Sunteți pe pagina 1din 29

BELGIA

Capital Bruxelles
Populaie 1.031.215(2007)
Coordonate 505048N4219E

Limbi oficiale neerlandez,francez,


german
Sistem politic monarhieconstituional
Rege AlbertII
Prim-Ministru YvesLeterme
Independen
declarat 4octombrie1830
recunoscut 19aprilie1839
Suprafa Loc139
Total 30.528km
%apa n/d
Populaie Loc76
Total 10.584.534est.2007
Densitate 344,32loc./km
PIB(nominal) Loc18
Total(2006) $394,5demiliarde
PIBpercapita $41.605
PIB(PPC) Loc30
Total(2004) $316,2demiliarde
PIBpercapita $31.400
Moned euro(,EUR)
Comuniti i regiuni
Pentru detalii, vezi: mprirea administrativ a
Belgiei.

Pe lng nivelul federal, conform constituiei


revizuite n 1993, Belgia conine nc 2 niveluri
de administraie federal:
3 comuniti lingvistice:
Comunitatea flamand din Belgia;
Comunitatea francez din Belgia;
Comunitatea germanofon din Belgia.
3 regiuni:
Flandra, subdivizat n 5 provincii:
Anvers;
Limburg;
Flandra de Est;
Flandra de Vest;
Brabantul Flamand.
Valonia, subdivizat n 5 provincii:
Brabantul Valon;
Namur;
Regiunea Capitalei Bruxelles
Lige;
Hainaut;
Luxemburg;
Regiunea Capitalei Bruxelles.
TRADITII SI OBICEIURI
De Craciun,traditiaspunecasemanncaclatiteiarfemeiaestesefancasa.Intimpce
se pregatesc clatitele, pentru a avea prosperitate tot anul, trebuie tinuta o moneda n
mnastngaiarcudreaptatinutacoadatigaiisisearuncaclatitanaercasasentoarca.
Cu privire la masa traditionala de Craciun, influenta bucatariei franceze este evidenta
inca de la aperitiv, care consta in scoici si sampanie. Felul intai contine o supa de
vaca dupacareurmeazaunaperitiv cald,deobiceipeste.Iarlafelul principal,masade
Craciunabelgienilorconstaincurcan umplut cu trufe.Dupacareurmeazadesertul,o
inghetata de vanilie cu sos de ciocolata.
"Buturuga de Craciun" nu lipseste nici ea de pe masa de sarbatori a belgienilor. Iar
dupamasa,spremiezulnoptiisepornestespreslujba.
Asemanarile cu Craciunul francezilor continua si la masa de a doua zi : mancarea este
mai usoara, se pastreaza supa, iar curcanul este inlocuit cu homar cu salata si sos
tartar,andive, fasole verde cu bacon, morcovi, cartofi.
Belgieniinusrbtoresc Crciunul dect o zi, pe 25,cnddeobiceiiviziteazfamilia.
GASTRONOMIE
Belgia este faimoasa pentru midiile si cartofii pai prajiti, vafele (waffles) si
cicoarea (chicory) sa. Ciocolata fina este o pasiune, iar magazinele care o vand sunt in
fiecarepiata.
Belgienilorleplacesamanancesi,datoritaistorieilortumultoase,auluatpartea
ceamaibunadingastronomiaeuropeana.Taraafostinvadatasicondusademultepopoare
(romani,vikingi,francezi,spanioli,australieni,olandezi,englezisinemti).Belgiaadevenitun
punctdeintalnireintreculturagermanicadinparteanordicaaEuropeisicealatinadinsud,
ceea ce a influentat bucataria. Tehnicile de preparare si ingredientele au fost asimilate de
bastinasi, care in Evul Mediu si-au dezvoltat o gastronomie proprie. Astazi, belgienii pot
spune cu mandrie ca mancarea lor este gatita cu finetea fraceza si servita cu
generozitatea nemteasca.

