Albirea dentar

activat cu lampa UV
vs. albirea
clasic
 Introducere

Tratamentul de albire dentar sau bleaching este unul dintre cele mai
solicitate servicii de estetic dentar, acest fapt fiind o reacie a importanei
tot mai mare pe care societatea contemporan o acord nfirii exterioare.

Aceste tratamente cosmetice difer n privina eficacitii, costului,

durabilitii i a afectelor secundare, ns albirea dinilor se refer n general
la aplicarea compuilor peroxidici pe dinte, cum ar fi peroxidul de hidrogen.
Aceti ageni penetreaz smalul i albesc dentina, treptat.
 Rezultate poteniale

nainte Dup
 Mecanismul procesului de albire

Procesul de albire devine posibil datorit

abilitii peroxidului de carbamid i
perhidrolului de a trece prin smal i dentin
i de a ptrunde n toate componentele
dintelui. Aceste substane se descompun n
radicali de oxigen, care migreaz prin
prismele smalului descompunnd toate
moleculele responsabile cu schimbarea
culorii i care provoac discromia dentar.
Structura dintelui nu este afectat; pur i
simplu, culoarea intern a dinilor devine
mai deschis
 Etiologia discromiilor dentare
Foarte puine persoane au ntr-adevar un zmbet complet alb, n
mod natural, mai ales c dinii sunt supui aciunii unor factori
externi care duc la ngalbenirea sau ptarea acestora precum:

alimente i buturi care schimb culoarea dinilor :

cafeaua, ceaiul, vinul rou, afinele etc.
obiceiuri vicioase precum fumatul
placa bacterian/tartrul poate afecta n egal msur
culoarea dintelui natural
tratamente ndelungate cu antibiotice
Infectiile gravidei (rubeola ) si infectiile sistemice
postnatale (rujeola,varicela,etc.)
mici traumatisme dentare fisuri n smal care favorizeaz
formarea petelor pe suprafaa dintelui
Disfuncia salivar
Traumatismeale dintilor temporari si permanenti
Intoxicatia cu fluor
Deficiente nutritionale
 Protocol de tratament pentru
albirea dintilor
Prezentul protocol conie o serie de etape care trebuie urmate pentru asigurarea unei
albiri profesionale a dinilor. n funcie de pacient i de tratamentul de albire aplicat, este
posibil s fie necesar ca aceste etape s fie urmate n alt ordine.

1. Anamneza pacientului
Evaluai originea discromiei dentare i verificai restaurrile care ar putea influena
rezultatul final (utilizai RX dac este necesar). Luai n calcul posibilitatea modificrii
anamnezei periodice prin reinterogarea pacientului cu privire la starea sa de satisfacie
privind estetica oral.

2. Examenul cavitii orale

Examinai cavitatea oral a pacientului, evalund precis esuturile moi i dentiia (nu
trebuie s existe microinfiltraii sub restauraii, fisuri dentare, carii interproximale).

3. Ateptrile pacientului
Evaluai ateptrile, motivaiile i atitudinea pacientului
4. Determinarea nuanei dentare iniiale
Stabilii nuana dentar iniial cu ajutorul ghidului de culori Vita

5. Consimmntul pacientului

6. Tratamentul de igienizare
Administrai tratamentul de igienizare cu past de lustruire pentru a
ndeprta toi pigmenii exogeni (inhibitori de plac bacterian sau
care reduc eficiena agenilor de albire).

7. Alegerea produsului de albire

8. Recomandri pentru pacient

9. Determinarea nuanei dentare finale

 Albirea nu este recomandata in
urmatoarele situatii :
1. Varsta nepotrivita sau sarcina
Abirea nu este recomandata copiilor sub 16 ani deoarece pulpa dintelui creste pana la aceasta
varsta. Albirea dintilor pana la acest prag de varsta ar putea cauza iritarea pulpei sau sensibilizarea
acesteia. de asemenea, albirea dintilor nu este recomandata nici femeilor insarcinate sau care
alapteaza.

2. Dinti sensibili si alergii

Persoanele cu dintii sau gingia sensibile, cu gingii cae se retrag sau cu probleme dentare ar trebui sa
evite utilizarea solutiilor de albire pana nu primesc unda verde din partea stomatologului. Tot la fel,
cei senssibili sau alergici la peroxid (agentul de albire) sunt sfatuiti sa nu foloseasca aceste procedee.

3. Boli ale gingiei, smalt erodat, carii sau gingii expuse

Toti cei care sufera de afectiunile enumerate mai sus sunt, in general, descurajati in intentia de a-si
inalbi dantura. Cariile se trateaza dupa albire, pentru ca eventualele plombe existente nu se albesc.
Ele raman la culoarea initiala pentru ca substanta respectiva actioneaza doar asupra materialului
organic. Cariile existente se protejeaza eventual cu un ciment si se trateaza ulterior, alegandu-se o
culoare corespunzatoare noii culori a dintilor. In acelasi fel, albirea nu se poate produce in cazul
radacinilor expuse, deoarece acestea nu au un strat de smalt care sa fie curatat.
4. Coroane, fatete si obturatii deja existente
In acest caz, pericolul este reprezentat de portiunile care se vor albi si de cele care vor
ramane la fel. Deci, de aparitie inestetica. Acest lucru poate fi insa evitat. Orice procedura de
albire trebuie facuta inainte de repararea dintilor, pentru a nu aparea problema albirii
neuniforme. intreaba dentistul inainte, pentru a afla ce strategie este bine sa aplici.

5. Asteptari nerealiste
Persoanele care se asteapta ca dupa acest tratament dintii lor sa fie de un alb "orbitor" ar
putea fi dezamagite de rezultate. Fumatorii trebuie avertizati in special - in cazul lor, albirea
va fi limitata, mai ales daca nu se opresc din fumat pe parcursul tratamentului de albire sau
dupa ce acesta este finalizat. Ca exemplu, un grad rezonabil de albire - care sa dea impresia
de natural, totusi - este putin mai deschis la culoare decat albul ochilor.

6. Dinti innegriti
In principiu, dintii galbeni raspund cel mai bine la tratament, apoi cei cu o nuanta maronie si,
in continuare, gradul de eficienta a tratamentului scade, dintii cu nuante de gri sau movului
fiind cateodata chiar imposibil de albit.

V multumesc !

Lector Univ. Dr. Adelina Berari