Reprezinta un fenomen prezent

permanent la nivelul sistemului

nervos:
Cuprinde mai multe aspecte:
dezvoltarea prenatala
dezvoltarea postnatala:
maturarea creierului
achizitionarea de noi acte motorii
adaptarea in conditiile unei leziuni
cerebrale
Dezvoltarea prenatala
 Inainteaformarii placi neurale celulele sunt
nediferentiate (celule stem) capabile sa se
trensforme in orice tip de celula in functie
de zona din embrion in care sunt dispuse.

Odataformata placa neurala celulele

componente devin programate sa devina
neuroni
 Momente importante ale
dezvoltarii cerebrale

Proliferareaneuronala (devine extrem de

importanta dupa formarea tubului neural.
 Momente importante ale
dezvoltarii cerebrale
Migrarea si
agregarea (se produce
dinspre zona
ventriculara spre
exterior;
astfel primele formate
sunt straturile profunde
si ulterior prin
penetrarea acestora se
formeaza si straturile
superficiale.
 Migrarea - teorii
1. Chemoafinitate celula postsinaptica
emite semnale chimice

2. Marcaj (Blueprint hypothesis) prezenta

unor molecule de adeziune care ghideaza
traseul neuronului catre destinatie

3. Gradientul Topografic axonii sunt ghidati

de anumite gradiente chimice sau/si electrice

**All three appear correct, happens differently

in different areas**
 Agregarea
Odataajunsi la destinatie
neuronii trebuie sa agrege
pentru formarea structurilor
neuronale specifice.
Pentruaceasta intervin
moleculele de adeziune
celulara (neural cell
adhesion molecules
NCAMs)

Scaderea NCAMs poate fi un factor care sa contribuie la

dezvoltarea schizofreniei.
 Moartea celulara
activa
In procesul de dezvoltare 50 % din neuroni mor.
40% apare in primii 2 ani de viata, fiind apoi
reactivata in perioada adolescentei. (eliberarea
hormonala realizeaza finisajul final sculpting.
Este esentiala deoarece multe din celulele
respective nu sunt incluse in anumite circuite
sau sunt nefolositoare.
Migrarea gresita, neatingerea tintelor, limitarea
numarului de neuroni per tinta sunt factori care
favorizeaza moartea neuronala.
 Dezvoltarea cerebrala
postnatala
Creierul
uman prezinta un ritm de crestere mai
lent comparativ cu alte specii atingand
dezvoltarea completa spre sfarsitul pubertatii.
Volumul cerebral creste de 4 ori de la nastere
la maturitate; cresterea se datoreaza in special
cresterii numarului de sinapse, mielinizarii
axonale si cresterii arborizatiilor dendritice.
In
particular, cortexul prefrontal este ultima
regiune cerebrala care atinge maturitatea.
 Sinaptogeneza
Reprezinta suportul
abilitatii analitice
Se dezvolta diferit in
diferite regiuni cerebrale
Astfel la nivelul
cortexului vizual se
definitiveaza aproximativ
la 4 luni postnatal in timp
ce la nivelul cortexului
prefrontal densitatea
maxima este atinsa in al
doilea an de viata.
Sinapsa clasica
Sinapse reciproce
Sinapse electrice
 Mielinizarea

Creste viteza conducerii nervoase

Aparein primele luni pentru ariile senzitive si
motorii in timp ce mielinizarea cortexului
prefrontal este finalizata in perioada
adolescentei.
Multesinapse formate in perioada de
dezvoltare timpurie se pierd; supraproductia
de sinapse la nivelul creierului imatur poate
contribui la cresterea plasticitatii cerebrale.
Conducerea nervoasa
Neurogeneza si plasticitatea la
adult
Daterelativ recente sustin existenta
neurogenezei in creierul adult.
Aceastaa fost demonstrata in hipocamp,
bulbul olfactiv si cortexul de asociatie.
Reorganizarea functionala poate fi
evidentiata in conditiile achizitiei de noi
scheme motorii sau in conditii patologice
prin distrugerea sau inactivarea unor
structuri cerebrale.
 Plasticitatea neuronala la
adult
Multi
ani plasticitatea a fost
considerata ca o caracteristica a
perioadei de maturare cerebrala.
Ultimiiani prin tehnicile de
neurofiziologie si imagerie functionala
s-a pus in evidenta ca si la nivelul
creierului adult exista fenomenul de
plasticitate.
Aceasta intervine atat la subiectii
sanatosi in procesul de invatare cit si in
cazul recuperarii dupa leziuni cerebrale.
 Mecanisme ale
neuroplasticitatii
Legea Hebb