Locuitorilorleplaccartofiisisuntindragostitidevanatoaresi,deci,decarne. O
friptura, painea si berea demulteorialcatuiescomasa.Pestele si produsele marinesunt
importante.Consomme-urile joacaunroldebaza,iarasanumitelewaterzooies (tocana)
suntcelemaiapreciate.Retetele sunt specifice Flamandei, partea de nord-vest a tarii si
se prepara cu pui si peste. Se servesc cu cartofi fierti si multa bere.
Gastronomiamedievalaincamaiinfluenteazabucatariaactuala,prinpredominanta
condimentelor, mustarului, otetului si a fructelor uscate,caredaupreparateloroaroma
dulce-acrisoarasidulce-sarata. Migdalele si condimentele sefolosescdinabundenta,iar
verdeturilepentruaperitive,salate,carnesichiarpentrudeserturi.
GASTRONOMIE
Cicoarea belgiana (andiva) areunlocdeonoareinmeniurisiunstilunicdecultivare.
Aceasta planta a fost descoperita in mod accidental de unfermier belgian Jan Lammers,in 1830,
cand s-a intors de la razboi si a gasit cicoarea (folosita pentru cafea si pastrata in hambar) cu
mugurisifrunzealbe.I-aplacutaromadistincta,acrisoara.
Amai fost nevoie de inca 30 de ani ca aceasta cultura sa aiba success. In 1872 a fost
introdusa la Paris si a fost denumita aurul alb. In Belgia, in 99 de cazuri din 100, ea se serveste
fierbinte,intimpceinStateleUnitesepreferacruda.Ofrunzaareosinguracaloriesiareovaloare
nutritivaconsiderabila,princontinutulsaudeminerale.Cucatestemaiproaspata,cuatatestemai
dulce si mai putin amaruie. Se poate servi in salate sau cu creveti si alte legume. Intotdeauna se
folosesteunt pentrupreparareacicorii. O alta specialitate a casei sunt midiile. Sunt12retete
diferitepentrupregatirealor,fierteinbors,gratinatecurosiisibranza,marinate,inaspic,etc.
In Bruxelles sunt nenumarate magazine cu ciocolata. Ciocolata belgiana nu contine
conservantisauaromesicolorantiartificiali.Ceamaibunaestefacutadincremaproaspatasiare
termen de valabilitate doar cateva zile. Pralinele belgiene sunt un termen generic pentru orice
ciocolatacucrema.Pralinelesuntunamestecdeciocolataculaptesinucisaucaramele.

GASTRONOMIE

Pe strada poti servi frites sau cartofi prajiti. Belgienii sunt


inventatoriiacestuideliciospreparat.Datoritametodeideprajire,cuuntura,
siingredientelorfolosite,acesticartofiprajitiauuncontinutmultmaimicde
grasime si sunt mult mai gustosi. Peste tot se afla standuri numite fritures.
Demulteoripotichiar,literal,sa-tiurmezinasulpentruaajungelaunadintre
ele. Se servesc in portii mari si mici, in cornete sau farfurii de hartie, cu
maioneza, mustar si ketchup.

Oaltagustarepopularasuntvafele belgiene,unpreparattraditional
pentru dimineata de Craciun. Se servesc si de Anul Nou sau la ocazii
importante, ca nunta si botezul. Ele se ofera persoanelor aflate in
convalescentapentrualeredaapetitulsiputerea.

Micul dejun consta in general in paine, unt, gem, branza,


cateodata oua fierte usor sau omlete, servite cu cafea sau ceai.Pranzul
esteconsistent,dardeobiceimaiusordecatcina.Insa90%dinmeniurinu
facodistinctieintredejunsicina.Ceestedisponibillapranzsepoateservi
silacina,laacelasipret,inmajoritatearestaurantelor.
Belgienii prefera vin sau bere la masa. Ei au o aversiune pentru a bea apa.
Totusi, cateodata, comanda Vittel sau Perrier. Ei consuma intr-un an 200 de litri
de bere pe cap de locuitor. Belgia este paradisul bautorilor de bere, avand 350
de berarii si 500 de sortimente. Berea lor le umbreste pe cele din Germania, Olanda
si Danemarca. Gatitul cu bere, bors sau apa este ceva obisnuit, putine retete
find complete fara gustul delicios de bere. Una dintre cele mai tipice este cea pentru
tocanita flamanda cu bere (carbonnade flamande). Retetele cu bere nu se
limiteaza doar la aperitive, fiind chiar cateva retete pentru supe care
includ bere, iar pentru vafele belgiene laptele sau apa au fost inlocuite cu
bere.
MENIURI
Meniul cuprinde supe (cea mai PRACTICATE
cunoscut e supa de ceap), aperitive
gen crepe(cltite),cucarnetocatifoi
de dafin (crepe de Bruges), sau crepe
cubaconicacaval.
ns aperitivul principal i de senzaie
este fondue de brnz, Fondue
Savoyarde, foarte gustos. Crema de
brnz fiind compus din telemea de
vac, ca dulce i brnz Roquefort, n
care, cu ajutorul unor epue, se
nmoaie buci de pine prjit prin
acestamestecfierbinte.
FELUL PRINCIPAL
Ra n sos alb,cugarniturdecartofi
cu varz (piure gustos de cartofi
amestecatcuvarzicupuinbacon).
Pui Wellington
Hachis Parmentier (un fel de musaca,
darlacarecartofiisuntbtuipiure,nu
pui buci ca la musaca - gust fin,
deosebit).
Cartof Farcies (un cartof mare, copt i
umplutcujambon,ciuperci).
Friptur de vit n sos alb.
DESERTUL

