PRIMELE INGRIJIRI ACORDATE

NOU-NASCUTULUI
1 – se efectueaza dezobstructia cailor respiratorii
superioare prin introducerea unei sonde Nelaton nr
10-12 in cavitatea buco-faringiana si in fosele nazale si
se aspira secretiile si lichidul amniotic .
2 – se apreciaza scorul APGAR .
3 – se penseaza si se sectioneaza cordonul ombilical
dupa expulzia completa .
4 – se sterg tegumentele cu comprese sterile mari
,imbibate cu ser fiziologic pentru a indeparta secretiile
, urmele de lichid amniotic si vernix caseosa. Toate
ingrijirile ulterioare expulziei se acorda pe o masuta
speciala , sub protectia unei lampi speciale care
asigura caldura si lumina .
5 – se aplica pe bontul ombilical o compresa sterila cu
alcool sanitar si se bandajeaza circular regiunea
abdominala .
6 – se masoara , se cintareste si se examineaza nou –
nascutul depistindu-se eventualele malformatii
congenitale .
7 – se ataseaza la antebratul copilului un cartonas de
identitate cu numele , sexul , ora nasterii, greutatea ,
nr. Foii de observatie .
8 – se infasa in scutece sterile , incalzite .
9 – se efectueaza profilaxia oftalmiei gonococice prin
metoda Wilhelm Crede , instilindu-se 1-2 picaturi de
solutie de nitrat de argint 1 % in sacul conjunctival al
fiecarui ochi .Se maseaza usor pleoapele cu o
compresa uscata ,apoi se sterge excesul de solutie .
Ingrijirea ulterioara a nou –
nascutului
1- se asigura conditiile de mediu :
-temperatura in salonul nou – nascutilor 22
grade C,
- umiditatea 60 – 70 %,
- luminozitate adecvata ,
- oxigenarea salonului ,
- absenta curentilor de aer .
2 – se asigura lenjerie curata si incalzita pentru patut ,
3 – se urmareste si se noteaza aparitia meconiului si a
primei mictiuni .
4 – se aseaza nou- nascutul in decubit lateral sau
dorsal , schimbindu – i pozitia la 2 – 3 ore .
5 – pulsul, respiratia , temperatura se masoara si se
noteaza in foaia de temperatura obligatoriu de 2 ori
pe zi (sau de cite ori este necesar ). Se cintareste zilnic
si se noteaza greutatea. Se noteaza zilnic eliminarile
de materii fecale si eventul varsaturile .
6 –se schimba pansamentul bontului ombilical zilnic
si se observa plaga, aspectul pansamentului ,
eventuale hemoragii ,secretii si se anunta de urgenta
medicului .
7 – alimentatia nou-nascutului trebuie sa fie naturala
si numai in conditii extreme artificiala . Mama
trebuie educata pentru alaptare . Daca este necesara
alimentatia artificiala , se executa tehnica cu lingurita
sau cu biberonul si in functie de caracterul tranzitoriu
sau permanent al contraindicatiei alimentatiei
naturale . Alimentatia incepe precoce la 3 ore de la
nastere prin administrare de apa fiarta si racita cu 5%
glucoza , cu lingurita ,4-6 lingurite din 3-3 ore pina la
6 ore de la nastere cind copilul poate fi alimentat cu
lapte . Ritmul intre 2 mese este de 3 ore . Durata unui
supt creste de la 3-4 minute in prima zi pina la 20 -30
minute in a 5 zi ,acesta fiind ulterior timpul acordat
unei mese
8 – se schimba scutecul dupa fiecare emisie de materii
fecale sau de urina , efectuind toaleta regiunii perineale de
fiecare data .
9 – toaleta tegumentelor se efectueaza zilnic , pe regiuni ,
pina la caderea bontului ombilical , insistind la plici .
10 – prima baie se efectueaza la 1-2 zile de la detasarea
bontului ombilical atunci cind incepe cicatrizarea plagii
ombilicale.
11 – inainte de externarea din maternitate se efectueaza
vaccinarea antihepatitica B si prima doza de vitamina D si
vaccinarea BCG .
12 – se urmaresc incidentele fiziologice din perioada de
adaptare a nou –nascutului ,involutia bontului cordonului
ombilical , icterul fiziologic , scaderea fiziologica in
greutate , criza genitala ,descuamatia fiziologica ,febra
tranzitorie .
INGRIJIREA NOU-NASCUTULUI
PREMATUR
1- se asigura conditii de mediu ,specifice in incubator ;
- o temperatura constanta de 37 grade C, protectia
termica fiind prioritara , copilul stind dezbracat in
incubator .
- umiditatea de 70-80%,
-oxigenare de minimum 40 %.
- eliminarea CO2 fiind permisa de orificiile
prevazute in peretii incubatorului.
2- supravegherea continua a functiilor vitale si
vegetative , a permeabilitatii cailor aeriene ,miscarile
sugarului .
3 – se cintareste sugarul prin sistemul propriu al
incubatorului .
4 –se administreaza medicamentele recomandate si
se recolteaza produsele biologice pentru investigatii.
5 – se asigura conditii de asepsie perfecta prin
urmatoarele masuri:
 - acces rapid numai personalului de ingrijire ,
 - echipament special steril,
 - spalare pe maini inainte de a intra in salon,
 - dezinfectie riguroasa a suprafetelor ,eventual
cu lampa cu ultraviolete .
