PROCESUL TEHNOLOGIC

DE ASAMBLARE/MONTAJ

Prof.Dr.Ing. Ionelia VOICULESCU

Locul proceselor de asamblare/montaj
in cadrul sistemului de producie
Activiti de fabricaie
 Procesul tehnologic de montaj
Procesul tehnologic de montaj este al doilea stadiu al procesului
tehnologic de fabricaie a unui produs/ansamblu n cadrul
ntreprinderii productoare. Acesta are la baz n principal activiti
de asamblare prin care se realizeaz ansamblul/produsul din
componentele sale. n procesul tehnologic de montaj al unui produs
celelalte tipuri de activiti de fabricaie se subordoneaz activitilor
de asamblare. Astfel, dac procesul conine i activiti de
prelucrare, acestea se realizeaz asupra unor piese conjugate n
vederea asamblrii lor la parametri prescrii.
Rolul unui proces sau sistem tehnologic de montaj se subordoneaz
rolului complex al oricrui proces i sistem de fabricaie.
Complexitatea sa este adeseori mai ridicat dect a unui proces i
sistem tehnologic de fabricaie a pieselor.
Rolul su const n: realizarea unui ansamblu/produs din
componentele acestuia, la calitatea prescris, ntr-un numr
comandat de exemplare, la un termen impus de finalizare,
exploatnd optim resursele existente (umane, tehnice, financiare) i
respectnd alte cerine tehnico-economice care eventual sunt
impuse.
 BAZELE TEHNOLOGICE ALE
PROCESULUI DE ASAMBLARE
ASAMBLARE funcie a unui sistem de fabricaie care include
totalitatea activitilor care se desfoar in cadrul unui proces de
producie prin care iau natere produse finite sau subansamble,
ca urmare a mbinrii, intr-o ordine stabilita a unor componente,
subansamble sau materiale.
Elementele componente ale unui ansamblu/subansamblu
Piesa: organ de maina (componenta) executat dintr-o singura bucata de
material, fra activiti de asamblare.
Setul: unitate de asamblare simpla formata prin reunirea mai multor
piese, fra funcie distincta in cadrul produsului.
Subansamblul: unitate de asamblare complexa, rezultata prin reunirea
mai multor piese, care executa o funcie distincta dar nu este produs finit.
Ansamblul: unitate de asamblare complexa alctuita din mai multe
piese, seturi sau cel puin un subansamblu, care are rol principal in
cadrul produsul finit.
Componenta de baza: piesa care este montata prima in dispozitivul de
montaj si pe care se fixeaz celelalte piese si subansamble.
 Activitati tehnologice la asamblare
Activitile de baz se realizeaz direct asupra
ansamblului supus montajului, respectiv asupra
componentelor de baz ale ansamblului sau
asupra unui subansamblu realizat ntr-un anumit
stadiu de montaj, astfel nct se modific (activiti
constitutive) sau se controleaz (activiti de
control) starea constructiv-funcional a
ansamblului.
Activitile auxiliare se realizeaz direct asupra
ansamblului supus montajului, dar nu modific i
nici nu controleaz starea constructiv-funcional a