Gaufre de Liege cu ciocolata


Fondue de fructe (mere, portocale
tiate n bucele si date printr-un
amestecdesosdeciocolatcunuc)
Mr copt
Tort de ciocolat.
ELVETI A
Capital Berna
4657N 727E
Ora Zurich
principal
Limba Germana, Franceza,
oficial Italiana, Reto-romana
Sistem Republic Federal
politic
- Preedinte Doris Leuthard (2010)
- Cancelar Corina Cassanova
Independen Declarat: 1291
Recunoscut: 1648
Suprafa
- Total 41.285km(Locul 132)
- Ap (%) 4.2%
Populaie
7 508 700loc.(Locul
-
92)
- Densitate 181 loc./km
PIB
- Total $233 Miliarde (Locul
35)
- Per capita $30.186
Moned Franc Elveian

ConfederaiaElveiansemparten26decantoane
TRADITII SI OBICEIURI

Avand o gandire ordonata, grijulii cu banii si constienti de mediu, elvetienii


acorda o atentie deosebita detaliului. Nu e de mirare ca ei sunt buni la
conducereabancilor,hotelurilorsicailorferate,darsilafabricareaceasurilor
demanasiexecutareaunorproiecteingineresticomplexe.
Elvetienii sunt o natiune iubitoare de sport, iar terenul montan e ideal pentru
nastereaunorcampionilasporturileinaerliber.
De-a lungul timpului, o pleiada de celebritati a fost atrasa de Elvetia datorita
combinatiei sale de neutralitate si toleranta. Astazi Elvetia e privita ca un
refugiupentruceiextremdebogati,carenusunturmaritiaicidepaparazzisi
deziareledescandal.
Muzica, baletul, filmul sunt la loc de onoare aici. In fiecare sat exista un
Musikverein (club de muzica). Ecoul sunetului de bucium inca mai umple
vailepedatade1august,ziuaNationalaaElvetiei.
Bucataria elvetiana e vestita in toata lumea. Ce poate fi mai ispititor decat
ciocolata elvetiana si branzeturile, in special cascavalul Emmentaler si
Gruyre.
Vinurile elvetiene sunt castigatoare de medalii internationale, cel mai bine pastrat
secretfiindcelalobtineriivinurilordulci.
In ceea ce priveste ciocolata, toate micile orase au ,,Chocolatiers specializati, care
deseoripreparapropriilespecialitati.
Binecunoscutdarnufoartecomun,uninstrument traditional elvetian esteAlphornul
siareinjurde2.5m.InstrumentistiitrebuiesafiecapabilisacantelaAlphorndarnu
existagaurisauajutajemecanice,cidoartrebuiesacanticubuzele.
Hornussen este un sport care se aseamana cu golful si hockey-ul ce a fost probabil
inventatinsecolulXVII.Inzoneleruraleacestsportdeechipeestefoarteimportant.
Deobiceiaulocmeciuriintresate.Intecutacestemeciurisefinalizaudeobiceicu
unfelderazboicivilsicunistereguli.Lainceputmingeaeradoaropiatracugauri
inea.Canderainaeraceastapiatracugaurifaceaunzgomot de horneta de unde
si numele de hornet-Hornussen.Astazifolosescmaterialsintetic.Unbatdeplastic
lungpentrualovimingealapeste100mdistantainterenuladvers.Cealaltaechipa
incearcasaopreascamingea(vitezade200km/h)cunistepanouridelemninainte
deaajungejos.
Desitaranuaavutunrolactivinrazboiuldin1848(razboiulcivil),existaoarmatabine
organizata. Asta inseamna ca fiecare tanar trebuie sa se duca in armata. Prima
perioadadeinstructieestedeaproape4luni.Dupaaceeaeitrebuiesaseducain
armatainfiecareansaulafiecare2anipentruaproape3saptamani.Numarultotal
de zile de armata pentru fiecare soldat este de 300 de zile. Fiecare are
echipamentulsaudearmataacasa.Exercitiiledetrageresuntobligatorii.

