MOTIVUL PADURII

MOTIVUL PADURII
Simbioza istoric dintre codru i existena poporului romn a fost exprimat n
zicala codrul-frate cu romnul, dar i n expresia frunz verde, foaie verde
din poezia noastr popular, realiti incontestabile ale spiritualitii romneti.
Spaiu misterios, labirint, pdurea reprezint un loc al ncercrilor, trezete
spaim prin faptul c este un peisaj nchis i stpanit de umbre.Romanticii ii acorda
sensuri simbolice pentru ei, padurea este locul fericirii absolute, paradisul terestru care evadeaza fiinta
umana. Pdurea constituie un adevrat sanctuar n stare natural. ntre moarte i
via, ca un semn al eternitii, st Pdurea. Pdurea labirint, pdurea ca simbol
al forei eterne, al vitalitii. Pdurea, codrul nseamn resorbirea civilizaiei n
natur pentru a dinui. Codrul a fost cndva cetate. Dorul de codru este dorul de
a reveni mereu la rdcinile permanente, pure ale raiunii adormite.
 MIRCEA ELIADE
Eliade nsui afirm c pdurea este un sanctuar i un centru, un spaiu
originar n care fiina i regsete natura primordial i ptrunde n miezul lumii.
Spaiu mitic, pdurea simbolizeaz dinuirea etern a naturii. Pdurea constituie
un adevrat sanctuar n stare natural. Mircea Eliade a fost istoric al religiilor,
scriitor de ficiune, filosof i profesor romn la Universitatea din Chicago. Opera sa
literara sta marturie acestei convingeri de viata, freasca a problemelor existente in epoca pe care a trait-
o. Romanul Nopti la Serampore este un roman semifantastic, in care autorul accepta existenta unei
realitati extrasenzoriale. Omul este in cautare propriilor sale forte ascunse, este instrumentul acestor
forte pe care nu le poate controla. Exegetii operei lui Mircea Eliade au remarcat contributia autorului la
dezvoltarea operei fantastice.Din acest punct de vedere Eliade continua un drum inceput de Eminescu
si continuat de Vasile Voiculescu. Criticii literari au observat ca in aceasta proza oscileaza doua
Tipuri diferite de simboluri: folclorice (Sarpelr, Domnisoara Christina, Noapte de
Sanziene si simboluri indice) Dupa cum am precizat anterior,autorul despre care va voi
vorbi astazi este binecunoscutul Mircea Eliade. Una dintre operele simbolistice pentru
motivul padurii este Nopti la Serampore. Aceasta este o nuvela fantastica publicata in
iulie 1940.
Subiectul de baza il constituie depasirea limitelor timpului si spatiului ,iesiri
tulburatoare pline de parfumul greu si ametitor al junglei indiene. Asadar un grup de
orientalisti sceptici experimenteaza fara voia lor o calatorie in timp cu prilejul unui
drum prin padure de la Serampore la Calcutta. Ei devin martorii unui eveniment care s-
a petrecut cu 150 de ani in urma.
La inceput pare doar un simplu drum,printr-o simpla padure,dar mai apoi se dezvaluie
caracterul magic al acesteia,fiind perceputa ca un fel de portal spre o alta
lume,scotandu-se in evidenta fantastical si sensul figurat.
Totodata sunt tratate si cateva teme si motive specifice eliadesti precum: : iesirea din
timp, sacrul ca manifestare in profan, motivul labirintului semnificat aici de padure.
In concluzie padurea este un loc plin de mistere
care nu au fost descoperite inca.
 MIHAIL SADOVEANU
Mihail Sadoveanu a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier si
academician roman. Este unul dintre cei mai importani i prolifici
prozatori romni din prima jumtate a secolului al XX-lea, avnd o carier
ce se ntinde pe parcursul a cincizeci de ani.
A fost unul din liderii generaiei sale, i unul din cei mai reprezentativi
scriitori romni, fiind totodat recunoscut pentru calitile sale de
povestitor, scrierile despre natur i descrieri ale mediului rural.
Clinescu consider c valoarea acestor descrieri a crescut n timp, i c
autorul, odat ce a renunat la liricizare, le-a folosit ca un mijloc pentru
simuri pentru a se bucura de formele pe care natura le ofer omului.
Tradiionalistul Garabet Ibrileanu, referindu-se la scrierile lirice despre natur ale lui
Sadoveanu, a declarat c scriitorul a reuit s depeasc natura.
Una din operele sale despre natura este Dumbrava minunata, opera in care este
reliefata frumusetea si totodata misterul padurii.
