Sindroame radiologice

pulmonare
SEMIOLOGIE SPECIALA.FIZIOPATOLOGIE

A.SINDROAME ALVEOLARE: I -hiperaeratie;

II-alveolar retractil;
III-alveolar neretractil.
B.SINDROM INTERSTITIAL: 1.-peribronhovascular;
2.-parenchimatos.
C.SD.OBSTRUCTIE BRONSICA: 1.-pe bronsii mici;
2.-pe bronsii mari.
D. SINDROM CAVITAR
E. SINDROM ATELECTATIC
F.SINDROM VASCULAR: 1.-de hipovascularizatie;
2.-de
hipervascularizatie
G.SD PLEURAL
H. SD MEDIASTINAL
I. SD PARIETAL
A.SINDROAME ALVEOLARE
- modificari radiologice determinate de nlocuirea
aerului alveolar cu lichid, celule benigne sau
maligne sau cu substanta amorfa, fara reducerea
volumului parenchimului pulmonar.
CARACTERISTICI RADIOLOGICE
-noduli parenchimatosi acinari sau alveolari -
opacitat de forma rotund-ovalara, de intensitate redusa,
cu un contur flu
-opacitatile mici au tendinta de a conflua rapid,
determinnd opacitati mari de condensare,
datorita comunicarilor interalveolare si interlobulare
(porii Kohn si canalele Lambert), ntinzndu-se n pata
de ulei, procesul nefiind oprit dect de delimitarea
- au contur flu, pierzndu-se n parenchimul
sanatos din jur (unde alterneaza alveolele
sanatoase cu alveolele umplute patologic);
nu au componenta retractila (diferit de
atelectazii) si nu modifica volumul pulmonar
si toracic;
nu au componenta retractila (diferit de
atelectazii) si nu modifica volumul pulmonar
si toracic;
- au bronhograma aeriana (care exprima
permeabilitatea cailor aeriene care contin
aer) ce
contrasteaza cu opacitatile de umplere
 Clasificare n
functie de
1.

