Sunteți pe pagina 1din 16

SOLUTII PRIVIND

CONSOLIDAREA
TERENURILOR SLABE DE
FUNDARE IN VEDEREA
FUNDARII DIRECTE

MASTERAND: CROITORU LOREDANA


Terenurile slabe sau difcile de fundare pot f puternic compresibile, p mnturi cu
rezisten la forfecare redus, cu un grad de umiditate ridicat sau sensibile la umezire,
dintre care se pot meniona argilele i prafurile slab consolidate, mlurile, nisipurile fne
n stare afnat, loessurile, pmnturile cu umf ri i contrac ii mari, terenurile sensibile
la lichefere.
Pentru mbuntirea terenurilor slabe de fundare n vederea reducerii compresibilit ii acestora
i a creterii rezistenei la forfecare se pot folosi mai multe solu ii tehnice care urm resc:
creterea indicelui porilor i implicit reducerea porozitii pmnturilor prin utilizarea de procedee
mecanice de mbuntire prin compactare;
Reducerea umiditii pmntului ce conduce la creterea valorilor parametrilor la forfecare;
Realizarea de amestecuri de pmnturi sau din pmnt cu alte materiale care, prin modifcarea
structurii acestuia conduce la creterea rezisten ei la forfecare, reducerea compresibilit ii i
reducerea potenialului de umfare- contracie.
nlocuirea terenului foarte compresibil sau cu umiditate crescut pe toat grosimea acestuia sau
numai pe o anumit zon cu un pmnt bun de fundare, ob inndu-se o pern de p mnt.