6 – alimentatia incepe la 12 ore dupa nastere cu
solutie de glucoza 5% cu pipeta sau cu lingurita, dupa
24 de ore se incepe administrarea de lapte prin
modalitatea impusa de gradul de prematuritate si de
starea de la nastere , astfel ;
 gradul I , reflex de supt prezent ,la sin sau la
biberon ,
 gradul II , reflex de supt slab , reflex de
deglutitie prezent – cu lingurita ,
 gradul III-IV reflexe alimentare absente – prin
gavaj .
7 – se efectueaza toaleta tegumentelor prin
tamponare cu comprese imbibate cu apa fiarta si
racita la 37 grade C , apoi cu comprese uscate ,
urmarind in permanenta aspectul tegumentelor .
Atunci cind prematurul nu poate fi tinut in
incubator , se vor folosi mijloace improvizate de
mentinere a temperaturii constante(infasarea intr-un
strat subtire de vata a fiecarui membru , a trunchiului
separat , a capului; termofoare ,sticle cu apa calda
invelite in material textil ,perne electrice aplicate
linga copil) si a umiditatii corespunzatoare (vase cu
apa sau prosoape ude asezate pe o sursa de
caldura)sau o instalatie de aer conditionat) .
 CAMERA NOU-NASCUTULUI
Trebuie asigurate urmatoarele conditii:
-sa fie izolata , luminoasa ,linistita .
- temperatura optima 20-22 grade C , aerisita ,fara
curenti de aer , cu umiditate normala .
-pardoseala sa fie usor de intretinut , curata ,cu
aderenta corespunzatoare ,eventual fara covor .
- peretii zugraviti in culori calde pastelate , eventual
tapet lavabil .
- mobilier redus : patut , masa de infasat , acoperita
cu patura si un scutec , dulap pentru lucrurile copilului ,
masa cu 1-2 scaune.
- patutul (sau cosul de nuiele in primele 3-4
luni)este asezat intr-un loc ferit de curenti de aer ,luminos
, la distanta de sursa de caldura . Patutul este prevazut cu
gratii laterale pentru a preveni accidentele .
 ASIGURAREA IGIENEI SI CONFORTULUI
Igiena tegumentelor nou-nascutului si sugarului
Scop :-examinarea tegumentelor
- mentinerea tegumentelor curate si integre
(prevenirea afectiunilor dermatologice la care este
predispus nou-nascutul sau sugarul ) ;
- stimularea circulatiei sanguine ;
-starea de confort, combaterea starii de agitatie ;
-contactul cu copilul ,posibilitatea de a aprecia
dezvoltarea psiho-motorie .
In primele 15 zile de viata , pina la detasarea bontului
ombilical si cicatrizarea plagii ombilicale, igiena
tegumentelor se realizeaza prin : -ingrijirea plagii
ombilicale zilnic ,
- toaleta pe regiuni.
Ulterior se efectueaza baia zilnica (la orele 9-10
dimineata , inainte de cel de al doilea supt sau la orele
19-20 ,inainte de penultimul supt) si toaleta pe regiuni
de cite ori este nevoie .
 Elemente de apreciat
-culoarea si integritatea tegumentelor ;
-aspectul regiunii perineale ;
-evolutia incidentelor fiziologice din perioada de
adaptare a nou-nascutului;
- Aspectul cicatricei ombilicale ;
- -starea generala a copilului .
 Materiale necesare
Pentru toaleta pe regiuni :
- Musama ;
- Scutec ;
- Comprese de tifon sau manusi de baie ;
- Recipient cu apa fiarta si racita ;
- Sapun neutru , cu crema sau glicerina ;
- Tampoane auriculare;
- prosoape curate , moi ;
- Produse cosmetice de uz infantil:lotiuni ,pudre, uleiuri ,
- cos pentru rufe murdare ;
- imbracaminte si scutece curate ;
- lenjerie de pat curata.
Pentru baia generala :
-cadita ;
-cos pentru rufele murdare ;
- Prosoape pentru baie ;
- Sapun neutru , cu crema sau glicerina ;
- Dermatocosmetice;
- Tampoane auriculare ;
- Manusi de baie ;
- Forfecuta pentru unghii ;
- pieptene;
- termometru de baie.
 Pentru toaleta plagii ombilicale :
-comprese sterile ;
- Alcool sanitar sau solutie Betadine ;
- produse farmaceutice indicate de medic in cazul
evolutiei nefavorabile a plagii;
- fasa ;
Executie:
Toaleta pe regiuni :
-ne spalam pe maini ,cu apa calda si sapun , avind in
vedere sensibilitatea deosebita a nou nascutului si implicit
rezistenta scazuta la infectii . Se pot folosi si manusi sterile
.
- temperatura camerii sa fie 22 – 24 grade C , sa nu fie
curenti de aer ( mecanismele de termoreglare sunt
imature ) ,
- se pregatesc materialele necesare si se verifica
temperatura apei ( aproximativ 40 grade C )
- se aseaza pe pat sau pe masa de infasat musamaua si un
scutec uscat , curat ,
- se dezbraca copilul pe regiuni , de la cap la picioare ,
imbracind apoi fiecare regiune spalata .