etiologie
Sindrom alveolar acut localizat:
pneumonia franca lobara bacteriana nespecifica,
TB pulmonara infiltrativa,
pneumonia micotica,
pneumonia cu eozinofile,
infarctul pulmonar (initial, apare o zona de
hipertransparenta urmata,
ulterior, de o opacitate prin inundare cu snge, de
forma piramidala,
triunghiulara);
PNEUMONIE LSD
PNEUMONIE STAFILOCOCICA
LSD
PNEUMONIE LIS
PNEUMONIE LSS
PNEUMONIE LID
 2. Sindrom alveolar acut difuz:
edem pulmonar
(cardiac, renal, lezional),
bronhopneumonia;
 B.SINDROAME
INTERSTITIALE
Modificari determinate de cresterea n volum a
tesutului interstitial de la nivelul plamnului.
Interstitiul - tesut conjunctiv de sustinere si
este divizat n 3 sectoare:
sectorul periferic (subpleural si septurile
interlobulare);
sectorul axial (peribronhovascular);
sectorul parenchimatos - tracturi conjunctive
intralobulare care emerg din cele interalveolare.
 Sectoarele interstitiului devin vizibile n
anumite conditii patologice generate de:
edem,
infiltrare celulara sau fibroza, cnd talia
elementelor devine suficient de mare pentru a
putea fi identificata.
n functie de afectarea sectorului interstitial,
semiologia radiologica difera, sindromul
interstitial poate fi localizat:
periferic,
n parenchimul pulmonar sau
peribronhovascular.
 Caracteristici radiologice
1. Sindromul interstitial parenchimatos
determina urmatoarele imagini radiologice:
- aspect de sticla mata sau geam slefuit
corespunde stadiului de debut al afectarii
interstitiului intralobular, localizarea este difuza,
bilaterala, predomina n baze, apare prin
cresterea raportului lichid/aer din interstitiu;
- imagini reticulare determinate de opacitati
rectilinii si curbe, cu directii diferite, n
diferite
planuri, care determina o retea n ochiurile careia
transparenta are densitate aeriana;
- imagini micronodulare sau reticulo-
micronodulare (sarcoidoza, miliara
 - imaginea de fagure de miere
cuprinde o retea reticulara sau
reticulonodulara ce
delimiteaza ochiuri mari rotunde, ovalare,
de cca 1 cm diametru, cu pereti grosi, si
corespunde unor leziuni distructive ale
peretilor alveolari, dilatatii bronsice si
condensari septale interlobulare. Este
stadiul final al unei distructii pulmonare si
este ireversibile (ex.unele pneumopatii
interstitiale fibrozante difuze)
PID
PID
2. Sindromul interstitial peribronhovascular :
opacitati situate n interstitiul
peribronhovascular, cu un contur flu si au, la
baza, ngrosarea tecilor conjunctive
bronhovasculare si a septurilor interlobulare,
dnd nastere liniilor Kerley ce pot fi, n functie de
localizare:
linii Kerley A - perihilare spre apex, mai lungi si
apar n staza limfatica;
linii Kerley B - periferice, spre baze, scurte,
perpendiculare pe pleure si apar n edemul
interstitial acut.
SD INTERSTITIAL
PERIBRONHOVASCULAR
 Etiologie Sd interstitial :
Pneumonii interstitiale:
Pneumonii virale;
Pneumonii cu germeni atipici- Mycoplasma,
Chlamydia, Rickettsia, Legionella;
Pneumonii parazitare-Pneumocystis jiroveci,
carinii;
Pnemonia limfocitara din infectia HIV.
Pneumonii interstitiale dupa expunere la
gaze toxice, medicamente sau radiatii,
Histoplasmoza, Pneumoconioze, Alveolita
alergica
extrinseca, Sarcoidoza, Colagenoze, Vasculite
C.SINDROAME BRONSICE
leziunilor determinate de modificarea calibrului
bronhiilor (cresterea sau scaderea lui) si de
ngrosarea peretilor bronsici
. Caracteristicile radiologice sunt clasificate n
functie de modificarile calibrului bronsic:
1. Cresterea calibrului bronsic este denumita
bronsiectazie.
- Dilatatiile bronsice incipiente nu se vizualizeaza
radiografic, doar bronhoscopic,bronhografic (metoda
rar folosita n prezent) sau, frecvent, prin CT torace.
- n fazele avansate, dupa o evolutie de mai multi ani,
n prezenta suprainfectiilor bronsice recurente,
frecvente si dupa aparitia ngrosarilor peretilor
 bronsiectaziile se pot evidentia sub diverse
aspecte radiografice, cum ar fi:
1. bronsiectazii cilindrice: imagini de
hipertransparenta cuprinse ntre 2 benzi
opace neregulate, paralele, comparate cu liniile
de tramvai, localizate mai ales
infrahilar, paracardiac, uni sau bilateral;
2. bronsiectazii moniliforme: aspect n sirag
de margele;
3. bronsiectazii suprainfectate; benzi opace
groase amputate n deget de
manusa(bronhii ngrosate pline cu
secretii);
4. bronsiectazii chistice: claritati areolare,
cu aspect de fagure de miere atunci cnd
sunt extinse, cu aspect de TB cavitara atunci
cnd sunt mari;
BRONSIECTAZIE
2. Reducerea calibrului bronsic prin stenoza,
obstructie bronsica sau prin ngrosarea peretilor
bronsici:
- Stenoza bronsica cu ventil inspirator sau
expirator:
ventil inspirator (n inspir, mediastinul este atras catre
partea bolnava) sau ventil expirator (n expir, plamnul
bolnav se goleste cu greutate si mediastinul este
mpins spre partea sanatoasa) si asociaza semne
radiologice indirecte
- Obstructia bronsica care determina, retrograd,
opacitati retractile (atelectazii).
- ngrosarea peretilor bronsici prin edem,
infiltrare celulara si, n final, fibroza,permitnd
evidentierea radiografica a bronhiilor sub 2 aspecte:
n sina cnd formeaza opacitati liniare
paralele, delimitnd claritati tubulare convergente
 D.SINDROAME CAVITARE
una sau mai multe cavitati neoformate n
parenchimul pulmonar.

