITATEA VOLUNTARA (ACTIVA)
Motilitatea activa:
1. ATAXIA CEREBELOASA
a. Dismetrie cu hipermetrie (bolnavul nu atinge / depaseste tinta = dismetrie /
hipermetrie)
Proba index-nas
Proba calcai-genunchi
b. Asinergie (deficit de coordonare a miscarilor simultane)
c. Adiadocokinezie (imposibilitate de a executa miscari rapide, succesive si
in sens contrar)
- Proba marionetelor
- Proba baterii tactului
d. Tremuratura cerebeloasa STATICA (apare in timpul statiunii si mersului,
dispare in decubit) si KINETICA (in timpul miscarilor voluntare)
e. Tulburare de SCRIS (neregulat, tremurat)
f. Tulburare de VORBIRE (monotona, lenta, sacadata) si MERS (nesigur,
zig-zag)
2. ATAXIA TABETICA
Mers talonat, cu baza larga
Dismetrie cu hipermetrie
Romberg+
Abolirea ROT
MOTILITATEA PASIVA SI TONUSUL MUSCULAR
Redoare de ceafa
Kernig (ridicarea mb. inf. intinse, gambele se flecteaza)
Brudzinski (flexia cefei este urmata de flexia membrelor)
REFLEXELE
1. Reflexele cutanate
Reflex palmo-mentonier (lez. piramidale)
Reflexe cutanate abdominale (sup., mijl., inf. lez.
piramidale +)
Reflex cutanat plantar (Babinski + in lez. piramidale)
2. Reflexele osteotendinoase
Reflex rotulian
Reflex achilian
ROT diminuate / abolite (tabes, mielite, nevrite)
ROT exagerate (lez. piramidale)
Clonus (lez. piramidale) miscari ritmice, regulate,
involuntare, la nivelul rotulei sau piciorului
TULBURARI DE SENSIBILITATE
1. SUBIECTIVE
Parestezii (polinevrite, tabes)
Durere (tumori, hernie de disc)
2. OBIECTIVE
a) Tulburarile sensibilitatii superficiale (tactila, termica,
dureroasa) diminuate / abolite
b) Tulburarile sensibilitatii profunde
Sensibilitate profunda vibratorie
Sensibilitate mioartrokinetica (recunoasterea pozitiei
unui segment de membru)
MISCARI INVOLUNTARE
I. NERVUL OLFACTIV
- Substante cunoscute, fiecare nara
- Tulburari:
Anosmia (leziuni ale mucoasei olfactive: rinita atrofica, obstructie
nazala, sinuzita; boli ale cailor olfactive: tumori orbitofrontale,
meningiom de sant olfactiv; intoxicatii exogene: tutun, cocaina)
Hiposmia (HIC, adenom hipofizar)
Hiperosmia (hipertiroidism, graviditate, migrena)
Parosmia (auroepileptica, empiem de sinusuri nazale)
Cacosmia (afectiuni psihice)
II. NERVUL OPTIC
Acuitate vizuala (optotip)
Camp vizual (campimetrul)
Fund de ochi (oftalmoscop)
Tulburari de vedere
Ambliopia
Cecitatea sau amauroza
Discromatopsia
NERVII OCULOMOTORI
ALTERARILE SENZORIULUI
1. Tulburarile somnului
2. Pierderi de constienta tranzitorii (lipotimii, sincope)
3. Pierderi de constienta prelungite (come)
4. Convulsii
TULBURARILE SOMNULUI
a. Lipotimia:
Lipotimia
Ortostatism, ameteli, intunecarea vederii, senzatie de
cadere iminenta
Transpiratii profuze reci, bradicardie, hTA, pastreaza
controlul sfincterelor
b. Sincopa (colapsul) brutala, fara prodrom
De natura neurogena, psihogena
De origine vasculara
De origine cardiaca
SINCOPE NEUROGENE, PSIHOGENE
SINCOPA ISTERICA
anturaj, nuanta teatrala, dramatica
nu apar modificari ale tegumentelor, puls, TA normale
falsele sincope ale anxiosilor in sd. de hiperventilatie
(hipocapnie, alcaloza, cresterea rezistentei circulatiei
cerebrale)
SINCOPA EPILEPTICA
alterarea tranzitorie a starii de constienta, imobilizarea
trasaturilor, pierderea tonusului postural, incontinenta
sfincteriana, amnezie totala
ISCHEMIA TRANZITORIE CEREBRALA
tulburare de constienta + fenomene neurologice de focar
(hemipareza tranzitorie, afazie, dizartrie)
SINCOPE DE ORIGINE VASCULARA
Puls si TA nedecelabile
Sincopa vaso-vagala:
vaso-vagala ortostatism prelungit, caldura excesiva,
situatii neplacute la persoane emotive
Sincopa posturala:
posturala sd. de hTA ortostatica (antihipertensive,
exces de diuretice, anemie dupa imobilizare prelungita)
Sincopa carotidiana:
carotidiana hipersensibilitatea sinusului carotidian
(guler stramt, barbierit)
Sincopa din HDS
Coma hiperglicemica:
hiperglicemica somnolenta, astenie, sete, deshidratare, tegumente si
mucoase uscate, respiratie acidotica Kussmaul, halena acetonemica
Coma hipoglicemica:
hipoglicemica senzatie imperioasa de foame, cefalee, tremuraturi,
transpiratii, hipertonie musculara, uneori convulsii
Coma uremica:
uremica progresiv, astenie, adinamie, paloare teroasa, respiratie
acidotica, halena amoniacala