GASTRONOMIE
Bucatariaelvetianasebucurademulteinfluentedinparteavecinilormaimari,Germania, Italia
sau Franta. Insa bucataria elvetiana este cunoscuta datorita faptului ca produce tipuri de
cascaval unice in lume sau o ciocolata absolut delicioasa. Nu este sofisticata, ci puternic
traditionalista,sieapoateficonsiderataunaplinadecalorii.
Ingredientele de baza
Lactatelenuexistaramuramaiputernicainindustriaalimentaraelvetianadecat
producereadespecialitatidecascaval,99%dintreacesteafiindpebazadelaptedevaca;
existamaimultetipuridebranzasidecascaval,principaladiferentierefacandu-seinfunctie
de perioada de maturare; cele mai cunoscute tipuri de cascaval elvetiansunt Emmentaler,
GruyeresauAppenzeller;
Carneacainoricetaraeuropeana,porcul, puiul si vitaseconsumaregulat,casi
curcanul de Revelion; elvetienii sunt experti la carnuri afumate, in special la carnati
afumati;carneadevitelestefoarteapreciatainElvetia,fiindservitalacuptor,alaturidesos
deciupercisidecartoficopti;
Legumele-cartofiisuntdebazasireprezintaaproximativunsfertdinbucataria
elvetiana;urmeazaceapa, usturoiul, ciupercile si varza;
Cerealele suntextremdeimportantepentruelvetieni-producatorianenumarate
specialitatidepainedincerealeintegrale,multmaisanatoasedecatceleprelucrate;
Fructele,inspecialceledepadure,seregasesccumarinimieladeserturi;
Feluri renumite de mancare
Rostiesteconsideratunfelcomplettraditionalelvetiansiseservestedoarlamiculdejun;
de-altfel,ovorbadinElvetiaspunecanusepoateservimiculdejunfaraRosti;reprezinta
cartofidatiprinrazatoaresigratinati,fielatigaie,fielacuptor,subformauneichiftelesau
auneiclatite;inmultecazuri,Rostiestecompussidinceapa,baconsaucascaval;
Fondue multi oameni cred ca fondue-ul apartine de bucataria belgiana, insa este gresit,
este o marca a bucatariei elvetiene; consta dintr-un amestec de minimum trei tipuri de
cascavaluri(obligatoriisuntmereuEmmentaler si Gruyere),caresunttopitelafoc,intr-
unvasrotundsiinalt,alaturidevin alb, usturoi, verdeata;seservestemereufierbinte,
iarincremadecascavalobtinutaseinmoaiebucatidepaine;sepunepemasaunsingur
bol din care se servesc persoanele aflate la masa, cu ajutorul unor tepuse metalice in
careseinfigbucatiledepaine;
Papet vaudois este un fel de mancare consistenta, pe baza de cartofi, praz si carnati,
facutalacuptor;
Raclette reprezinta un tip de cascaval semimaturat servit fierbinte, insa in acelasi timp
repezinta si un intreg dispozitiv de servire a acestui cascaval, care include un mic grill
electric in care se topeste cascavalul, care apoi se scurge in farfurie sau se taie felii
subtiri si se pune peste cartofi; In bucataria internationala, Raclette este considerat
fast-foodul elvetian.
Bndner Nusstorteesteunuldintreprincipaleledeserturi,dintr-ovarietatemaresiinedita
dedulciurielvetiene;repezintamiezdenucausorcaramelizat,invelitinaluatdebiscuiti;
Rosti Fondue Raclette