n aparitia acestora, sunt implicate mai multe

mecanisme:
1. un nodul sau o masa pulmonara se poate necroza
central cu lichefierea materialului necrotic:
tumora bronhopulmonara primitiva sau secundara,
o masa pneumoconiotica,
un nodul necrobiotic din poliartrita reumatoida.
Materialul de necroza poate fi evacuat partial sau n
totalitate prin bronhie, aerul intrnd sa umple
lumenul rezidual.
 2. un exudat inflamator sau hemoragic afectat
prin fenomene de necroza supurata si/sau
ischemica cu distructie pulmonara infarct,
abces, tuberculoza. Escavarea este secundara
eliminarii materialului necrotic printr-o bronhie,
cavitatea reziduala fiind bine delimitata pentru
limitarea extinderii procesului.

3. o leziune pulmonara distala necrozata dar

comunicanta cu o bronhiola cu rol de ventil
suflant poate deveni o cavitate pulmonara
chistica (ex. Pneumatocel postinfectios).

4. o distructie pulmonara nafara unei necroze

poate conduce la constituirea de cavitati
reziduale ce nlocuiesc parenchimul distrus (ex.
Bulele de emfizem n fagure de miere din
SD CAVITAR-TBC
WEGENER
 E.SINDROAME ATELECTATICE

diminuarea volumului unei zone pulmonare datorita

absentei ventilatiei prin intermediul bronhiei aferente.
Atelectazia este un termen derivat din limba
greaca (atelles=incomplet, ektasis=destindere).
Se produce prin mecanisme diferite care impiedica
expansiunea normala a parenchimului pulmonar n
cursul ventilatiei.
Apare frecvent prin obstructie bronsica care
genereaza hipoventilatie alveolara si determina
rezorbtia aerului alveolar, trecerea acestuia n
capilarele pulmonare, fiind urmata de colabarea reflexa
prin contractia fibrelor elastice si musculare din peretii
alveolelor si bronhiolelor.
 Caracteristici radiologice

opacitate pulmonara sistematizata, net delimitata de

septuri conjunctive sau scizuri,
omogena, cu vrful spre hil si baza spre pleura;
intensitate diferita n functie de gradul resorbtiei aerulu
alveolar;
fara bronhograma aeriana;
asociaza retractia structurilor din jur: trahee, scizuri, hil,
diafragme, coaste, mediastin,gradul retractiei depinde
de marimea si vechimea atelectaziei.
scaderea volumului lobului sau plamnului atelectaziat
si expansiunea compensatorie a
lobilor vecini sau a plamnului contralateral.
 Etilogie

obstructie bronsica prin tumori benigne sau maligne,

corpi straini inhalati, secretii
vscoase endobronsice (TB, supuratii, bronsiectazii,
postoperator, mucoviscidoza),paraziti;
- procese inflamatorii extensive bronsice edem,
granulom (TB, sarcoidoza), stenoze
cicatriciale bronsice (TB bronsica, silicoza, stenoze
postoperatorii sau dupa corpi straini);
- compresie extrinseca bronsica prin tumori
bronhopulmonare sau mediastinale, gusa plonjanta,
adenopatii
 Mecanisme
1. prin compresia extrinseca a unei leziuni
parenchimatoase de vecinatate atelectazie
pasiva:
nesistematizata;
colapsul alveolar este localizat n jurul unei opacitati
(tumori) sau a unei transparente localizate (chist) sau
are o cauza pleurala compresiva (pneumotorax,
pleurezie);
- zona atelectatica comunica cu exteriorul datorita
bronhiilor permeabile.
2. prin colabarea alveolelor datorita inactivarii
sau lipsei surfactantului alveolar atelectazia
pasiva:
creste tensiunea superficiala la nivelul peretilor
alveolari ;
 Mecanisme