acestuia. Activitile auxiliare sunt activiti de
manipulare a ansamblului, conservare i ambalare
a produsului final.
 Activitati tehnologice la asamblare
Activitile anexe nu se realizeaz direct asupra
ansamblului supus montajului.
De exemplu, printr-o activitate anex se
acioneaz asupra unei componente de montaj
nainte ca aceasta s fie instalat n ansamblu
(activitate de baz) sau se acioneaz asupra unui
SDV nainte i/sau dup ce acesta este utilizat
direct pentru realizarea unei activiti de baz
i/sau auxiliare.
De asemenea, o activitate anex poate consta n
culegerea, nregistrarea i/sau transmiterea unor
informaii privind realizarea unei activiti de baz,
auxiliare sau chiar anexe, privind starea
constructiv-funcional a ansamblului (ntocmirea
unei fie de msurtori).
 Activitati tehnologice la asamblare
Pe parcursul proiectrii
se stabilesc mai nti
activitile de baz,
apoi cele auxiliare i n
cazul n care se
proiecteaz structura
foarte detaliat a
procesului se stabilesc
n detaliu activitile
elementare de baz,
auxiliare i anexe.
 Tipuri de producie
Producia de unicate (job shop) - Este de obicei ntlnit atunci cnd se
dorete satisfacerea cerinelor specifice ale clienilor; printr-o mare
varietate a activitilor de prelucrare si un volum de munca ridicat;
echipamentele de producie trebuie sa fie flexibile si cu caracter general;
nivelul de calificare al operatorilor este ridicat.
Exemple de produse: obiecte vestimentare de lux, sculpturi, navete spatiale,
autoturisme de lux, motociclete profesionale, centrale energetice, satelii etc.
Producia de serie (mica, medie si mare) - Fabricarea produsului are
loc in loturi de mrime medie; care sunt produse la intervale regulate;
echipamentele utilizate au cu caracter general, sunt nsoite de scule si
dispozitive speciale.
Exemple de produse: bunuri pentru uz gospodresc, maini de tuns gazonul,
instrumente muzicale, articole sportive, obiecte sanitare etc.
Producia de masa - Fabricarea specializata si continua de produse
identice, cu viteze mari de producie, echipamente specializate,
automatizate sau robotizate, competente ale personalului inferioare celor
din producia de unicat sau de serie.
Exemple de produse: uruburi, aibe, piulie, arcuri, chibrituri, cuie, blocuri
motoare de la automobile etc.
 1. Producia de unicate
Repetarea fabricrii unor produse are loc la intervale de timp
nedeterminate sau uneori exista posibilitatea sa nu se mai repete
niciodat.
Utilajele din dotare au specializare universala, iar personalul care le
utilizeaz are o calificare nalt.
Deplasarea produselor intre locurile de munca se face bucata cu
bucata sau in loturi mici de fabricaie, cu ajutorul unor mijloace de
transport cu deplasare discontinua.
Amplasarea locurilor de munca in seciile de producie se face
conform principiului grupelor omogene de maini.