Principalele solutii de consolidare a terenurilui slab de fundare in vederea


fundarii directe

Imbunatatirea terenurilor slabe de fundare cu coloane


vibropresate
Cresterea portantei terenului de fundare cu coloane vibropresate de
diametru cuprins intre 200 mm si 600 mm si lungimi maxime de 12,00 m
(lungimea optima este de 8,00 m) se realizeaza atat prin efectul de
indesare laterala a materialului local, ca urmare a infigerii prin vibrare a
tubului inchis la partea inferioara, cat si prin aportul de material de adaos
realizat la introducerea de piatra sparta sau balast in interiorul tubului
metalic si indesat prin vibrare, concomitent cu extragerea tubului metalic.
Procedeul nu se preteaza a se realiza in terenuri sensibile la umezire din
cauza formarii unor coloane verticale drenante din materiale permisibile
la curgerea sau colectarea apei. Varianta pentru astfel de terenuri este
inlocuirea materialului granular cu un balast stabilizat sau beton slab.
Imbunatatirea terenurilor cu coloane de indesare cu snec
continuu
Imbunatatirea terenului cu coloane de indesare cu snec continuu se
realizeaza prin introducerea unui snec de diametru 300 mm si lungimea
de maxim 12,00 m prin rotire inversa asfel ca nu are loc o evacuare a
materialului local, urmata apoi de introducerea de material de adaos si
compactarea acestuia prin mentinerea pe pozitie a snecului si rotirea
acestuia pana la introducerea volumului de material proiectat sau pana la
refuz. Materialul de adaos poate fi material local sau un amestec de var-
ciment-nisip, sau chiar materiale rezultate in urma diverselor procese
metalurgice, de exemplu lidonit deseu de la otelarie. In cazul
amestecului var-ciment-nisip, hidratarea materialului se va face in timp
prin absorbtia umiditatii materialului local, reducandu-se in acest fel
surplusul de apa.
Compactarea dinamica realizata cu maiul foarte greu
Consolidarea terenului prin compactare dinamica este realizata prin
ridicarea maiului de aproximativ 15 tone si cu un diametru de 2,4 m la
inaltimea cotei din proiect, respectiv Hmax= 20,0 m si lasarea in cadere
libera a acestuia pana la impactul cu solul. Operatia se repeta prin aplicarea
a max. 5-10 lovituri pe aceeasi amprenta, dupa care se trece la un alt
punct. Punctele de aplicare a loviturilor prin caderea libera a maiului greu
formeaza o retea rectangulara, cu distanta interax intre 5,0 m si 10,0 m. In
functie de rezultatul dorit, loviturile se pot aplica in doua faze, prin
suprapunerea a doua retele intercalate de lovituri. Rezultatul este o
compactare in profunzime a terenului ajungand la aproape 10 m adancime,
in functie de natura terenului existent.
Imbunatatirea terenurilor cu coloane var-ciment
Pentru reducerea costurilor provenite din necesitatea de imbunatatire a
terenului de fundare cazul pamanturilor plastice, umede rezultate foarte
bune au fost obtinute prin executia minipilotilor din var-nisip cu sau fara
ciment. Minipilotii se realizeaza prin introducere, prin vibrare, a unei lance
cu diametrul de 200 mm si lungimi de maxim 5-6 m urmata de
introducerea amestecului uscat de var nehidratat (5%) ciment (20%)
nisip (75%) si compactarea acestuia. Utilizarea varului nehidratat,
depozitat intr-un buncar special amenajat, este aleasa in functie de
rezultatele dorite si de caracteristicile geotehnice ale terenului. Coloanele
se executa intr-o retea rectangulara, cu distante interax intre 1,5 m si 2,5
m.
Studiu de caz
Caracteristici geotehnice aleterenului cladire edilitara P + 1,
Vorona, judetul Botosani
Zona considerata se afla in intravilanul comunei Vorona din judetul
Botosani, pe amplasamentul pietei din localitate si este analizata geotehnic in
vederea realizarii unei cladiri edilitare P + 1. Terenul este situat in lunca
majora, inundabila, a paraului Voronca si are o stratificatie incrucisata
specifica zonelor de lunca, cu umiditate excesiva si depozite neconsolidate.
Amplasamentul apartine geomorfologic Platformei Moldovenesti, facand
parte din subunitatea Dealul Mare.
Depozitele apartin Cuaternarului si sunt formate la suprafata din prafuri
nisipoase argiloase si argile prafoase, macroporice, susceptibile la tasari
importante si diferentiate, iar in adancime din nisipuri prafoase, nisipuri
argiloase, zone maloase cu umiditate in exces, insuficient consolidate.
Pe amplasament s-au efectuat 10 foraje cu diametrul de 4, la adancimea de
8,00 m, din care s-au recoltat probe tulburate si netulburate.
Solutia stabilizarii terenului de fundare prin realizarea unei perne de balast sau
de pamant nu mai este o solutie economica, avand in vedere ca perna ar trebui
sa coboare pana la adancimea de 6,00 m, fiind necesar sa se atinga stratul de
argila maloasa vanata plastic consistenta. Astfel, perna ar trebui sa aiba o
grosime de 4,90 m.
In cazul in care s-ar alege realizarea pernei pe stratul de praf nisipos-argilos,
malos, vanat, plastic moale, strat slab si cu o consistenta redusa, perna ar
trebui armata cu geogrile pentru a se evita ruperea ei si infiltrarea apelor
subterane. In plus, solutia de imbunatatire a terenului de fundare prin perne de
balast se foloseste in special la pamanturile ce nu sunt sensibile la umezire.
Sistemul de fundare recomandat se bazeaza pe una dintre urmatoarele metode:
coloane de piatra sparta in amestec cu balast, executate prin vibroflotare;
coloane de piatra sparta in amestec cu balast, executate prin vibropresare;
imbunatatirea terenului de fundare prin electrosilicatizare.
Executarea coloanelor de balast prin vibroflotarese aplica in terenul slab coeziv,
obtinandu-se o vibroinlocuire la care materialul de adaos difuzeaza in masa
terenului, rezultand coloane cu diametrul cu atat mai mare cu cat consistenta
terenului este mai mica. De regula, se realizeaza o coloana de balast la 2 3
m2. Daca terenul nu rezulta consolidat suficient, se intercaleaza intre coloanele
existente alte coloane de balast, dupa care se refac verificarile. In cazul in care,
in locul coloanelor de balast, se executa coloane de pamant, acestea constau
din realizarea unor goluri prin batere pana la cota prevazuta in proiect, care se
umplu, apoi, cu cantitati de pamant dozate si compactate prin batere. Coloanele
de pamant au diametrul de 0,42 m si se aplica in cazul pamanturilor sensibile la
umezire cu grosimi in jur de 8 m si deasupra apelor freatice. Este cazul
amplasamentului studiat. Pamanturile folosite sunt pamanturi loessoide, care
trebuie sa aiba umiditatea optima corespunzatoare compactarii. Aplicarea
procedeului de consolidare cu coloane de pamant realizeaza stabilitatea prin
inlaturarea sensibilitatii la umezire a terenului de fundare.
Pentru coloanele de balast executate prin vibropresarese utilizeaza
instalatii care pot realiza coloane cu lungimi de pana la 9 m prin simpla
sau dubla vibropresare. Executarea coloanei dublu vibropresate se face
introducand tubul intr-o coloana executata anterior. Prin extragerea
tubului se introduce balast formand, astfel, o coloana mai groasa.
Cantitatea de material introdus trebuie sa fie, pentru verificare, aproape
dubla fata de cazul vibropresarii simple.
Silicatizarease aplica, in general, la nisipuri fine si consta in solidarizarea
particulelor minerale cu ajutorul unui liant rezistent, format artificial prin
reactia chimica dintre silicatul de sodiu solubil, care are rol de coagulant
si un electrolit (clorura de calciu sau hidroxid de calciu), care are rol de
impermeabilizare. Introducerea acestor substante in pamant se face prin
mijloace corespunzatoare porozitatii acestuia, respectiv prin injectare sub
presiune sau folosind curentul electric (electrosilicatizare). In cazul
pamanturilor cu granulatie fina, cum este amplasamentul studiat,
Alegerea solutiei de imbunatatire a terenului de fundare se face tinand seama de multi factori, intre care
principalii sunt: importanta constructiilor care vor fi amplasate pe terenurile respective, natura
terenului, sarcinile pe care acesta trebuie sa le preia, costul total si durata de executie a solutiei alese.
Pe langa acesti factori principali apar si o serie de alti factori, care stabilesc date legate de
amplasament, precum: distantele fata de sursele de materie prima, utilajele existente si adecvate
pentru natura amplasamentului, sursele de apa si de energie. La alegerea si definitivarea solutiei de
imbunatatire a terenului de fundare, proiectantul trebuie sa tina seama, in plus, si de cerintele si
posibilitatile beneficiarului si ale constructorului. Rezultatele studiului de caz prezentate pot fi folosite
prin extrapolare pentru amplasamente ce cuprind terenuri dificile.
Alegerea metodei de consolidare se face in urma unor studii aprofundate de teren, a
programului lucrarilor experimentale preliminare, pe baza carora se intocmesc caietele de
sarcini pentru executie specifice fiecarui amplasament studiat si calculul de eficienta
economica. Studiile de teren trebuie sa duca la cunoasterea tuturor factorilor care conditioneaza
caracteristicile mecanice si fizice ale pamantului si influenta pe care o are variatia acestor
factori asupra caracteristicilor diverselor straturi din compozitia masivului.
Studiul solutiei de imbunatatire a terenului de fundare trebuie sa foloseasca la maximum
proprietatile naturale ale terenului, pentru ca metoda de imbunatatire aleasa sa prezinte
avantaje majore, reale, atat din punct de vedere economic si al usurintei in realizare, cat si al
duratei de executie.