3. prin colabarea alveolelor secundara unui

proces fibrotic retractil atelectazie
cicatriciala - apare datorita organizarii
fibroase si retractiilor de la nivelul unor
procese inflamatorii cronice:
TB,
supuratii pulmonare,
pneumoconioze,
NBP CU ATELECTAZIE
 F.SINDROAME VASCULARE

Modificari radiologice ale vascularizatiei

pulmonare induse de tulburarile vascularizatiei
pulmonare.
Aceste anomalii pot fi:
localizate sau generalizate,
dobndite sau congenitale.
este necesara analiza sistematica a vascularizatiei
pulmonare
- n ansamblu, comparativ pe cele doua cmpuri
pulmonare, ntre vrfuri si baze, si
- in detaliu n zonele: hilara, infrahilara,
intercleidohilara, portiunea mijlocie a cmpurilor
pulmonare si n cea bazala externa, bilateral.
 F.SINDROAME VASCULARE

1. Olighemia - diminuarea debitului vascular

Radiologic se manifesta prin urmatoarele aspecte:
- plamni hipertransparenti cu hiluri mici;
- desen vascular sarac cu vase slab vizibile, diminuate n
calibru;
Etiologie:
embolia pulmonara la debut;
hipoplazia si stenoza arterei pulmonare;
cardiopatii congenitale cianogene complexe cu sunt
dreapta-stnga;
stenoza tricuspidiana;
hipovolemii;
 F.SINDROAME VASCULARE

2. Hiperemia - cresterea debitului vascular aspecte

radiologice:
scaderea transparentei pulmonare;
vasele apar dilatate cu hiluri marite, hiperpulsatile;
vasele periferice au calibru mare si vizibilitate buna
pna n periferia plamnului,
disparnd n periferie, n zona de manta;
aspectul de egalizare a circulatiei apare cnd vasele
se vizualizeaza si n jumatatea superioara a plamnului
(normal, datorita vascularizatiei bogate din zonele
bazale, desenul
vascular este mult mai bogat in jumatatea inferioara a
plamnului);
SD VASCULAR
 F.SINDROAME VASCULARE

3. cresterea rezistentei vasculare arteriale precapilare

Hipertensiune arteriala pulmonara (HTAP). La o
HTAP>25 mmHg a presiunii sistolice sau
>15mmHg a presiunii medii se evidentiaza
radiologic:
vase hilare de tip arterial dilatate, diametrul arterei
pulmonare (AP) drepte marit peste
normalul de 15-16 mm, aria AP stngi peste 4 cm;
hil marit de volum, amputat;
desen vascular periferic sarac cu vasoconstrictie
arteriolara, plamn hipertransparent ;
bombarea arcului II stng al cordului (conul AP);
HTAP
 G.SINDROAME PLEURALE