Exemple de domenii in care producia prezint majoritar caracter de

unicat:
Tipografii
Geamuri termopan
Mobilier la comanda
 Producia de unicate
Activitatea de producie unicate se desfoar de fiecare
data pe baza de comenzi clieni.

ETAPE:
nregistrarea comenzilor clienilor pe termene de livrare
promise la beneficiar
stabilirea (sau nu) a unui plan de fabricaie (necesar materiale si
manopera) pentru produs (uneori se lucreaz fr acesta)
nregistrarea unei comenzi de lansare in producie (la o data la
care permite fluxul de producie) cu termen de realizare a
produsului
vizualizarea strii comenzilor (comandate/lansate/realizate
total/realizate luna curenta/livrate/rest de
livrat/facturate/achitate)
nregistrarea consumurilor aferente comenzii si a produciei
obinute
facturarea produsului
 Producia de unicate
Sistemul permite nregistrarea produciei
neterminate, efectuarea postcalculelor pe
COMANDA prin repartizarea cheltuielilor
indirecte.
Datorita imposibilitii de formare a unui
nomenclator de produse cu preturi de vnzare,
societile cu producie unicat ntmpina
probleme in stabilirea preturilor de vnzare
antecalculate.
In funcie de solicitrile concrete se pot realiza
aplicaii personalizate pentru modul de calcul
personal al fiecrui client cu producie unicat.
 Producia de unicate
Fabricarea unei nomenclaturi foarte largi de produse, n
cantiti reduse, uneori chiar unicate;
Repetarea fabricrii unor produse are loc la intervale de
timp nedeterminate, uneori fabricarea acestora putnd
s nu se mai repete vreodat;
Utilajele din dotare au un caracter universal, iar
personalul care le utilizeaz o calificare nalt;
Deplasarea produselor ntre locurile de munc se face
bucat cu bucat sau n loturi mici de fabricaie, cu
ajutorul unor mijloace de transport cu deplasare
discontinu
Amplasarea locurilor de munc n seciile de producie
se face conform principiului grupelor omogene de
maini.
Exemple productie unicate
 2. Productia de serie
Acest tip de producie este specific ntreprinderilor care
fabric o nomenclatur relativ larg de produse, n mod
periodic i n loturi de fabricaie de mrime mare, mic sau
mijlocie;
Gradul de specializare al ntreprinderii sau locurilor de munc
este mai redus att la tipul de serie mare, fiind mai ridicat sau
mai sczut n funcie de mrimea seriilor de fabricaie;
Deplasarea produselor de la un loc de munc la altul se face
cu mijloace de transport cu deplasare discontinu (pentru
seriile mici de fabricaie) crucioare, electrocare, etc. sau
cu mijloace cu deplasare continu, pentru seriile mari de
fabricaie;
Locurile de munc sunt amplasate dup diferite criterii n
funcie de mrimea seriilor de fabricaie. Astfel, pentru serii
mari de fabricatie locurile de munc sunt amplasate dup
criteriul liniilor tehnologice, iar pentru seriile mici de fabricaie
dup criteriul grupelor omogene de maini.
Exemple productie de serie
 3. Productie de masa
Fabricarea unei nomenclaturi reduse de produse, n
mod nentrerupt i n cantiti mari sau foarte mari;
Specializare nalt att la nivelul locurilor de munc,
ct i la nivelul ntreprinderii;
Deplasarea produselor de la un loc de munc la altul
se face bucat cu bucat, n mod continuu cu
ajutorul unor mijloace de transport specifice, cu
deplasare continu de felul benzilor rulante,
conveiere sau planuri nclinate;
Din punct de vedere organizatoric, locurile de munc
i fora de munc care le utilizeaz au un grad nalt
de specializare fiind amplasate n succesiunea
operaiilor tehnologice sub forma liniilor de
producie n flux;
Exemple productie de masa
 Sisteme de montaj
1. STATIONAR - Produsul este plasat intr-o
locaie specifica si fora de munca si
echipamentul sunt aduse la amplasament.
Atelierele folosesc adesea acest tip de
aranjamente de exploatare pentru produse de
mari dimensiuni sau unicat (vase navale,
avioane, motoare, recipiente, etc).
Avantajele: nu se blocheaz producia,
costurile pentru transport sunt reduse.
Dezavantaje: oboseala muncitorilor, necesita
suprafee si timpi auxiliari mari de asamblare.
Schema de asamblare staionar
 Sisteme de montaj
2. GLISANT (in paralel) Locurile de munca sau
dispozitivele de producie sunt aranjate in grupuri,
in corespondenta cu tipul general al procesului de
fabricaie; moto-stivuitoarele si crucioarele sunt
folosite pentru mutarea materialelor dintr-un
centru de lucru in altul. Producia de serie este cel
mai adesea executata sub forma acestui sistem.
Avantaje: solicitare redusa a operatorilor, condiii
de mecanizare si automatizare, reducerea
timpilor auxiliari si a suprafeelor de producie.
Dezavantaje: costuri cu utilaje mari, organizare
judicioasa, posibilitatea blocrii fluxului de
producie datorita unei disfuncii pe traseu.
 Schema de asamblare mobil

Asamblarea mobil se caracterizeaz prin faptul c n timpul procesului de

asamblare unitatea de asamblare sau produsul se deplaseaz de la un loc de munc
la altul, iar la fiecare loc de munc se executa de fiecare dat aceeai operaie.
Pentru deplasarea de la un loc de munc la altul se folosesc ci cu role, crucioare
suspendate pe monoin, transportoare cu band, vagonete cu in etc.
Asamblarea mobil poate fi de asemenea realizat cu ritm liber sau cu ritm impus.
Asamblarea cu ritm liber se folosete la producia de serie mica sau mijlocie n special
cnd se execut operaii pretenioase de asamblare sau operaii de ajustare sau
reglare la care ritmul de asamblare este variabil
Linie conveior pentru deplasarea
subansamblelor
 Sisteme de manevrare cu vacuum

