Sunteți pe pagina 1din 12

INDUSTRIA STICLEI.

VITRALIU
Proiect la Bazele tehnologiei industriale
Realizat de Casian Anastasia
MK1201
ISTORIE SI SEMNIFICATII
Vitraliul este o sticla trasa manual, colorata , arta de a o folosi pentru a
crea o separatie a spatiilor cu o utilitate subliniata de frumos.

- Aparitia acestui mestesug este legata de construirea bisericilor si se


situeaza in jurul sec. al X-lea. Tehnica vitraliului a fost descrisa de
calugarul Teophilus in jurul anului 1100.
- Reprezentat in special in stilul gotic, vitraliul a fost popularizat pana in
sec. al XVIII-lea, cand isi pierde notorietatea, fiind reinviat un secol mai
tarziu, de catre Charles Winston si de catre arhitectul A.W.N. Pugin.
- Dupa momentul Bolton, cand cei doi frati emigranti purtand acest nume,
au introdus vitraliul in decorarea locuintelor si au deschis primul atelier din
America, anvergura sticlei colorate s-a ridicat la nivel national.
- In anul 1879 John LaFarge a creat si brevetat sticla opalescenta, iar Luois
Confort Tiffany a popularizat produsul, folosind ca tehnici: taieturile
puternice, complicate si dispunerea sticlei in mai multe straturi.
Tiffany inlocuieste plumbul cu folia de cupru, ceea ce ii permite sa
foloseasca vitraliul si pentru crearea de abajururi.
- Dupa perioada celui de-al doilea lea razboi mondial, vitraliul cunoaste un
declin, moderat de aparitia unui grup de artisti care folosesc tehnica de
prelucrare a sticlei in pictura abstracta a sec. al XX-lea.
PROCESUL DE REALIZARE AL VITRALIILOR

Exista doua metode in procesul de fabricatie al


vitraliilor: folosind benzile de plumb si prin
utilizarea fasiilor de cupru. In ambele metode,
cea prin care se foloseste banda de plumb si
cea cu folia de cupru, bucatile taiate de
vitraliu sunt reunite intr-un cadru de plumb.
In ceea ce priveste metoda benzilor de plumb,
bucatile de sticla sunt incorporate intre
benzile de plumb. In metoda foliei de cupru,
marginile bucatilor de sticla sunt invelite cu
banda adeziva de cupru si apoi lipite de-a
lungul benzilor de cupru adiacente.
PASII CE TREBUIE URMATI IN CREAREA BENZILOR
DE PLUMB SI A FOLIEI DE ALUMINIU
DESIGN-UL

Primul pas pentru ambele tehnici este acela de a crea un


design pe hartie. Acest proiect trebuie sa ia in considerare
constrangeri asa cum sunt reducerea riscului de flambaj,
integritatea structurala, limitarea convergentei a liniilor de
plumb si taierea fiecarei bucati de sticla in interiorul sau.
Pentru urmatorul pas se face o copie a sablonului de
proiectare pentru taierea sticlei. Latimea benzii de plumb sau
a foliei de cupru care separa bucatile de sticla pot fi
compensate cu un model de lama dubla tip foarfece, care
elimina o fasie subtire de material de pe sablonul copie.
Pentru design-uri mari, o scara de model poate fi facuta,
fiind fotografiata digital si modificata cu AutoCAD. Dupa
masuratori si alte notari se aplica, modelul este tiparit pe o
imprimanta in format mare.
TRANSFERAREA DESIGN-ULUI PE STICLA

Pot fi utilizate patru metode in acest scop si


anume:
Hartia taiata poate fi lipita de sticla inainte de a
taia-o.
Hartia taiata trebuie presata fata de sticla si
conturul extern trebuie trasat pe sticla cu un
marker.
Tiparul poate fi aplicat la o caseta de lumina sau la
o sursa de lumina. Fisa de sticla este plasata peste
model si localizata cu un marker.
Marginea modelului poate fi taiata cu un cutter.
TAIEREA STICLEI

Sticla este marcata


utilizand o roata de taiat
sticla din otel sau din
carbura, fiind lubrifiata cu
ulei. Sticla se rupe la
marcaj, folosind un patent
sau alte ustensile de acest
gen. Acesta functioneaza
pentru ca sticla se rupe de-
a lungul punctului sau cel
mai slab atunci cand se
indoaie. Mingea finalizeaza
mai multe taieturi de sticla
si este folosita pentru a
sparge taieturile mai
complicate dintr-o bucata
de sticla.
SLEFUIREA STICLEI TAIATE

In aceasta etapa, bucatile de sticla


taiata au marginile ascutite si inexacte
in forma lor. Se poate utiliza un polizor
electric de sticla cu o roata diamantata
pentru a rectifica piesele de sticla.