totalitatea semnelor care traduc prezenta lichidului,

aerului sau tesutului anormal ntre foitele pleurale.
Investigatia imagistica permite o evaluare precisa a
de lichid si/sau aer si permite diagnosticul diferential
cu atelectaziile complete masive, placile pleurale
extinse, herniile diafragmatice, traumatice sau
congenitale, care pot mima un pneumotorax.
Echografia pleurala este utila n confirmarea
diagnosticului.
 Colectiile lichidiene libere n
marea cavitate
n incidenta postero-anterioara (PA) - opacitate
bazala ce urca latero-toracic, cu limita superioara flu
conturata (n revarsatele recente), care descrie o
curba cu concavitate superior.
In incidenta de profil, conturul superior descrie un
menisc cu concavitatea n sens cranial,superior.
n decubit lateral, opacitatea se deplaseaza n partea
decliva a hemitoracelui
 Colectiile lichidiene libere n
marea cavitate
In raport cu cantitatea de lichid din cavitatea pleurala,
se descriu urmatoarele tipuri de colectii lichidiene:
Colectiile mici <60mL nu se vad radiologic dar,
radioscopic, se poate sesiza o hipomobilitate a
diafragmului, un contur estompat si o usoara
ascensiune a diafragmunului. Confirmarea suspiciunii
clinice o da examenul echografic.
Cnd cantitatea de lichid creste pna la 100ml si se
acumuleaza lichid n sinusul costodiafragmatic
posterior, incidenta optima de vizualizare este
radiografia de profil,din fata lichidul fiind mascat de
diafragm.
Ecografia toracica permite evidentierea unor colectii
foarte mici, de la cca 20 ml.
 Colectiile lichidiene libere n
marea cavitate
Colectiile mici 100-300mL apar ca o opacitate n
voal la nivelul sinusului costodiafragmatic lateral
(incidenta PA) sau posterior (incidenta profil), mobila cu
pozitia bolnavului si cu respiratia la examenul
radioscopic.
Colectiile medii pna la 1500mL apar vizibile ca o
opacitate de intensitate mijlocie,cu structura
omogena n 1/3 inferioara a hemitoracelui, mobila cu
respiratia (scade n inspir) si cu pozitia bolnavului (se
etaleaza n decubit lateral pe peretele lateral sau chiar
interscizural);
Colectii mari peste 1500 mL pot opacifia ntreg
hemitoracele, au intensitate
crescuta,supracostala, sunt omogene, mediastinul
PLEUREZIE
PLEUREZIE
 Colectiile lichidiene inchistate
n marea cavitate - opacitate omogena localizata
laterotoracic (axilar), submamar (n dreptul scizurii
oblice, evidentiabila pe radiografia de profil), apical sau
mediastinal (opacitate n banda cu contur net,
neregulat, ce coafeaza mediastinul);
interlobar: n scizura orizontala (opacitate
fuziforma, intensitate supracostala,omogena, net
delimitata pe radiografia de fata, orizontala pe
radiografia de profil) sau n scizura oblica (opacitate
difuza slab pe radiografia de fata, etalata n cmpul
pulmonar longitudinal iar, pe radiografia de profil, ca o
opacitate fuziforma, biconvexa,net delimitata, n forma
de S oblic);
- mediastinale: opacitate n banda situata supra
sau infrahilar, cu structura omogena,bine
 Colectiile lichidiene inchistate
supradiafragmatice: diafragmul este estompat,
sus situat, are mobilitate redusa,lichidul nu
reflueaza lateral la decubitul lateral.
n stnga, opacitatea poate fi mai bine vizualizata ntre
transparenta pulmonara si cea data de aerul din bula
de gaz a stomacului.
n dreapta, colectia face corp comun cu opacitatea
ficatului, diagnosticul diferential trebuie facut cu o
relaxare diafragmatica sau cu o colectie
subdiafragmatica doar prin CT torace sau echografie
toracica sau abdominala
 Colectia aeriena intrapleurala -
Pneumotorax
1) pneumotoraxul partial liber n cavitatea pleurala:
cu zona de hipertransparentafara desen pulmonar,
net delimitata de foita viscerala a pleurei, care se
evidentiaza mai bine cnd radiografia toraco-pleuro-
pulmonara e efectuata n expir pentru ca permite
scaderea distensiei si transparentei plamnului;
2) pneumotoraxul partial nchistat cnd
transparenta e circumscrisa, net delimitata de
foitele pleurale care apar simfizate la extremitatea
pneumotoraxului si nu permit circulatia libera a aerului
n marea cavitate pleurala. Acest tip de pneumotorax
poate fi situat la orice nivel al cavitatii pleurale si
traduce existenta bridelor, aderentelor ntre cele 2 foite
pleurale, sugernd antecedente tuberculoase.
3) pneumotoraxul total e sugerat printr-o
PNEUMOTORAX
 Colectiile mixte hidro/pio/hemo-
pneumotorax
existenta concomitenta de aer si lichid/ puroi/ snge n
cavitatea pleurala care determina o imagine mixta
hidroaerica formata din zona de hipertransparenta
placata la peretele toracic, delimitata superior si lateral
de foitele pleurale iar, inferior, de un nivel orizontal de
lichid, rectiliniu, net care se modifica cu pozitia
bolnavului;
 H.SINDROAME MEDIASTINALE