Plasticitatea sinaptica

Sinaptogeneza

Cresterea axonala si regenerarea

Neuroplasticitatea cortexului senzitiv

Neuroplasticitatea cortexului motor

 Legea Hebb (1949)
Stimularea repetata sau persistenta a celulei A
fata de B determina modificari metabolice in
unul sau ambii neuroni si eventual
axodendritice care moduleaza eficienta
transmisiei sinaptice.
A

B
 Conexiune
puternica

Cresterea
eficientei
sinaptice

Conexiune slaba Plasticitate

sinaptica

Conexiune puternica
 Factori care contribuie la
neuropasticitate
recrutarea de ci diferite anatomic dar
similare funcional (de ex. fibrele
corticospinale neincrucisate)
Crearea unor ci noi : sinaptogeneza,
arborizarea dendritic, nmugurirea
neuronilor restani.
ntrirea unor ci sinaptice preexistente
dar mute funcional (mai ales la
periferia leziunii). Potenarea sinaptic.
Proliferare astrocitic
Multitudinea conexiunilor
sinaptice
Mecanisme implicate:
Modificri ale excitabilitii membranare
Dispariia inhibiiei
Creterea transmiterii sinaptice (posibil
datorit potenrii de lung durat)
Dispariia inhibiiei GABAergice
perilezionale (posibil prin diminuarea
activitii receptorilor GABAA)
Creterea activitii glutamatergice;
 Factori neurotrofici
Reprezinta o familie de
proteine implicata in
cresterea si supravietuirea
neuronala in timpul
dezvoltarii neuronale dar
si mentinerea troficitatii
neuronilor adulti.
Eisunt implicati
deasemenea in
regenerarea neuronala
dupa leziuni.
Evolutia unei culturi de celule nervoase in
absenta factorilor neurotrofici.
Evolutia unei culturi de celule nervoase
similare in prezenta Cerebrolysin.
Canalele ionice
 Transportor versus canal
ionic

Pompe ionice

Na-K ATP-aza
Canalele ionice voltaj
dependente
sunt modulate de diferenta de
potential de o parte si de alta
a membranei celulare.
.

Canalele ligand dependente

se deschid sub influenta unor molecule specifice
care prin atasarea la receptori extracelulari determina
modificari specifice ale canalului care conduc la
deschiderea acestuia.
 Efectul modificarii permeabilitatii
diferitelor canale ionice asupra
potentialului de membrana
Modificarea Potentialul de membrana
permeabilita
tii
K Creste Hiperpolarizare (IPSP)
Scade Depolarizare (EPSP)
Na Creste Depolarizare (EPSP)
Scade Hiperpolarizare (IPSP)
Cl Creste Mentine membrana
aproape de potentialul de
Scade repaus
IPSP inhibitory postsynaptic potentials; EPSP excitatory postsynaptic potentials
Modificari minime
Canalul de Calciu Canalul de Sodiu

Canal de potasiu Canalul de clor

 Efectele experientei
asupra dezvoltarii

1. Activitatea neuronala regleaza expresia

genelor care dirijeaza sinteza moleculelor de
adeziune moleculara.

2. Activitatea neuronala regleaza eliberarea de

neurotrofine (NGF) la nivelul terminatiilor
dendritice.
 Complexitatea organizarii functionale
cerebrale constitue un suport pentru
plasticitate.

Tehnicilede microstimulare
intracorticala permit trasarea hartilor
cerebrale si au evidentiat marea
variabilitate a proiectiilor corticale.
 Plasticitatea si durerea
Durerea nu reprezinta doar o simpla integrare
aferenta a stimulilor nociceptivi.
Fenomenele de senzitizare, alodinia sau teoria
portii pot fi explicate prin procese de
neuroplasticitate.
Modificarile plastice pot avea loc la nivel periferic
sau central (maduva spinarii, trunchiul cerebral,
structuri cerebrale superioare).
Aceste modificari moduleaza magnitudinea
raspunsului fara a avea intotdeauna un efect
favorabil. Ele pot sta la baza aparitiei
sindroamelor dureroase cronice.
Plasticitatea cortexului motor
S-a demonstrat ca fiecare teritoriu muscular
poate avea multiple proiectii corticale care
se pot suprapune partial.
Diferiteleregiuni corticale comunica prin
interemdiul unei vaste retele neuronale
orizontale.
In cadrul plasticitatii cerebrale se considera
ca tocmai aceste conexiuni orizontale se
pot modifica in cadrul procedului de
invatare inducind astfel schimbari la nivelul
hartilor motorii.
Reorganizarea functionala la
nivelul ariei motorii primare
Invatarea unei anumite scheme
motorii prin repetare.
Achizitia de noi performante motorii.