-se maseaza cu o lotiune sau crema hidratanta ( in
functie de aspectul tegumentelor ) pielea copilului ,in
special in zonele de descuamatie , se pudreaza cu talc
la nivelul pliurilor si in regiunea fesiera si se imbraca
in lenjerie curata ,
- se sterg ochii cu comprese sterile umede din unghiul
extern spre cel intern , fiecare cu alta compresa sterila
,
- se curata narile cu tampoane de vata , prin miscari
blinde de rasucire ,fara insa a insista , crustele nazale
se indeparteaza cu tampoane imbibate in ser
fiziologic ,
- se sterge conductul auditiv extern cu tampoane
auriculare care se intoduc usor pe o distanta cit mai
mica , cit se vede cu ohiul liber , largind conductul
auditiv extern prin tractiunea usoara a pavilionului
urechii in sens infero- posterior ,
- se taie unghiile la maini (rotunjit ) si la picioare
( drept ) daca este nevoie ,
- se periaza parul cu blindete cu o perie moale.
-atentie :
- baia dureaza 5-7 minute la sugarul mic si 10-15 la
sugarul mare,
- se verifica obligatoriu temperatura apei inainte de
baie ,
- nu se folosesc produse dermatologice , decit cele
recomandate de catre medicul pediatru .
 INFASAREA SI IMBRACAREA SUGARULUI
SCOP : asigurarea confortului si a starii de igiena a
sugarului pentru prevenirea infectiilor si a afectiunilor
cutaneo- mucoase .
MATERIALE NECESARE :- lenjerie moale de
bumbac ,cu croiala simpla , comoda , cu cusaturi plate
, sa fie usor de imbracat si sa nu limiteze miscarile ,
- scutec absorbant de unica folosinta ( de
recomandat sa se foloseasca aceeasi firma
producatoare ) ,
- caciulita ,
- patura dreptunghiulara moale pentru anotimpul
rece , sau sac de dormit .
 EXECUTIE :
Schimbarea lenjeriei sugarului trebuie efectuata corect
si rapid pentru a nu-l obosi si a nu favoriza pierderile de
caldura .
Imbracarea camasutei :
-se aseaza sugarul in decubit dorsal pe masa de infasat
acoperita de un scutec ,
- se ruleaza mineca , se introduc trei degete de la mina
stinga prin aceasta , prinzind mina copilului , iar cu mina
dreapta se deruleaza mineca , procedindu-se similar
pentru cealalta mina ,
- se intoarce sugarul in decubit lateral sting , se aseaza
camasuta la spate sa nu prezinte cute ,
- se intoarce sugarul in decubit lateral drept si se leaga
bentitele astfel incit sa nu jeneze sugarul .
 Schimbarea scutecului
- se pozitioneaza sugarul in decubit dorsal pe masa de
infasat , pe o suprafata curata , neteda , care permite
acces usor pe toate laturile
- se indeparteaza scutecul murdar ;
- se desprinde scutecul murdar ,se prinde
sugarul de glezne cu o mina , cu cealalta se
indeparteaza partea anterioara a scutecului stergind
regiunea perineala , de sus in jos , si pe cea fesiera , cu
partea uscata ,
- se ridica regiunea lombara cu o mina iar
cu cealalta se indeparteaza scutecul cu atentie
impaturindu-l cu partea murdara spre interior .
- se efectueaza toaleta regiunii perineale , fesiere si a
coapselor cu apa calda si sapun neutru , clatind din
abundenta , se sterge prin tamponare cu un prosop
curat ,moale , uscat .Se aplica o crema hidratanta in
regiunea fesiera si inghinala.
- se aseaza copilul pe un scutec absorbant astfel incit
marginea superioara sa depaseasca regiunea lombara .
- se fixeaza scutecul de unica folosinta ,
- se imbraca cu pantaloni ,
- se asigura confortul si securitatea copilului
vorbindu-i pe un ton afectuos cu rabdare si calm .
 STIMULAREA DEZVOLTARII CONTROLULUI
SFINCTERIAN SI AL IGIENEI
Intre 1-2ani si 6 luni devine capabil sa stea in sezut
nesustinut , sa stea in picioare si sa mearga singur
,poate sa urce scarile ,poate retine urina in vezica
pentru 2 ore , face diferenta intre senzatia usoara si
cea imperioasa de defecatie si mictionare ,
comunicind senzatia parintilor controlindu-si pentru
un interval de timp eliminarile .
ACTIVITATI
- se apreciaza comportamentul copilului,incepindu-se
cu controlulu eliminarii scaunului si apoi al urinii. Se
organizeaza un program de eliminare , copilul fiind
asezat pe olita la intervale regulate de timp .
- se atentioneaza copilul cind scutecul este ud si i se
atrage atentia cind este uscat pentru a sesiza diferenta
in bine.
- se invata copilul sa exprime verbal sau prin gesturi
nevoia de de a elimina .
- se lauda copilul cind isi controleaza sfincterele ,
evitindu-se pedepsele sau presiunile excesive .
La 3 ani
- copilul ramine uscat in timpul noptii, sta singur
pe toaleta.