FIERASTRAUL DE STICLA

O alternativa la pasii de taiere este


utilizarea unui fierastrau cu inel sau
unul cu banda. Astfel de ferastraie
permit taierea de forme imposibil
realizat cu o roata de taiat.

De aici procesul de fabricatie al


vitraliului se termina, urmand ca mai
apoi sa se foloseasca procese diferite
pentru fiecare dintre cele doua metode
prezentate.
TEHNICA TIFFANY
Realizarea unui viraliu presupune o munca
migaloasa, de durata, in valoarea sa intrand,
pe langa materialele speciale si deosebite
(sticla executata tot manual) o importanta
cantitate de manopera.
Se numeroteaza si se noteaza culorile pe
absolut toate spatiile din proiect;
Se face o copie fidela a desenului pe un
carton(cu ajutorul hartiei de calc, de
exemplu);
Se scot cu ajutorul cutter-ului toate
sabloanele corespunzatoare fiecarei
bucati de sticla ce va compune vitraliul;
Sabloanele astfel obtinute vor fi
grupate pe categorii, in functie de
culori;
Pe masura ce sunt taiate dupa sabloane,
sticlele sunt asezate pe desen, pentru a
le putea identifica locul mai usor;
Dupa ce au fost taiate, ele trebuiesc
slefuite pe cant, pe un polizor
specializat cu piatra diamantata;
Se clatesc bine intr-o apa cu putin
detergent (orice care degreseaza
usor) pentru a inlatura urmele de
ulei ramase de pe taietorul de
sticla si se sterg (un prosop vechi,
dar curat este perfect);
Se infoliaza sticlele. Latimea
foliei se alege in functie de desen
si de dimensiunile vitraliului;
Dupa ce am infoliat toate sticlele
si le-am pozitionat pe desen,
fiecare la locul ei se incepe
cositorirea, la inceput in puncte
pentru a le fixa intre ele;
Dupa cositorirea primei fete,
vitraliul trebuie intors, operatie ce
dupa parerea mea este cea mai
riscanta: vitraliul nu are rigiditatea
necesara, inca;
Se cositoreste si fata cealalta;
Se spala bine cu putin detergent, care sa fie si putin abraziv,
cum ar fi "CIF" si se clateste foarte bine, cu multa apa;
Se trece la procesul de patinare a nervurilor de cositor.
Pentru asta se foloseste o substanta speciala cu care se pot
obtine nuante de brun inchis pana la rosu (cupru). Patinarea
este importanta deoarece spre deosebire de plumb, cositorul
nu ra acest fenomen in mod natural, iar aplicarea acesteia
scoate mult mai bine in evidenta desenul, culorile si textura
sticlelor.
Urmatoarea operatie si ultima, importanta si ea, este
spalarea vitraliului, atat pe o parte cat si pe cealalta. Ideal ar
fi ca vitraliul astfel finalizat sa fie lasat o noapte cufundat
intr-o solutie de apa cu otet
AVANTAJELE TEHNICII TIFFANY
Este o metoda de lucru "curata", adica evita lucrul
cu plumbul, care este un material toxic atunci cand
se prelucreaza;
Taierea sticlelor nu trebuie sa fie nici pe departe
atat de riguroasa ca si la tehnica plumbului;
Vitraliul nu trebuie cementat;
Nu este nevoie de bare de sustinere/rigidizare a
vitraliului in rama;
Este singura metoda care se preteaza la realizarea
corpurilor de iluminat cunoscute sub denumirea
generica de "Lampi Tiffany" si care totodata le
confera o viata indelungata, practic fara de moarte,
atat timp cat nu sunt agresate.