Modificarilesomato-sensoriale induse
de leziunile cerebrale.
Modificarile
somatosenzoriale induse
prin reducerea input (amputatii).
 n
cazul unor leziuni,
pot apare:

Reorganizarea
regiunilor afectate
i a altor regiuni din
emisferul bolnav,

Modificri localizate
n emisferul sntos
 Tehnici folosite pentru
evidentierea modificarilor
functionale corticale:

IRM funcional
PET

Magnetoencefalografia

Stimularea magnetic transcranian

Compararea diferitelor tehnici
imagistice cerebrale

Cea mai scumpa: MEG

Urmatoarea: PET
Urmatoarea: fMRI
Cea mai ieftina: EEG
Imaginea prin rezonanta
magnetica
functionala (fMRI).
Reprezintao tehnica neinvaziva care
permite aprecierea activitatii cerebrale.

Eanu apreciaza direct metabolismul

tesutului neural ci indirect prin
aprecierea modificarilor hemodinamice.
 IRM functional
Rezolutie
temporala 10 secunde
(superioara fata de PET si inferioara fata
de MEG)

Investigatie costisitoare

Neinvaziva

Aprecierea debitelor sanguine cerebrale

 Origin of the BOLD Contrast

B0

Oxy-red-blood-cell (diamagnetic)

Deoxy-red-blood-cell (paramagnetic) The hemoglobin

www.pdb.org
 Tomografia cu emisie de
pozitroni (PET)

Foloseste trasori radioactivi (oxigen

sau fluoroglucoza) care permit
aprecierea activitatii metabolice la
nivelul tesutului cerebral.
 PET
Rezolutie temporala de 40 sec.
Administrarea de radiotrasor
Investigatie mai costisitoare decat fMRI
Mare variatie interindividuala
Studiilearata rezultate contradictorii
privind corelatia evolutiei clinice fata de
modificarea hartii motorii.
 Magnetoencefalografie
(MEG)

Rezolutie
temporala de ordinul
milisecundelor
Rezolutie spatiala inferioara
Extrem de costisitoare
 MEG

Propagarea potentialului de actiune in

neuroni genereaza campuri magnetice de
intensitate foarte mica.
SQUIDs - Superconducting Quantum
Interference Devices
Semnalelemagnetice emise de creier sunt
extrem de mici.
Necesita
o camera extrem de bine izolata
electromagnetic
 Stimularea cortical
transcranian
Stimularea electric transcranian
Excitaie direct a axonilor cortico-spinali
Stimulare magnetic transcranian
Genereaz un flux de curent orientat n
principal orizontal, neuronii corticospinali
fiind excitai transsinaptic prin intermediul
interneuronilor
Poate fi folosit pentru a genera o hart
cortical bidimensional
 Stimularea cortical
transcranian
Excitareazonelor motorii provoac o
contracie periferic (evident i pe EMG
potenial evocat motor PEM)
Poatefi utilizat pentru evaluarea unei
intensiti prag a stimulrii, latenei apariiei
PEM, timpului de conducere central.
Urmrirea acestor parametri n dinamic poate
oferi informaii asupra proceselor corticale
excitabilitate, dimensiunile ariilor motorii
 Stimularea magnetic
transcranian (TMS)

1985 Barker & al. reuete stimularea cortical

neinvaziv i nedureroas folosind cmpul magnetic.

1988 David Cohen i Shoogo Ueno au realizat

primul coil (bobina magnetica) in form de 8 (care
permite o stimulare focala).

1987/1988 Cadwell Laboratories Inc. Au realizat

stimularea repetitiv folosind un coil cu rcire cu ap .
TMS - rTMS device

TMS single pulse

rTMS trains of pulses
 Cimpul magnetic
Coil circular Coil focal
 Tipuri de stimulare
magnetic
Puls unic - se aplica un puls unic.
Puls pereche se folosesc doua aparate cuplate
pe acelai coil reuindu-se descrcarea a doua
pulsuri la intervale de ordinul ms.

Stimulare repetitiv:
< 1 Hz frecven sczut (efect n principal inhibitor)

> 1 Hz frecvena ridicat (efect n principal

facilitator)
Ghidajul stereotaxic
Mapping of motor area
 Concluzii
Plasticitateacerebrala reprezinta un
fenomen continuu de-a lungul vietii.
Permite invatarea de scheme noi dar si
adaptarea la noi situatii.
Apare atat in conditii normale cat si
patologice.
Nu inseamna intotdeauna un fenomen
pozitiv.
Poate fi evidentiata prin variate tehnici
de imagerie functionala