nglobeaza ansamblul semnelor radiologice, adeseori

tardive, ce traduc prezenta unui proces expansiv sau
infiltrant anormal n interiorul mediastinului.
 Caracteristici radiologice

- opacitate mediastinala, omogena, cu limite externe

nete si continue, convexe spre plamn iar limitele
interne invizibile n opacitatea mediastinala.
Cnd simptomele clinice sunt prezente, fara a fi nsa
specifice, n functie de natura leziunii, se
sistematizeaza n urmatoarele grupe:
1. sindromul mediastinal superior de tip cav
superior manifestat prin congestia fetei,
cianoza, edem n pelerina;
2. sindromul mediastinal mijlociu de tip bronho
recurential manifestat prin disfonie, dispnee,
tuse iritativa;
 Caracteristici radiologice

3. sindromul mediastinal inferior de tip cav

inferior manifestat prin
hepatosplenomegalie, ascita, circulatie colaterala;
Pot apare si semne generale sau la distanta dintre
care unele prezinta o anumita specificitate:
- ptoza palpebrala progresiva, cu oboseala musculara
(miastenie),
- dureri osteo-articulare, degete hippocratice,
osteoartropatie hipertrofica (neoplasm bronho-
pulmonar),microchiste falangiene.
 I.SINDROAME PARIETALE

Totalitatea semnelor radiologice care traduc leziuni

ale peretelui toracic.
- Aceste leziuni pot avea sediul la nivelul tesutului
moale al peretelui toracic, scheletului sau ambelor.
- Cresterea sau diminuarea grosimii partilor moi ale
toracelui pot fi reperate prin comparatie cu partea
condrolaterala, opusa.
 I.SINDROAME PARIETALE

Caracteristici radiologice.
Opacitatile difuze sunt rare, induse de
ngrosarea peretelui printr-o hipertrofie
musculara.
Hiperclaritatea parietala poate fi determinata
de o asimetrie congenitala de perete toracic, de
atrofii musculare de origine neurologica sau poate fi
secundara unei postmastectomii.
 I.SINDROAME PARIETALE
Clasificare
Masele parietale tumorale sau infectioase
dezvoltate spre exterior sunt accesibile
examenului clinic si au expresie radiologica. Pe
radiografia de fata, leziunile apar ca opacitati cu
contur variat: net, bine delimitat sau net de-o parte
si flu de alta sau flu n totalitate.
Masele parietale dezvoltate spre interiorul
toracelui pot scapa examenului clinic dar
devin reperabile radiologic. Astfel, pe radiografia
standard, opacitatea prezinta contur net de-o parte
si flu de cealalta parte sau n totalitate e imprecis
conturata iar, pe profil,apare localizata periferic,
racordata la peretele toracic, cu limita interna neta
(cu pleura sau plamnul) si convexa spre parenchim.
 I.SINDROAME PARIETALE
Etiologie
tumori maligne primitive osoase,
tumori maligne secundare, metastatice,
leziuni infectioase specifice (TB) sau nespecifice
(micoze, parazitoze),
mielom multiplu;
productive (condensante), mai rare, se traduc
printr-o opacitate n raport cu leziunile traumatice,
leziuni tumorale benigne de tip exostoza sau
condrom.