Analizatorii

2
 formatiuni anatomo-functionale complexe prin care sistemul nervos central
receptioneaza informatiile din mediul extern sau intern, le conduce si le transforma
in senzatii specifice. Astfel ei reprezinta canalele informationale ale sistemului
nervos, contribuie la realizarea integrarii organismului intr-un tot unitar si in
acelasi timp, in mediul inconjurator
Structura unui analizator
Analizatorul este alcatuit din 3 segmente. periferic (receptor), intermediar (calea
de conducere), central (proiectia la nivelul structurilor nervoase superioare)
 Analizatorul olfactiv
Analizatorul olfactiv receptioneaza si prelucreaza informatiile referitoaare la proprietatile
chimice ale unor substante odorante, aflate la o anumita distanta fata de organism.
Nasul este o proeminen situat n
mijlocul feei avnd aspectul unei
piramide egiptene. Scheletul acestei
piramide este format din oase (n
jumtatea superioar a piramidei nazale
ca oase proprii si oase maxilare),
cartilaje (n jumatatea inferioar a
nasului, din cartilajele triunghiulare i
alare) i esut fibros. Cavitatea nazal e
divizat de septul nazal n dou fose
nazale aplatizate transversal, fiecare
este compus din :
- vestibul nazal - partea anterioar a
cavitilor nazale i este acoperit de
tegument ce conine vibrize (fire de pr )
i glande sebacee
cavitatea nazal propriu-zis (fosa
nazal) delimitate de catre 3 cornete: inferior,
mijlociu i superior in interior se delimiteaza cate
un spaiu numit meat i care n funcie de cornetul
 a) Segmentul receptor este format din epiteliul
olfactiv constituit din celule receptoare
(chemoreceptori de distanta) si din celule de
sustinere incluse in mucoasa olfactiva.

Mucoasa olfactiva are o suprafata de 23 cm2 si

este dispusa in regiunea superioara a foselor nazale.
Celulele receptoare sunt neuroni bipolari senzitivi.
Dendritele acestora prezinta butoni olfactivi de la
care pleaca 68 cili olfactivi receptori, care
depasesc celulele de sustinere si patrund in
mucusul secretat de celulele glandulare ale
mucoasei olfactive .
b) Segmentul de conducere. Calea olfactiva este formata numai din doi neuroni, protoneuronul
fiind celula receptoare.
Axonii neuronilor olfactivi, strabat in manunchiuri lama ciuruita a etmoidului si patrund in cutia
craniana, formand nervii olfactivi cu traseu pana la bulbii olfactivi ( structura din sistemul
limbic). Aici fac sinapsa cu celulele mitrale, care reprezinta deutoneuronii caii olfactive. Axonii
acestora se despart: o parte trec in bulbul contralateral, iar cealalta parte formeaza tracturile
olfactive, care se proiecteaza in cortex.
c) Segmentul central este reprezentat de paleocortexul
olfactiv, aria de proiectie PRIMARA a aferentelor olfactive.
Centrii olfactivi SECUNDARI: localizai n: cortexul
prepiriform (care reprezint proiecia specific principal),
cortexul periamigdalian, hipocamp. Rol: se formeaz senzaia
olfactiv grosier
Centruu olfactivi TERIARI localizai n: lobul temporal si
cortexul prefrontal. Rol: se formeaz senzaia olfactiv
contient
CILE OLFACTIVE REFLEXE (CORTICOFUGE) leag
hipocampul cu centrii din diencefal, mezencefal, nucleii
trunchiului cerebral, formaiunea reticulat si produc micri
reflexe i rspunsuri vegetative la stimulii olfactivi