- activitati :
- este dus la toaleta inainte de de culcare
reducindu-se cantitatea de lichide baute inainte de
culcare .Se reduce folosirea olitei in favoarea
toaletei,se poate folosi un suport pentru picioare in
fata vasului de toaleta pe care copilul sa puna
picioarele si sa se sprijine pentru un confort sporit.
Intre 3- 3ani si 6 luni
- isi spala si isi usuca miinile supravegheat.
- este educat sa-si spele miinile dupa eliminare .
Intre 3,6 ani – 4 ani
- incearca sa foloseasca hirtia igienica . Se imbraca si
dezbraca singur .
- I se ofera hirtia igienica si i se explica modul de
folosinta din fata spre spate . Se folosesc haine
comode , i se reaminteste sa traga apa dupa folosirea
toaletei .Este incurajat in autonomie.
ALIMENTATIA COPILULUI SANATOS
SI BOLNAV
Tehnica alimentatiei la sin
Pregatirea mamei :
-se explica mamei argumentat stiintific avantajele
alimentatiei naturale pentru mama cit si pentru sugar –
rolul stimularii olfactive , auditive , tactile , contactul fizic
intre mama si sugar , dar mai ales superioritatea laptelui de
mama fata de cel de vaca .
- se asigura un mediu de securitate intern , lipsit de
factori nocivi ce pot produce emotii negative .
- se spala pe maini , isi spala sinii cu apa , imbracata
curata iar in caz de afectiuni respiratorii cu masca.
- stoarce primele picaturi de lapte observind aspectul.
 Pregatirea sugarului
Se schimba scutecele , asigurind confortul .
Alaptarea
Mama isi asigura o pozitie comoda , dupa nastere in
decubit lateral ,sprijinita pe cot , cu sugarul pe brat . La
citeva zile dupa nastere pozitia cea mai confortabila
pentru mama este sezind pe scaun cu piciorul de partea
sinului cu care alapteaza sprijinit pe un scaunel , sugarul
fiind culcat pe pe bratul si antebratul de pe partea sinului .
- atinge obrazul sugarului cu mamelonul , urmarind
reflexul de apucare .
- introduce areola mamara in cavitatea bucala a
sugarului , sustinind sinul cu mina libera ,asigurind un
confort respirator pentru sugar (apasa usor cu degetul
sinul din dreptul narinelor sugarului .
-se urmareste apetitul sugarului ,raportul intre
miscarile de supt si cele de deglutitie (1:1)
- cind numarul de supturi devine mai mare decit cel
de deglutitii inseamna ca sinul s-a golit si este necesar
sa se schimbe sinul ,
- daca sugarul oboseste sau se opreste se lasa sugarul
sa se odihneasca ,
- sugarul se lasa sa suga pina se satura , daca
greutatea sa nu este excesiva (medicul trebuie sa ia
aceasta masura ,de restringere a timpului acordat
suptului ).
 Asigurarea repausului
- dupa supt mama va ridica usor sugarul in brate
sprijnindu-l cu fata ventrala pe piept sau in pozitie
verticala tapotindu-l usor pe spate pentru a eructa .
- daca sugarul a fost desfasat se va infasa .Se se culca
in decubit lateral sting 15-20 minute apoi in decubit
lateral drept .
- se supravegheaza permanent sugarul pentru
eventualele incidente ce pot apare (regurgitari,
varsaturi, colici abdominale , scaune postprandiale ) .
 Igiena sinilor dupa supt
-mama va extrage restul de lapte ramas in sin (daca
este cazul ) cu ajutorul unei pompe speciale sau
manual .
- isi spala sanii cu apa si sapun , clatiind foarte bine
dupa care isi sterge sanii prin tamponare cu un prosop
curat . Se lasa sanii liberi la aerul camerei, la razele
ultraviolete naturale sau artificiale .
- pastreaza un repaus de 15-30 minute dupa alptare .
 Proba suptului
Este o tehnica foarte simpla dar extrem de
importanta pentru monitorizare alimentatiei corecte
la sin(a cantitatii de lapte supt la fiecare masa ) . La
fiecare supt sugarul se cintareste inainte de masa si
dupa masa timp de 24 de ore .Sugarul trebuie sa fie
imbracat cu aceeasi imbracaminte.
Se face o medie a cantitatii supte pentru fiecare
prinz .
Se compara cantitatea cu tabelele(vezi puericultura
).
 Tehnica alimentatiei artificiale cu biberonul
Scop : alimentarea sugarului cu lapte praf ,lapte de vaca
sau cu lapte matern (atunci cind alaptarea este
contraindicata ),
- alimentatia diversificata ,
- hidratarea .
Materiale necesare :
- biberon personal sterilizat ,
- tetina sterila ,
- alimentul de administrat .
 Executie
- se calculeaza necesarul caloric al sugarului si
cantitatea de aliment pentru un prinz .
- se introduce alimentul in biberon si se incalzeste in
un vas cu apa ,
- se adapteaza tetina la gura biberonului ,
- se verifica temperatura alimentului picurind citeva
picaturi pe tegumentul de la plica cotului ,
- se tine sugarul in brate ,culcat cu capul pe
antebratul mamei sau a persoanei de de ingrijire ,
- cu mina libera se apuca biberonul si se introduce
tetina in gura sugarului ,
- se tine biberonul vertical pe gura copilului cu bula
de aer formata pe fundul biberonului (prevenind
aerofagia) .