Papet Vaudois Bndner Nusstorte


Bauturile elvetiene
Rivella este cea mai populara bautura elvetiana racoritoare, fiind facuta pe baza de zer de
lapte,avanduncontinutmaredelactoza.Seservesterece.Totcabauturaracoritoarese
regasesesuculnaturaldemere,careinmultecazuriestefermentatsicomercializatsub
formadecidru.
Vinurile elvetiene sunt necunoscute pe plan mondial, insa sunt considerate de calitate, in
specialcelealbe.Dealtfel,faravinulalbelvetiannuarexistafondue-ul.
Bucatariaelvetianaaprodussiproducebucatari-sefirecunoscutipeplanmondial,iarElvetia
se afla pe locul 2 in lume in privinta numarului de stele Michelin pe cap de locuitor
atribuite restaurantelor, dupa Japonia; se spune ca restaurantele elvetiene nu
dezamagescniciodata,niciunclient;
Platoul elvetiandemezeluri,servitcaantreu,esteconsideratafiunulfoartegustossicare
merita incercat mereu, gratie ingredientelor naturale si a tehnicilor de gatit naturiste
folosite:carneadincaresefacmezelurileestedeceamaibunacalitate,iarinproducerea
acestora nu se folosesc ingrediente sau metode neconforme cu statutul de mancare
sanatoasa.

Exista variatii mari de la o regiune la alta fiecare din ele avand propriile
traditii culinare.
Geneva, deexemplu,estezonaincareseproduccelemaimultetipuridecarnati.Carnati
albidincarnedevitelserviticupiuredecartofi,prunesisosdeceapa,iar attriauxsunt
carnacioridinficatdeporcsiierburiaromatice.
Berna este faimoasa pentru asortimentele cu afumaturi servite cu varza murata
iarna si cartofi frantuzesti, vara. Dulciurile preparate in aceasta zona sunt
pregatitecualune de padure, miere si scortisoara.
Specialitatiledin Friebourg includfondue cu cartofi, briose aromate cu sofran
si un tip de supa pregatita cu branza, paste, legume si plante aromatice.
In Lucerne se prepara foarte des un fel de mancare cu pere uscate, cartofi
prajiti si bacon. Fondue-ul pregatit in aceasta regiuneestearomatcuunvin
albdinNeuchatel,iarraa fiarta in vin rosu esteodelicatesafoarteapreciata.
AtmosferaculinaradinTicinoseamanafoartemultcuceadinNordulItaliei.Aicise
pregateste minestrone ticino, o supa de legume si fasole alba. In aceasta
regiune se mai pastreaza traditia pregatirii prajiturii. Desertul preparat din
firimituridepaineintegralastropitecuvinrosusiapoiincalziteinsiropdesoc,
stafidesismantanaerarezervatdoarpentrununti.
Zuricheste cunoscutpentru snitelele sale felii subtiri de carne de vitel servite
cu sos de smantana si vin alb si pentru frigaruile cu bacon si ficat de vitel
aromate cu salvie.
Celemaidelicioasedulciurisuntproduseinregiunea Basel. Biscuitiisifursecurile
coapteinpreajmaCraciunuluisuntplinedenuci,alunedepaduresiciocolata.
Capital
Ora
principal
Budapesta
Budapesta
UNGARIA
Limba Maghiar
oficial Republic
Sistem parlamentar
polmitic
- Preedinte Pl Schmitt
- Prim- Viktor Orbn
ministru
Independen Decembrie 1000

Suprafa
93.030 km
- Total
(Locul 109)
- Ap (%) 0,74%
Populaie
10.020.000loc.

(Locul 79)
- Densitate 107,84 loc./km
PIB
- Total $156,284 mld.
(Locul 49)
- Per capita $15,542
Moned Forint (HUF)
TRADITII SI OBICEIURI
Budapesta-Viaaorauluiesteplinde
festivaluriculturalenaionalei
internaionale,deevenimentesportive
internaionale,darideevenimentemuzicale
pentrutineri,cumarfiFestivaluldemuzic
SzigetsauParadaBudapesta
corespunztorulParadeiLovedinBerlin.