Componentele sistemelor de actionare cu vid permit o manipulare sigur i eficient a pieselor

n procese automatizate. In mod frecvent se utilizeaza si in aplicatii robotizate.
Prin utilizarea tehnologiei de vid, creterile de productivitate sunt importante n industrii, cum ar
fi constructii de masini si echipamente, automotive, lemn, ambalare, electronice, solare, sau
CD/DVD.
Varietatea pieselor care pot fi manipulate folosind tehnologia vidului se extinde de la mici piese
sensibile, cum ar fi componente electronice, plachete solare sau CD-uri, pana la piesele de
mobilier, table grele sau foi de sticl.
n toate domeniile cu potential de automatizare, clienii Schmalz beneficiaza de suport calificat i
soluii inovatoare.Gama de componente pentru vacuum produse de Schmalz include tot ce este
necesar pentru a construi un sistem de vid pe deplin operaional.
 Sisteme de montaj
3. PE BANDA (in serie) - Dispozitivele sunt
aranjate de-a lungul unei linii sau in configuraie U
sau S, cu benzi rulante care transporta
subsansamblele de la un centru de lucru la
urmtorul; produsul este fabricat succesiv dup
cum strbate succesiunea posturilor de lucru.
Producia de masa este de obicei realizata in
producie de banda.
Avantaje: costuri reduse, calificare minima a
operatorilor, conducere computerizata si
automatizata a procesului.
Dezavantaje: planificarea produciei trebuie sa fie
foarte buna, posibilitatea de blocare a fabricaiei.
Linie conveior pentru hartie
Linie conveior pentru produse
asamblate
Conveior cu role
Conveior flexibil
TRANSPORTOR
ELICOIDAL
Conveior vertical cu furci
Transportor minier
Benzi transportoare
Transportoare cu role
Conveioare cu placi si bile
Conveior flexibil
Linii Acumulatoare
Intersectii de benzi transportoare
Sisteme sortare
Linii orientare
Plasarea rolelor
Linii robotizate
 CRITERII DE EVALUARE A
ASAMBLABILITATII

Asamblabilitatea (tehnologicitatea de
montaj) este o caracteristica complexa a
produselor care asigura condiii necesare
pentru mbinarea pieselor prin procese
tehnologice economice, cu consumuri
minime de resurse materiale, financiare si
umane.
 Evaluarea asamblabilitatii
1. Liste cu criterii de verificare (check lists)
Posibilitatea dezmembrrii in piese simple, cat mai
puine la numr;
Posibilitatea evitrii dezasamblrii intermediare
repetate;
Inter-schimbabilitatea ridicata a reperelor,
reducerea operaiilor de prelucrare la montaj;
Utilizarea de elemente tipizate;
Posibilitatea controlului subansamblurilor in mod
independent
Configuraii constructive care sa permit accesul
echipamentelor de asamblare si control;
Numr mic de variante ale produsului.
 Evaluarea asamblabilitatii
2. Criterii de proiectare
Proiectarea integrata a unei piese componente cu o alta (fig. 1);
Proiectarea formei pieselor ca sa se preteze la o depozitare
ordonata in magazii sau poziionare adecvata (fig. 2);

Fig. 2.
a) Componente
depozitabile
automat;
Fig. 1. Injecie in
matria a mai multor b) Proiectarea
componente diferite formei pentru
asigurarea
poziionrii
Evaluarea asamblabilitatii
Proiectarea suprafeelor de aezare (fig. 3);
Evitarea deformaiilor la montaj si a pieselor cu tolerante mari;
Definirea clara a asimetriilor.

Fig. 3. Componente cu suprafee de aezare.