 - se supravegheaza sugarul in tot timpul alaptarii
urmarind sincronizarea intre supt si deglutitie ,
- cind sugarul numai suge se ridica in pozitie verticala
, cu capul pe umarul mamei timp de citeva minute(10-
15 ) , pentru a favoriza eructatia dupa care se aseaza in
patut .
- biberonul se spala folosind o perie speciala , cu apa
calda si detergent , apoi se clateste din nou si se
sterilizeaza prin fierbere .
- se pastreaza la frigider timp de 48 de ore cite o
proba din laptele administrat etichetat cu data , ora ,
produsul si persoana care l-a pregatit.
 Alimentatia prin gavaj
Scop: inlocuirea alimentatiei pe cale orala in cazul : -
prematurilor si nou nascutilor fara reflex de deglutitie
,
- la cei cu anomalii ale faringelui sau a
esofagului ,
- problemelor respiratorii(risc de aspirare a
alimentelor ),
- constienta abolita .
 Materiale necesare :
- sonda Nelaton cu dimensiuni specifice sugarului sau
copilului dar si viscozitatii lichidului de administrat ,
- recipient pentru lichid sau seringa de 10-15 ml
sterila ,
- seringa sterila pentru aspirarea continutului gastric ,
- apa sterila (pentru nou nascut ) sau lubrefiant
hidrosolubil pentru sonda ,
- banda adeziva hipoalergenica pentru fixarea
sondei ,
- stetoscop pentru identificarea pozitiei corecte a
sondei ,
- alimentul de administrat ,
- materiale pentru dezinfectia mainilor.
 Efectuarea tehnicii
Introducerea sondei
- se aseaza copilul in decubit dorsal ,
- se spala mainile cu apa si sapun ,
- se aproximeaza pe sonda lungimea care trebuie
introdusa masurind astfel:de la nas la lobul urechii , apoi
la apendicele xifoid sau de la nas la lobul urechii si apoi la
jumatatea distantei intre apendicele xifoid si ombilic
marcindu-se ulterior cu o banda de leucoplast zona pe
sonda ,
- se lubrefiaza sonda si se introduce prin cavitatea
bucala sau endonazal prin faringe si esofag pina la
marcajul facut .
Daca se alege calea orala ,capatul proximal al sondei se
introduce spre partea posterioara a faringelui iar pentru
calea endonazala capatul proximal al sondei se introduce
spre baza nasuluisi apoi se introduce usor spre occiput .
- daca pacientul este copil mare , constient si cooperant ,capabil
sa inghita la comanda , se sincronizeaza patrunderea sondei cu
deglutitia si respiratia .
- se extrage sonda urgent daca se observa agitatie ,tuse
,congestie a fetei , anxietate deosebita .
- pe tot timpul executiei se pastreaza contactul verbal si fizic cu
copilul asigurindu-i un mediu de siguranta .
- se verifica pozitia sondei prin urmatoarele metode :
- se ataseaza amboul unei seringi la capatul extern al
sondei si se aspira – existenta continutului gastric indica
prezenta sondei in stomac (absenta continutului gastric nu
semnifica ca nu este sonda in stomac , ar fi posibil ca stomacul
sa fie gol sau sa nu vina in contact cu continutul gastric).
- se introduce cu seringa o cantitate de aer(0,5-1 ml la
prematuri si la nou nascuti si 5 ml la copii) prin sonda si cu
ajutorul stetoscopului se percep sunete .Dar este posibil ca
capatul sondei sa nu fie in stomac dar totusi sa se auda zgomote
atunci cind capatul distal este deasupra cardiei.
- se fixeaza capatul distal al sondei cu banda adeziva
hipoalergenica .
Introducerea alimentului
Pozitia copilului
 de preferat , in brate in pozitie orizontala , cu capul
si toracele usor ridicat si sprijinit pe bratul celui care il
alimenteaza .
 daca aceasta pozitie nu este posibila , se aseaza in
decubit dorsal sau lateral drept , cu toracele si capul usor
ridicat ,cu un cearceaf impaturit (la nou nascut sau sugar
mic )sau o perna (la copii) sub cap si omoplati. .
 se incalzeste preparatul de administrat la temperatura
camerei , se aspira in seringa si se ataseaza amboul seringii
la extremitatea distala a sondei .
 se introduce cu presiune moderata lichidul pentru a se
preveni regurgitarea sau varsatura sau chiar distensia
brusca a stomacului .
La sfirsit se introduc 1-5 ml de apa sterila pentru a
elimina tot bcontinutul in stomac .
 sonda se poate tine 24 de ore ,
Pentru scoaterea ei , se penseaza capatul extern al
sondei , se indeparteaza romplastul de pe piele si se
extrage usor si rapid sonda .
Ingrijirea dupa tehnica
- se tine copilul in brate citeva minute , in pozitie
verticala pentru a preveni regurgitatia,
- se noteaza tipul si cantitatea de aliment precum si
lichidul rezidual extras inainte de alimentare ,
toleranta la aliment , manifestari patologice ulterioare
alimentarii .
 Alimentarea copilului cu alimente solide
Scop – aport alimentar adecvat virstei , calitativ si cantitativ ,
- stimularea dezvoltarii musculaturii masticatorii si a
..limbii .