Receptia olfactiva Bulb olfactiv

Hipocamp
Cortex frontal Amigdala din
memoria
(senzatie de hipocamp
mirosurilor
miros (aspecte
constienta) motivationale sau
emotionale ale
mirosului)
 Fiziologia analizatorului olfactiv.
Analizatorul olfactiv are rol in aprecierea calitatii aerului, prevenind
patrunderea in organism a unor substante nocive. Impreuna cu analizatorul
gustativ, analizatorul olfactiv intervine in aprecierea calitatii alimentelor si in
declansarea secretiei salivare.
Stimulii specifici sunt reprezentati de substantele volatile, care ajung la
receptori odata cu aerul inspirat. Substantele volatile sunt receptionate
numai dupa dizolvarea lor in pelicula de mucus. Pentru a putea fi
receptionate, aceste substante trebuie sa aiba o concentratie egala sau
superioara pragului de excitabilitate.
Pragul de excitabilitate reprezinta cantitatea minima de substanta odoranta
capabila sa provoace senzatia de miros. Acesta variaza in functie de natura
substantelor. Intensitatea senzatiei olfactive este proportionala cu
concentratia substantei odorante in aer si depinde de urmatorii factori:
gradul de solubilitate a particulelor in lichidul care acopera mucoasa,
umiditatea mucoasei, varsta si starea fiziologica a organismului.
Daca substantele odorante persista un timp mai indelungat, apare fenomenul
de adaptare.
 DINAMICA SENSIBILITII OLFACTIVE
Factorii de care depinde pragul de sensibilitate olfactiv:

tipul de substan, gradul de concentraie, de persoan ,

lumina - stimuleaz olfacia ,
temperatura: optim 37- 38 C , temp. determin sensibilitii olfactive (prin
uscarea mucoasei olfactive) ,
umiditatea - n aerul uscat concentraia subst. trebuie s fie mai mare,
vrsta: sensibilitatea olfactiv este n cretere ntre 6 i 25 de ani , dup aceast
vrst scade treptat
sexul - bieii au acuitate olfactiv mai sczut dect fetele
ovulaia, graviditatea - cresc acuitatea olfactiv
foamea - crete pragul de sensibilitate olfactiv
saietatea - scade pragul de sensibilitate olfactiv
stri patologice: hiposmie, anosmie boli ale nasului, lezarea mucoasei olfactive
hiperosmie graviditate, halucinaii olfact. n tumori, boli psihice.

Anosmia: pierderea total a simului mirosului.

Hiposmia: sensibilitate redus a simului mirosului
Hiperosmia: sensibilitate excesiv a simului mirosului
Cacosmia: percepere exagerat a mirosurilor urte
Parosmia: percepia fals a unui miros
 Analizatorul cutanat

Analizatorul cutanat are rol in integrarea organismului in mediu si in apararea activa, prin
reactiile adaptative generate pe baza excitatiilor prelucrate de SNC si transformate in senzatii
tactile, termice si dureroase.
a) Segmentul periferic este reprezentat de receptorii tactili, termici si durerosi situati in piele.
In piele se afla productiile acesteia: parul cu muschii erectori, glandele sebacee si sudoripare,
precum si receptorii sensibilitatilor cutanate specifice.
Pielea este organul conjunctivo-epitelial, care acopera integral suprafata organismului si se
continua cu mucoase la nivelul orificiilor.
Pielea este constituita din trei straturi:
epiderm, derm si hipoderm.
Epidermul este un tesut epitelial
pluristratificat cheratinizat. Are 4 straturi
Stratul bazal patura germinativa cu fire
Stratul spinos de par, canale secretoare
ale gld. sudoripare,
terminatii nervoase receptoare
Stratul granular patura cornoasa cu
Stratul cornos melanocite, care secreta
melanina, cu rol foto- protector
Dermul este un tesut conjunctiv dens.
Stratul papilar spre epiderm, prezinta
papile dermice dispuse in siruri paralele
mai evidente in palma, talpa, fata palmara
a degetelor. Amprentele digitale, utilizate
in criminalistica, reprezinta imaginea
dispunerii papilelor dermice digitale,
caracteristice fiecarui individ.