 Evaluarea asamblabilitatii
3. Calcularea unor INDICI de asamblabilitate
a) Volumul de munca necesar per produs, Vm (ore)

Vm = Vmi +Vmf
i=1

Vmi volum de munca per subansamblu (ore)

Vmf volum de munca montaj final (ore)
n numr de subuniti de asamblate
 Evaluarea asamblabilitatii
b) Gradul de unificare a pieselor dintr-un lot de i componente

ntpi - npdi npui

upi = x 100 = x 100
ntpi ntpi
upi - gradul de unificare al pieselor din grupa i, %
ntpi - nr. total de piese din grupa i
npdi - nr. de piese diferite din grupa i
npui - nr. de piese unificate din grupa i de acelasi tip si
dimensiune
 Evaluarea asamblabilitatii
c) Indicele mediu de unificare

1 n
mu = x upi ; %
n i=1
 Evaluarea asamblabilitatii
d) Indicele de standardizare

nps
is = x 100; %
ntp
nps nr. de piese standardizate
ntp nr. total de piese
 Evaluarea asamblabilitatii
e) Indicele global al procesului tehnologic de montaj

n
Vmi
i=1
iptm =
p n
Vmij
j=1 i=1

Vmi volumul de munca global al PTM

Vmij volumul de munca pt. realizarea ntregului produs
 Evaluarea asamblabilitatii
f) Calculul Nr. locurilor de munca la montaj

L = ( n t) / F, L3

L nr. locurilor de munca la montaj

t timpul total de montaj (ore / buc)
n programul de producie (buc / an)
F fondul de timp efectiv (ore / an)
 Evaluarea asamblabilitatii
g) Fondul de timp efectiv

F = * ks * z * h, [ore / an]

randamentul de utilizare a timpului, (%)

z - nr. zilelor lucrtoare intr-un an, (z = 255)
ks nr. de schimburi / zi, (1-3)
h durata schimbului, (ore / schimb)
 Evaluarea asamblabilitatii
h) Capacitatea de producie
= n / F , [buc/ora]
sau
=L/t

i) Ritmul (tactul) de montaj

r = F / n (ore/buc)
sau
r = t / L (ore /buc)
In cazul in care se depete ritmul de 60 buc/ora se
recomanda utilizarea unui montaj automat.
 Costurile asamblrii
Costul de fabricaie pe unitate (CFU)
CFU = CVs + CM + Am

CVs = costul cu asamblarea pe ora (costul salarial

direct, beneficii si toate orele suplimentare
aferente)
CM = costul materialelor, incluznd costul tuturor
materialelor utilizate pentru producie
Am = amortizarea sculelor (costul cu amortizarea
sculelor folosite in fabricaie si montaj, mprite pe
volumul de producie preconizat).
 FUNCTIILE SI STRUCTURA SISTEMELOR DE
ASAMBLARE

Intrari: Energie, piese Functii:

finite, materiale, Miscare
informaie (transport , manipulare)
Asamblare
Sistem
Tehnologic Control
de
Asamblare
Reglare
Comanda
Iesiri: Ansamblu, Intretinere
informaie, deeuri,
consumuri energetice, Speciale
rebuturi Auxiliare
Sistemul de factori ai produciei
industriale
Factorii de
producie
Producie
manual
Managementul
produciei

Producia.....

Resurse
operative

Procesarea
obiectelor
Alimentarea
nefizic

Materiale

Flux de obiecte

Procesarea
obiectelor

Serviciile....