Materiale necesare :
- farfurie sau castron din plastic ,
- lingurita ,
- tava ,
- hrana adecvata ,
- servet ,
- scaun cu masuta .
Elemente de apreciat :
-dezvoltarea psiho- motorie ,
-apetit ,
-alimente preferate , respinse ,
-alergii alimentare sau intolerante alimentare .
Executie
Pregatirea pentru masa ,
 -se schimba scutecul , daca este necesar ,
 -se spala pe maini ,
 -se creeaza o atmosfera placuta ,lipsita de stimuli care
ar putea atrage in sens negativ atentia copilului ,
 -se aseaza comod copilul in bratele altei persoane , sau
intre perne sprijint in patut sau pe scaunul cu masuta .
 - se protejeaza copilul cu un servet curat ,daca este
posibil colorat atragator ,
 - se aseaza confortabil si persoana care il alimenteaza in
fata copilului , masa fiindu-i servita fara graba ,
favorizindu-i deprinderi alimentare corecte .
Alimentare propriu-zisa
- se controleaza mainile copilului pentru a nu avea diverse
obiecte pe care sa le bage in gura sau in mincare ,
imobilizindu-i mainile cu blindete pentru a nu le
introduce in mincare ,daca nu agreaza acest lucru i se o
jucarie sau un obiect preferat ,
i se ofera initial alimente de baza inaintea celor dulci ,
eliminind astfel posibilitatea de refuza alimentul principal
pentru cel dulce ,
lingurita este preferat sa fie din material plastic si sa fie
incalzita inainta de folosire ,in apa calda fiarta , se incarca
moderat si se plaseaza pe limba copilului cit mai in
spate ,pentru a evita reflexul de respingere ,
 se aduna resturile impinse din gura si se reintroduc ,
Se continua alimentatia pina cind copilul este satul .
Se vorbeste cu copilul tot timpul mesei, favorizind atit
digestia cit si relatiile interumane .
Ingrijiri ulterioare
Se spala fata si mainile copilului,
Se schimba scutecul daca este necesar ,
Se aseaza copilul in o pozitie sigura, anti-reflux, in
patut , comoda si se incurajeaza sa se odihneasca ,
Se supravegheaza un timp copilul ,
Se noteaza tipul si cantitatea de aliment, toleranta
,alimentele favorite sau respinse ,
Se cintareste periodic copilul.
 Diversificarea alimentatiei
Reguli :
-alimentele se introduc pe rind nu mai multe de unul
odata ,la intervale de 1-2 saptamini intre ele ,
- numai in stare de sanatate deplina a acestuia ,
-se incepe cu cantitati mici crescind progresiv , inainte
de cantitatea de lapte ,
-daca un aliment nu este tolerat se renunta pentru o
perioada la el , incercindu-se ulterior
-alimentele nu se zahareaza ,
- cind copilul se alimenteaza cu alimente semisolide sau
neomogene , care ar putea avea risc de aspiratie
trebuie o supraveghere suplimentara
Jocul copiilor
Functiile jocului
Dezvoltarea senzo-motorie
-stimuleaza abilitatile motorii fine si grosiere si
coordonarea miscarilor ,
- stimuleaza dezvoltarea tuturor simturilor ,
- incurajeaza explorarea naturii fizice a lumii ,
- o modalitate de consum a surplusului de energie
 Dezvoltarea intelectuala
- explorarea si manipularea a diferite obiecte ca :
forma, culoare , consistenta ,marime ,
- experiente legate de numere , relatii spatiale ,
concepte abstracte ,
- oportunitatea de a practica si dezvolta limbajul,
- oportunitatea de a asimila experiente anterioare in
noi perceptii si relatii ,
- ajuta copilul sa inteleaga lumea in care traieste si sa
deosebeasca fantezia de realitate .
 Aspecte sociale si ale dezvoltarii morale
- invata rolul de adult ,
- oportunitatea de a incerca relatii cu alti copii ,
- dezvolta abilitati si scopuri sociale ,
- incurajeaza interactiuni si dezvoltare de atitudini
pozitive in relatii cu altii ,
- influenteaza aspectele comportamentale dupa
standarde morale .
 Creativitate
- produce o exteorizare expresiva a ideilor creative si
intereselor,
- permite exprimarea fanteziei si imaginatiei ,
- permite dezvoltarea talentelor speciale si a intereselor .
Autoaprecierea
- faciliteaza dezvoltarea identitatii ,
- incurajeaza ajustarea propriului comportament ,
- permite testarea propriilor abilitati si compararea lor
cu ale celorlalti,
- permite observarea modului in care propriul
comportament ii influenteaza pe ceilalti .
 Valoarea terapeutica
- permite eliberarea de tensiune si stress,
- permite exprimarea emotiilor si eliminarea
impulsurilor neacceptate de standardele sociale ,
- incurajeaza exprimarea unor situatii periculoase intro
maniera sigura ,
- faciliteaza comunicarea verbala indirecta si
nonverbala a nevoilor , temerilor , dorintelor .