Coma hepatica:
hepatica progresiv, somnolenta, astenie, flapping, tremor, agitatie
psihomotorie, foetor hepatic
COME PRIN INTOXICATII EXOGENE
Coma alcoolica:
alcoolica progresiv, halena alcoolica, agitatie, logoree, confabulatie,
obnubilare, pierderea completa a starii de constienta
Come toxice/medicamentoase (sedative, somnifere)
COME CEREBRALE
Apar in AVC, encefalite, t. cerebrale, TCC
Insotite de semne neurologice de focar (hemipareza flasca, hemiplegie, pareza
faciala de tip central)
Instalare brusca (hemoragie cerebrala masiva, embolia cerebrala)
Instalare progresiva, precedata de cefalee, obnubilare, torpoare, pierderea
progresiva a starii de constienta
SCALA GLASGOW
SPONTANA 4
COMANDA VERBALA 3
DESCHIDEREA OCHILOR
STIMULI DUREROSI 2
ABSENTA 1
PROMPT, ORIENTAT 5
CONFUZ 4
RASPUNS VERBAL INADECVAT 3
NEINTELIGIBIL 2
ABSENT 1
TINTIT, LA COMANDA 6
7 COMA SUPERFICIALA
7-6 COMA MEDIE
<6 COMA PROFUNDA
13 CONFUZIE
11 - 9 OBNUBILARE / STUPOR
CONVULSIILE
b. Partiale:
Partiale
fara alterarea senzoriului, contractii clonice cu durata scurta (epilepsie
jacksoniana, t. cerebrale, MTS cerebrale)
c. Tetania accese de contractii tonice, spastice ale musculaturii
mana de mamos
stridor
semnul Chwostek
ATENTIA (PROSEXIA)
MASURAREA ATENTIEI
proba clinica (Kraepelin) - enumerarea unei serii de cifre sau notiuni in
ordine inversa;
proba repetarii numerelor (7 cifre spuse de examinator cate 1/sec);
proba psihologica (testul Bourdon) bifarea unor litere dintr-un text;
baterii de texte neurocognitive.
HIPERPROSEXII
Depresia melancoliforma (ideea de culpabilitate)
Paranoia (tema deliranta)
Fobii (tema fobica)
Tulburarea obsesiva (tema obsesionala)
Cenestopatii
Hipocondrie (teme legate de starea de sanatate)
DISPROSEXII
Surmenaj
Anxietate
Tulburari cognitive (demente, intarzieri mintale, intoxicatii, delirium)
Schizofrenie (prin detasarea afectiva, retragerea autista sau tulburare cognitiva)
-Aprosexia (in come)
ILUZIILE
Iluziile fiziologice (individ normal)
Perceptia sau interpretarea eronata a unor stimuli senzoriali existenti
Apar in conditii de distanta prea mare, lumina insuficienta, stari afective speciale
Persoana poate realiza si corecta imaginea falsa
ILUZIILE PATOLOGICE
Perceptii deformate ale unor stimuli reali
Pacientul nu-si da seama de caracterul lor patologic
Apar in stari psihotice pe fond organic (delirium tremens, stare confuzionala din
febra, intoxicatii cu droguri halucinogene), schizofrenie paranoida,epilepsie
CENESTOPATIA
Este o iluzie interna, care nu respecta nici o repartitie metamerica, fara un substrat
organic obiectivabil
Senzatii corporale neplacute (arsuri, dureri, furnicaturi, intepaturi) ce sugereaza
afectiuni medicale
Apar in sd. hipocondriac, sd. anxios-depresiv, patologia psihiatrica a varstei a III-a
HALUCINATIILE
Perceptii false, fara obiect de perceput
Apar in campul exteroceptiv sau interoceptiv, pacientul le percepe si le crede ca fiind
reale
Pot deveni punctul de plecare al unor acte agresive sau al unor alterari
comportamentale periculoase, atat pentru bolnav cat si pentru cei din jurul lui
FORME
a) Vizuale (scantei) nevroze, psihopatii
b) Gustative si olfactive epilepsie
c) Tactile (intepaturi) alcoolism
d) Auditive (voci, cantece) schizofrenie
INTREBARI RELEVANTE
DELIRUL
Pune stapanire pe constiinta individului
Se mentine in ciuda contradictiilor evidente cu realitatea
Schimba comportamentul
a) SISTEMATIZAT
de grandoare, megalomanie
paranoid (persecutie) schizofrenie, alcoolism
micromaniac (umilinta) senil
b) NESISTEMATIZAT
TULBURARI ALE COMUNICARII VERBALE
Hiperactivitatea verbala:
Bavardaj - cresterea cantitativa a limbajului (isterie, stari anxioase)
Logoree - cresterea ritmului si fluentei verbale pana la pierderea sensului
discursului bolnavului, care devine incoerent (manie, intoxicatie acuta cu
alcool sau droguri, schizofrenie paranoida)
Hipoactivitatea verbala:
Bradifenie (vorbire laconica, saracirea vorbirii) - raspunsuri scurte,
neelaborate, care limiteaza comunicarea (depresie, schizofrenie, tulburari
organice)
Negativism verbal (schizofrenia catatonica)
Schizofrenia - paranoida
- catatonica
Boala maniaco-depresiva
Dementa - Alzheimer
- aterosclerotica
- alcoolica
Delirul - delirum tremens