Suportul serviciilor
indirecte

Impactul cu mediul

Informaie
 FUNCTIILE SI STRUCTURA SISTEMELOR DE
ASAMBLARE

Miscarea aducerea componentelor in poziia de asamblare prin:

transport deplasarea componentelor intre doua locuri de munca sau in
raport cu depozitul, locul de expediie, etc
manipulare act desfurat la locul de munca pentru dispunerea
componentelor in poziia de asamblare
Depozitarea stocarea ansamblelor, subansamblelor, componentelor
Asamblarea - activitatea de mbinare a componentelor intr-o
succesiune logica prin: filet, strngere, boluri, tifturi, inele elastice,
ndoire, nituire, sudare, lipire, bordurare, evazare, sertizare, splinturi,
caneluri, turnare, introducere, pene, mpletire, etc.
Controlul msurare, prevenire, corectare/eliminare
Reglarea - asigurarea regimurilor, poziiei reciproce, funcionarii
ansamblului
Comanda activitatea de corelare si funcionare corecta
Intretinerea prentmpinarea avariilor, reparaii periodice
Speciale rezolvarea lanurilor de dimensiuni, inter-schimbabilitatea
partiala ajustare, gurire, filetare, prelucrare mecanica, ambalare,
ungere, degresare, vopsire, marcare, nclzire, rcire, conservare,
echilibrare
Auxiliare aprovizionare cu energie, materiale auxiliare, etc.
Schema circuitului la montaj
1. Aducerea componentelor din depozitul de materii
prime/semifabricate/piese finite;
2. Transport la prima operaie;
3. Ateptare;
4. Efectuarea primei operaii;
5. Transport la a doua operaie;
6. Ateptare;
7. Efectuarea celei de-a doua operaii;
8. Transport la a treia operaie;
9. Ateptare;
10. Efectuarea celei de-a treia operaii;
11. Inspecia calitii
 FUNCTIILE SI STRUCTURA SISTEMELOR DE
ASAMBLARE

1. Micarea si depozitarea

Micarea ordonata pentru activitate mecanizata.

 FUNCTIILE SI STRUCTURA
SISTEMELOR DE ASAMBLARE
2. Alimentarea automata cu repere

Alimentarea secveniala pe Indexarea cu roti cardanice.

verticala.
 3. Depozitarea
Depozitarea produselor se realizeaza in functie de tipul
acestora, conditiile impuse de producator, normativele
nationale sau internationale, cerintele privind calitatea
etc.
Depozitarea trebuie sa ofere conditii stabile de
mentinere si sortare a produselor astfel incat
manevrarea lor ulterioara sa necesite cat mai putin timp
de operare, pana la agentul de comercializare, utilizator
sau beneficiar.
Depozitarea presupune documentarea cu proceduri
specifice si proceduri operationale, uneori fiind
implementate sisteme informatice care asigura acces
direct la rezerva de produse de un anumit tip (baze de
date informatizate).
 Depozitarea cu rafturi
Sistemul de rafturi industriale este foarte versatil
si poate avea nenumarate destinatii.
Sistemul de stocare pe rafturi permite
depozitarea mai multor sortimente de marfuri,
precum:
bunuri stocate pe paleti
role de cabluri
marfuri lungi (profilele metalice)
Mobila
panouri din lemn si rulouri de covoare
standuri pentru utilaje
roti si anvelope etc.
Rafturi industriale conventionale
pentru paleti
Rafturi drive in drive through
 Rafturi picking

Acest sistem este folosit pentru picking-ul manual. Pot fi construite cu doua tipuri de
polite: polita galvanizata si pal.
Sistemul este ideal pentru: piese de schimb, materii prime, cutii, accesorii etc.
 Rafturi mezanin

Sunt ideale pentru utilizarea la maximum a spatiului de depozitare prin utilizarea

inaltimii cladirii. Sunt demontabile si reutilizabile, structura si locatia putand fi
usor schimbate, in conformitate cu produsele ce vor fi stocate, cu caile de acces,
cu zonele de incarcare descarcare.
 Rafturi cantilever

Sistemul Cantilever este utilizat pentru depozitarea produselor lungi sau cu

lungime variabila, cum ar fi tevi din metal sau plastic, placi de lemn, traverse
metalice etc. Produsele sunt depozitate in pozitie orizontala pe traverse.
 Rafturi gravitationale