 Reguli pentru alegerea jucariilor
- se aleg jucarii potrivite virstei copilului , abilitatilor ,
intereselor si dezvoltarii sale psiho-motorii ,
- jucariile sa corespunda standardelor de siguranta ,
- sa verifice daca jucaria are toate partile componente ,in
primii ani de viata se aleg jucarii rezistente ,
- sa fie usoare , sa nu produca trumatisme daca lovesc
copilul,
- marginile sa fie netede , netaioase , neascutite ,
- se evita cele care se descompun in parti mici ce pot fi
inghitite sau aspirate de copii sub 3 ani ,
 Se evita cele care pot afecta ochii copilului sau care produc zgomote puternice
care le pot afecta auzul ,
 Se inlatura ambalajul din plastic si nu se lasa la indemina copilului , se poate
sufoca ,
 Se asigura ca o jucarie folosita de un copil mai mare nu poate ajunge in mina
unui copil mai mic putindu-i provoca traumatisme ,
 se invata copilul si se supravegheaza cind se joaca cu jucarii pe baza de curent
electric ,
 se invata copilul mai mare cum sa foloseasca instrumentele sau materialele
taioase sau fierbinti cind confectioneaza diferite obiecte
 se obisnuieste sa aseze jucariile ordonat sau in cutii pentru a evita accidentele
prin cadere peste ele ,
 se verifica daca partile componente ale jucariilor sunt bine fixate, daca
desprinderea lor este periculoasa ,
 Se repara periodic cele stricate ,
 se asigura ca materialele din care sunt facute sunt netoxice , nu contin
coloranti toxici si se elimina jucariile din plus care pot produce asfixie .
 Masurarea si cintarirea sugarului
Masurarea sugarului
Scop –stabilirea lungimii sugarului , in vederea aprecierii
cresterii .
- se efectueaza la nastere si apoi periodic , lunar sau de cite
ori este nevoie .
Executie – se spala mainile cu apa si sapun ,
- se dezinfecteaza cu solutie dezinfectanta
pediometrul si se acopera cu un scutec curat ,
- se aseaza copilul in decubit dorsal , cu capul lipit de
capatul pediometrului ,
- se intind picioarele sugarului , apasind usor pe
genunchi ,
- se citeste lungimea indicata in centimetri ,
- se noteaza in foaia de observatie .
 Cintarirea
Scop – stabilirea greutatii sugarului in vederea aprecierii
indicelui ponderal sau nutritional .
Executie – se spala mainile cu apa si sapun ,
- se aseaza un scutec curat pe cintar ,
- se echilibreaza cintarul ,
- se aseaza sugarul pe cintar tinind mina usor pe
trunchiul sau ,
- se citeste indicatia ,
- se imbraca sugarul si se aseaza comod ,
- se noteaza in foaia de observatie ,
- se anunta medicul daca se observa diferente mari in
greutate ( peste 100-150 g in 24 de ore )
 Aprecierea respiratiei si a circulatiei
Masurarea respiratiei
Scop – aprecierea starii de sanatate a nou – nascutului
si ulterior a sugarului.
Elemente de apreciat – amplitidine , ritmul ,
frecventa respiratorie ,
- coloratia tegumentelor , mai ales peri-oro-
nazala ,
- factori care pot modifica valorile normale (de
mediu , fiziologici , etc)
 Materiale necesare –ceas cu secundar ,
-creion VERDE si foaie de temperatura .
Executie :-se aseaza sugarul in decubit dorsal , comod ,
- se asigura conditii de liniste ,absenta factorilor
perturbatori ,
- la copilul agitat , speriat se masoara in timpul somnului ,
- se spala mainile cu apa si sapun ,
- se aplica palma pe abdomenul sugarului ( la copii mari se
masoara ca la adult cu mina direct pe torace )
- se numara miscarile de expansiune si retractie ale
abdomenului sau toracelei timp de 1 minut ,
- amplitudinea si ritmul se masoara prin observatie ,
- se noteaza valoarea obtinuta in cifre si grafic in foaia de
temparatura .
Masurarea pulsului
Scop - criteriu de apreciere a scorului APGAR,
- aprecierea starii aparatului cardio –vascular
- compararea valorilor obtinute cu cele anterioare
Elemente de apreciat –caracteristicele pulsului frecventa,
ritm , amplitudine ,
- coloratia peri-oro-nazala si a extremitatilor,
- factori care pot modifica valorile normale ,
Materiale necesare –ceas cu secundar ,
-creion ROSU , foaie de temperatura.
Executie – se aseaza copilul in pozitie de decubit dorsal in pat,
- se asigura un mediu lipsit de factori stresanti ,
- se spala mainile cu apa si sapun ,
- se repereaza artera (radiala , brahiala , carotida
temporala , poplitee , tibiala sau pedioasa , la sugarul mic la
nivelul fontanelei bregmatice )
- se comprima artera incomplet pe planul osos cu virful
degetelor (index si mediu)
-se numara pulsatiile percepute timp de 1 minut
apreciind simultan si amplitudinea si ritmul ,
- se noteaza valoarea obtinuta in cifre si grafic in foaia de
temperatura .
 Masurarea tensiunii arteriale
Scop –aprecierea starii de sanatate
- compararea cu valorile anterioare ,
- corelarea cu valorile celorlalte functii vitale .