Zile de sarbtoare
1ianuarie-AnulNou
15Martie-ZiuaRevoluieidin1848
Srbtorireligioase-Pate-luni,Rusaliile
1Mai-Srbtoareamuncii
20August-ZiuaRegeluiSfantulStefan
23Octombrie-ZiuaRepublicii
25-26Decembrie-Crciunul
GASTRONOMIE
Buctriamaghiar-unamestecdeelementeorientale
cudelicataeleganabuctrieifrancezeiitaliene-
esterenumitpentrumncarea predominant picant
i pentru delicioasele dulciuri de cas.
De-alungulsecolelor,buctriamaghiars-ambogit
cuunadevratcurcubeudearomeinconfundabile.
Diferiteleingredienteutilizatedeungurilaprepararea
mncrurilor,aufostadoptatedinbuctriilemaimultor
culturi.
Astfel,usturoiul, ceapa i tieiiaufostpreluatedela
italieni,boiaua, roiile i cartofii dinrileAmericii
Centrale.a.m.d.
Ca i n alte pri ale lumii, buctria ungar se
bazeaz pe o mare varietate de ingrediente, pe
condimente caracteristice i pe metode specifice de
gtit. Caracteristica de baz este combinaia unturii
cu boiaua i folosirea smntnii - acesta este i
modul de a gti tocnia (prklt), procedura de
prjire, de nbuire i folosirea rntaului.
Popularitatea crnii de porc i a unturii are originea n
timpul invaziei turceti, deoarece soldaii turci au
rechiziionattoateanimalelenafardeporci.
ntre verdeurile mai des folosite se numr
tarhonul i cimbrul. Ingredientele-vedet ale
gastronomiei maghiare sunt ardeii iui (paprika),
usturoiul, piperul negru i ceapa.Alteingrediente
i mncruri specific ungureti sunt ceapa de la
Mak, ficatul de gsc, supa de pete i
nenumrate sortimente de crnciori. La rndul
lor, cartofii i ardeii grai, smntna i sosul de
roiisuntprezentenaproapetoatemncrurile.

Preparatele lor sunt grase, cu rnta mult de


fin i smntn, iar sosurile sunt groase i
grase.

Buctarii maghiari sunt mari maetri ai deserturilor:


cltite cu ciocolat i rom; trudel umplut cu
viine, brnz sau mac, tort Dobo.

Caiinformaieinedit,ntimpcealtenaiuniobin
uleiul prin presare, maghiarii obin grsime din
topirea slninii. Aroma special astfel obinut d
mncrii un gust unic, mrturisesc specialitii. n
timpceesteprjitnunturdeporc,ceapaeman
uleiurivolatile.
MICUL DEJUN
Unguriimanancadeobiceilamicdejunun
sandvicupineproasptsautoast,unt,
brnzsausmntn,diferitetipuride
brnzeturi,sunca,pateudeficat(numit
mjkrmsaukenmjas),salam,carnede
vit,limba,carnaticabanos.
Unguriimanancasiou(prjitesaufierte),
legume(cadeexempluardei,roii,ridichi,
castraveti).
Cateodata,maghiariiservesclamicdejuno
cescadecafea/laptecupaineprajita,un
strudelcugem/mieredealbinesauniste
fructe.
DEJUN
Masadeprnzesteprincipalamasazilei,deobicei,cumaimultecursuri.Uneoriseincepe
cuunaperitivrecesaucald(deexemplu,pete,ousauficat),apoisupa,unpreparatdebaza
cusalatasilasfarsitundesert.

Supe:
- supdepete
- supdelegume
- supdepui/vitel
- supdefasoleuscat(MorJkai)
- supdeciupercislbatice
- supdevin
- gulasup
- supdinseminedechimion


Preparate de baza
Fzelk(iahniedelegumetocate)
Szkelygulys(tocandegula,fcutecu
treifeluridecarne)
Papriks krumpli(pebazdetocande
crnaiicartoficondimentatacuboiade
ardei)
Hortobgyi palacsinta(cltite,umplutecu
carnedevieltocata)
Stefnia szeletsauStefaniafelii(fleiccu
oufiertenmijloc)
Pecsenye(fripturdeporcservitacu
varz)etc.
DESERT
Cel mai delicios este strudelul,
clatitele Gundel, gogosile Somloi
si Gesztenye Pure (prajitura de
piure de castane acoperita cu
frisca).
Specialitatile mai includ paste
sarate sau dulci, dintre care
specialitatea Turos Csusza (paste
cu branza de vaci si crema
acrisoara).
Cina

Estemaipuinsemnificativadectmasadeprnz;
Poatefisimilaracumiculdejun,servindu-sedeobicei,unsandwich,iaurt
sauvirsli(crnai)iesteformatadindoaruncurs;
Ladesertseservescclatite(palacsinta),mairaruntort.