Papilele dermice contin capilare, terminatii nervoase libere care se termina in epiderm si
receptori corpusculi Meissner.
Stratul reticular profund este cel mai rezistent datorita fibrelor de colagen, reticulina si
elastice si receptori corpusculi Ruffini.
 Hipodermul este un tesut conjunctiv lax, cu grupuri de adipocite. Depoziteaza trigliceride,
rezerva de grasime subcutana a organismului, contribuind la termoreglare. Contine glomerulii
glandelor sudoripare, si receptori corpusculi Vater Pacini, Ruffini, Golgi-Manzoni.
Vascularizatia este mai densa in stratul papilar al dermului si in portiunea subdermica.

Anexele pielii cornoase si glandulare.

- Anexele cornoase unghii si par
- Anexele glandulare glande
sudoripare, glande sebacee si mamare.

Firul de par folicul pilos (radacina),

muschi erector al firului de par, gld.
sebacee cu rol in secretia sebuumului.
 Principalele tipuri de receptori cutanati .

SENSIBILITATE TIP DE RECEP RECEPTORI LOCALIZARE STIMULI

TORI

tactila fina mecanoreceptori corpusculi: papile dermice deformari usoare ale

Meissner foliculii pilosi tegumentului (atingere)
Merkel

tactila protopatica mecanoreceptori corpusculi: hipoderm presiune, deformare

Golgi si intindere a tegume-
Ruffini nului
Pacini

termica termoreceptori corpusculi: derm rece

Krause hipoderm cald
Ruffini corneea globului (diferente de temperatu-
terminatii ner- ocular ra)
voase libere

dureroasa algoreceptori terminatii ner- epiderm, foliculi nespecifici care deter-

voase libere pilosi, cornee mina leziuni celulare
Functiile pielii sunt:
functia de protectie impotriva agentilor externi,
de excretie (prin glandele sudoripare),
de termoreglare (prin vasodilatatie, vasoconstrictie periferica si secretie sudorala),
de depozitare a lipidelor si
functia de organ de simt, prin receptorii pe care ii contine.

Sensibilitatea tactila fina, epicritica sau de atingere, este determinata de excitanti care produc
deformari usoare ale tegumentului. Sensibilitate tactila mai pronuntata prezinta zonele paroase, pulpa
degetelor si buzele.

Sensibilitatea tactila presionala este determinata de apasare, iar receptorii specifici sunt situati in pro
funzimea tegumentului. Doua sau mai multe excitatii tactile aplicate simultan sunt receptionate
numai daca distanta dintre punctele excitate este suficient de mare. Fenomenul poarta numele de
discriminare tactila.

Sensibilitatea termica este neuniforma pe suprafata tegumentului. Receptorii pentru rece sunt mai
numerosi decat cei pentru cald. Intensitatea senzatiei depinde de marimea suprafetei excitate si de
diferenta de temperatura dintre tegument si excitant.