Modul de lucru este FIFO (primul intrat primul iesit) sistem ce permite incarcarea
paletilor pe o parte in timp ce sunt descarcati pe partea cealalata. Viteza de miscare
a paletilor poate fi controlata printr-un sistem de franare. Sistemul de franare previne
aparatia golurilor in timpul descarcarii paletilor.
 Rafturi cu deservire automata

Acest sistem maximizeaza folosirea spatiului deoarece macaralele sunt

special concepute sa functioneze in culoare inguste si la inaltimi de peste 30
de metri.
Cu sistemele automate de depozitare sunt evitate riscurile depozitarii.
 Rafturi cu deservire semi-automata

Sistemul de rafturi Radio-Shuttle este un sistem semi-automat actionat

de unde radio ce permite stocarea unor volume mari de bunuri.
Paletii sunt preluati de racheta hidraulica sau de platforma electro-
mecanica si sunt mutati independent pe sine pentru incarcare si
descarcare.
 Simboluri utilizate la asamblare
Simboluri de asamblare
Simboluri utilizate la asamblare

Simboluri de manipulare Simboluri de micare

in vrac

ordonata
 SISTEMATIZAREA SI CODIFICAREA
Sistematizarea si codificarea sunt considerate
a fi condiii de baza la introducerea
tehnologiilor de grup, a planificrii
computerizate a proceselor, ale restabilirii
proiectrii si ale multor alte activitatea
industriale.
Clasificarea si codificarea sunt ndreptate
ctre perfecionarea productivitii, ctre
reducerea varietii inutile, mbuntirea
calitii produselor si reducerea directa sau
indirecta a costurilor.
SISTEMATIZAREA
CODIFICAREA
 CODIFICAREA
Codul unei familii de piese dat spre exemplu in figura este compus din
cinci seciuni de cod alfanumeric.
Prima seciune a codului ne indica forma de baza. Alta seciune ne
informeaz despre schia formei, mrime, precizie si material.
Fiecare seciune a acestui cod poate fi folosita ca indicator al unor
informaii mult mai detaliate sau a unor chei de ieire pentru ramificaiile
de decizie.
Lungimea codului este de opt cifre. Fiecare cifra a fost atent analizata
astfel incat codul sa fie compact, convenabil pentru comunicarea umana si
suficient de inteligibil in cadrul planificrii procesului de reproducie.
Codul formei de baza de 3 cifre poate conduce ctre 240 de familii
standard,1160 familii tradiionale si 100 de familii funcionale sau doar
proiectate.
In plus, combinaia a 50 de schie, a 9 lanuri de mrimi, a 5 clase de
precizie si a 79 de tipuri de material face posibila 2.5x1071 combinaii
posibile.
Aceasta capacitate ar trebui sa satisfac chiar si cel mai exigent utilizator !
Exemple de asamblri

Lagar cu rulment
Amortizor cu cauciuc
Cuplaj cu boluri
Crlig de macara
Arbore rotor
Reductor
Asamblare cu inele tronconice
Cuplaj
 Drosel - Sistem supapa

n interiorul corpului este prevzut supapa (3), presat pe scaunul ei

de ctre resortul (5). Corpul plunjer (1) este etanat fata de capacul
filetat (2) cu 2 perechi de inele de cauciuc (4). Reglarea poziiei
capacului se realizeaz cu 2 inele de sigurana (6).
 Bibliografie
Prof.Oltean Maria Lucia -
http://cursuri.flexform.ro/courses/L2/document/Cluj-Napoca/grupa4/Oltean_Maria_Lu
cia/site/productia%20in%20masa.html
www.google.ro
www.wikipedia.com
http://www.scribd.com/toderascr/d/58826573/52-Procesul-%C5%9Fi-sistemul-
tehnologic-de-montaj
Picos,C, .a. Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanic prin achiere. Editura
Universitas, Sibiu, 1992.
Iatan, F. Bazele tehnologiei montajului. Universitatea Politehnica Bucureti. 1998.
Editura si Atelierele Tipografice BREN