Elemente de apreciat –semne sau simptome de hipo- sau hipertensiune arteriala
,
- factori care pot modifica valorile normale ,
Materiale necesare –tensiometru cu manseta adecvata virstei (care sa reprezinte
2/3 din lungimea bratului )
-stetoscop,
- tampoane de vata cu spirt medicinal ,
- creion ROSU ,foaie de temperatura
Masurarea tensiunii se poate efectua prin 2 metode
- tensiometru cu manometru prin metoda ascultatorie sau cea palpatorie ,
- cu tensiometru electronic
 Executie
Pregatirea copilului – se explica fiecare etapa de executie in
functie de nivelul de intelegere al copilului ,
-se informeaza pe un ton calm asupra a ceea ce va simti in
timpul manevrei ,
- se solicita copilului sa ramina linistit in pat pina in
momentul in care se masoara tensiunea arteriala ,
- se asigura un mediu linistit ,lipsit de factori negativi ,
-se asigura o pozitie comoda , in decubit dorsal in pat sau
pe bratele apartinatorului(pentru sugar sau nou-nascut ) ,
-se dezbraca bratul copilului , in asa fel in care sa fie lipsit
de orice presiune a hainelor asupra bratului , la acelasi nivel cu
inima , in extensie .
 Pregatirea materialelor necesare si efectuarea masurarii
- se spala cu apa si sapun mainile examinatorului ,
- se aplica manseta pneumatica pe bratul copilului , marginea inferioara sa fie
la 2-3 cm deasupra plicii cotului
Metoda ascultatorie :
- Se fixeaza membrana stetoscopului pe traiectul arterii humerale , sub
marginea inferioara a mansetei , fara a fi acoperita de aceasta ,
- Se pompeaza aer in manseta cu ajutorul pompei de cauciuc pina la disparitia
zgomotelor pulsatile ,
- Se decomprima manseta pina se aude primul zgomot Korotkoff clar
(presiunea maxima sau sistolica)
- se continua decompresia pina cind zgomotele se asurzesc si dispar
(tensiunea minima sau diastolica)
Metoda palpatorie :
- se palpeaza pulsul la artera humerala sau radiala ,
- se pompeaza aer in manseta depasind cu 30 mm Hg valoarea indicata la
disparitia pulsului ,
- se decomprima manseta in un ritm 2-3 mm Hg /s si se identifica valoarea la
care pulsul devine perceptibil ,
- se noteaza presiunea reperata pe manometru .
- se imbraca copilul si se aseaza in pozitie comoda ,
 se noteaza valoarea obtinuta in cifre si grafic pe foaia
de temperatura , cu culoare rosie ,
 se dezinfecteaza cu tampoane cu alcool sanitar
membrana si oliva stetoscopului .
Metoda ascultatorie este mai dificila la copii sub 3 ani .
 Masurarea temperaturii corpului
Scop –aprecierea functiei de termoreglare la nou-nascut
- aprecierea starii de sanatate in cadrul examenelor periodice ,
- compararea cu valorile obtinute anterior in caz de boala .
Elemente de apreciat – starea generala a copilului
-capacitatea de cooperare ,
-aspectul regiunii axilare sau anale .
Materiale necesare –termometru maximal individual sau pastrat in solutie dezinfectanta
schimbata zilnic ,
- tampoane de vata si comprese sterile ,
-solutie lubrefianta
- alcool sanitar ,
- ceas ,
- creion ALBASTRU , foaie de temperatura .
Executie – se informeaza copilul ,in functie de nivelul de intelegere , explicindu-I ca
trebuie sa sa ramina linistit
- se spala pe maini cu apa si sapun ,
- se pregatesc materialele necesare , verificind nivelul mercurului sa fie coborit in
rezervor
- se clateste termometrul si se sterge cu o compresa uscata .
 Efectuarea masurarii temperaturii
- in axila – se pozitioneaza copilul in pozitie de decubit dorsal sau sezind in
functie de nivelul de de dezvoltare psiho – motorie si starea de constienta , in
pat sau in bratele altei persoane ,
- se dezbraca regiunea axilara , acoperind apoi lejer copilul pentru a
evita pierderile de caldura ,
- se sterge axila cu o compresa uscata ,
- se aseaza termometrul cu virful metalic in axila paralel cu toracele ,
- se mentine bratul apropiat de trunchi cu antebratul flectat , timp de
5-10 minute
- in rect – daca este nevoie se efectueaza toaleta regiunii
-se lubrefiaza virful metalic al termometrului ,
- se aseaza copilul in decubit ventral sau dorsal cu membrele inferioare
ridicate ,
- cu mina stinga se indeparteaza fesele si cu mina dreapta se introduce
virful termometrului in rect prin miscari de rotatie si inaintare , aproximativ 1
cm ,
- se mentine 3-5 minute , tinindu-i fesele strinse , linistindu-l .
Ingrijiri ulterioare
 se indeparteaza termometrul si se sterge cu o compresa
uscata ,
 se imbraca copilul si se aseaza comod ,
 se citeste pe scala gradata valoarea indicata de
termometru ,
 se dezinfecteaza termometrul cu alcool , se clateste ,se
sterge , se introduce in solutia dezinfectanta daca nu este
individual ,
 se noteaza valoarea obtinuta in cifre si grafic , cu culoare
albastra in foaia de temperatura. Temperatura masurata
intra rectal este cu 0,5 grade mai mare decit cea masurata
in axila .