Sensibilitatea dureroasa, determinata de excitanti care produc leziuni celulare, se manifesta mai
intens la nivelul degetelor, buzelor si varfului limbii. La durerea tegumentara se manifesta o mare
capacitate de discriminare, deoarece aceeasi zona a pielii poate fi inervata de mai multi neuroni.
Durerea viscerala poate fi determinata si de distensia unui organ. Algoreceptorii sunt mai rari in
viscere, motiv pentru care durerea viscerala nu se poate localiza precis.
 b) Segmentul de conducere. Caile aferente au fost descrise la
functia de conducere a maduvei si la nervii cranieni.
Neuronii primari ai cii transmiterii sensibilitii cutanate -
ganglionii rdcinilor dorsale sau ganglionii echivaleni ai nervilor
cranieni.
Fibrele aferente primare ptrund la nivelul mduvei spinrii pe
calea rdcinilor posterioare a nervilor spinali. In cazul
fasciculelor spinobulbare, axonilor deutoneuronilor din bulb li se
alatura si fibrele senzitive ale trigemenului (V).
De la punctul de intrare n mduv, impulsurile senzitive sunt
transmise spre creier pe una din urmtoarele ci senzitive: sistemul
lemniscal dorsal i sistemul anterolateral.
c) Segmentul central al analizatorului cutanat este localizat
in girusul postcentral din lobul parietal (ariile somestezice).
Proiectiile tactila, termica si dureroasa dintr-o anumita regiune a
corpului se amesteca in aceeasi zona a scoartei de pe emisfera
opusa.
Pe baza informatiilor din mediul extern, se creeaza senzatii care permit recunoasterea
dimensiunilor, formei, greutatii si consistentei unui corp, a vibratiilor, a diferentelor de
temperatura si a unor agenti nocivi. Pe aceasta baza se pot elabora comenzi adecvate, care au
ca rezultat reactia de adaptare a organismului. Analizatorul cutanat, impreuna cu analizatorul
kinestezic, asigura determinarea pozitiei si deplasarii unor segmente corporale in raport cu
altele
 Analizatorul kinestezic
Rol - receptioneaza informatii de la proprioreceptori, le analizeaza si le transforma in informatii si date
privind miscarile corpului, echilibrul si pozitionarea corpului in spatiu. La aceste actiuni importante
participa si analizatorul optic si analizatorul stato-acustic.
1) Receptorii ( proprioceptorii) care sunt:
- fusurile neuromusculare: se afla in structura fibreleor musculare striate; alcatuite din fibre musculare fara
miofibrilele si nuclei, invelite de o capsula conjunctiva; sunt fibrile inervate de nervi vegetativi senzitivi si
motorii; Excitantul sau stimulul specific al fusurilor neuromusculare este ntinderea
poriunii centrale a acestora. Aceast ntindere excit terminaiile nervoase
anulospirale i pe cele "n floare". Stimulii care pornesc din fusurile neuromusculare
informeaz deci sistemul nervos central despre gradul de ntindere a muchilor
- fusurile neuro-tendinoase: sunt situate la extremitatile fibrelor musculare, la imbinarea intre tendoane si
fibrele musculare; sunt sub forma butonata sau fusisorma; au o inervatie vegetativa; au rol in relaxarea
musculaturii si incetarea contractiilor musculare.
- corpusculul Vater-Pacini: sunt corpusculi incapsulati; sunt situati in capsulele articulare, in ligamente,
tendoane, fascii, periost; transmit informatii privind presiunea si tractiunea exercitata la nivelului
organului respectiv.
- Corpusculii neuro-tendinoi Golgi sunt situai la limita dintre corpul muchiului i tendon. Sunt
formai dintr-o reeade fibre nervoase terminate sub form de butoni- printre fasciculele tendinoase. La
exterior fasciculele sunt nconjuratede o capsul subire conjunctiv. n corpuscul ptrund 1-3 fibre
mielinice- care la intrare i pierd teaca de mielin. Terminaiile nervoase sunt excitate de ntinderea
puternic a tendonului n timpul contraciei musculare
- Corpusculii Ruffini sunt situai n stratul superficial al capsulei articulare i recepioneaz informaii n
legtur cu poziia i micrile din articulaii
- terminatiile libere: sunt dendritele neuronilor pseudounipolari care se raspandesc in capsulele
articulare si transmit informatii asupra durerii
Calea de conducere:
Impulsurile aferente de la proprioceptori sunt con
duse prin dou ci:
exista un segment comun, atat pentru
sensibilitatea
constienta cat si pentru cea inconstienta;
pentru sensibilitatea kinestezic (simul poziiei i
al micrii n spaiu), prin fasciculele spinobulbare
gracilis (Goll) si cuneatus (Burdach);
pentru sensibilitatea proprioceptiva de reglare a
micrii (simul tonusului muscular), prin fasciculele
spinocerebeloase ventral i dorsal prin pedunculii
cerebelosi ajung la cerebel.

3)Segmentul central: il reprezinta ariile

senzitivomotorii corticale, care marginesc santul
central din lobul parietal, unde are loc analiza
informatiilor aduse pe caile sensibilitatii
proprioceptive constiente si transformarea lor in
senzatii si actiuni motorii tonice corective