Mihail Sadoveanu are o viziune originala in ce priveste padurea, asemanand-o cu un loc
minunat, plinde creaturi magice.
Lizuca este o fetita orfana care este adesea batuta de mama vitrega si servitoarea sa, de
aceea alege sa plece impreuna cu prietenul sau, catelul Patrocle, inapoi la casa bunicilor
sai.
Pe parcursul drumului intalnesc elemente ale naturii personificate precum Floarea-
Soarelui numita Sora-Soarelui, salcia sau Sora Rachita, care va fi casa micutei Lizuca
pentru o noapte.
Acestia se intalnesc si cu Sfanta Miercuri, care aparuse de nicaieri, Lizuca fiind foarte
fericita sa o vada, fiind uimita ca nu este insotita de catelusa sa cu dinti de fier si masele
de otel.
Chiar daca dumbrava pare un loc foarte linistit si prietenos, Lizuca nu este intampinata
prea prieteneste de pasarele, mierloiul vorbindu-i urat dar aceasta isi continua drumul.
Odata cu venirea noptii, fenomenele magice incep sa isi faca aparitia.

Omusorii mititei, au iesit din stanca si s-au indreptat spre fata pe care o
asteptau. Lizuca nu se sperie de ei deoarece isi aducea aminte ca ii vazuse in
cartea bunicii sale.
Impreuna cu omuletii mititei au venit si celelate creaturi mistice ale padurii,
guzgani rosii cu priviri viclene sau bursucul, pasari cu aripi de puf, fluturi
de noapte, care petreceau alaturi de omuleti cand oamenii dormeau.
Lizuca petrecuse o noapte diferita de celelalte in dumbrava, stand cuminte
si acultand povestile captivante ale micutilor, dimineata trezindu-se chiar in
casa bunicilor sai. Nu intelegea cum ajunsese acolo, dar era foarte fericita ca
este din nou in locul unde se simte ca acasa.
Asadar, la fel ca in poezia Dupa melci , padurea este un loc magic, in care
se intampla multe lucruri stranii odata cu venirea noptii, creaturile mistice
facandu-si aparitia.
 VASILE VOICULESCU
Intre moarte si viata, ca un semn al eternitatii sta padurea, un motiv specific al
operelor lui Vasile Voiculescu.
Inceputurile poetice ale lui Vasile Voiculescu au stat sub influenta benefica ale lui
Vasile Alecsandri si George Cosbuc, acesta abordand mai multe teme si motive,
cele mai cunoscute fiind cele religioase. Totodata, Voiculescu incepe sa foloseasca
in proza sa motivul padurii, un motiv specific literaturii universale.
In opera literara, In mijlocul lupiilor, Vasile Voiculescu aduce in prim plan
padurea ca un loc tainic, scufundat in mister, facandu-se o legatura intre
vietuitoarele noptii, adica lupii, si adapostul acestora. In aceasta povestire,
padurea in loc de a reprezenta un spatiu protector reprezinta un taram intunecat
si perculos, dominat de animale agresive insetate de sange.
In antiteza, in poezia padurea, apartinand aceluias autor,
padurea este prezentata asemenea unui spatiu luminos, protector
si lipsit de primejdii, indiferent de momentul zilei sau anotimpul
in care se afla:Padurea e de-a pururi acelasi-alt tablou
In concluzie, se constata ca padurea in opera In Mijlocul
lupiilor reprezinta un loc al incercarilor deoarece trezeste
spaima prin faptul ca este un peisaj inchis, stapanit de umbre si
totodata adapostul animalelor fioroase, dar pe de alta parte, in
poezia Padurea aceasta este surprinsa ca o bucata rupta din rai,
semnificand caldura si protectie. Astfel se constata ca padurea
poate imbraca diferite forme, atat malefice cat si blande,
imbracate de magia evenimentelor.
 ION CREANGA
Ion Creang a fost un scriitor romn recunoscut datorit miestriei basmelor, pove tilor i
povestirilor sale.
Una dintre operele prin care s-a remarcat este Povestea lui Harap Alb care este un basm
cult. Basmul cult apare n paralel cu eforturile de fixare n scris a basmului popular. Pornind
de la modelul folcloric, autorul reactualizeaz teme de circula ie universal trecndu-le prin
filtrul propriei viziuni; asistm astfel la un text narativ complex, amplu i pluriepisodic, cu
numeroase personaje purttoare ale unor valori simbolice.
Tema basmului este reprezentat de lupta binelui mpotriva rului, ncheiat cu victoria
binelui iar unul dintre motivele literare specifice este motivul padurii. Padurea reprezinta un
spatiu misterios, un labirint in care dainuie eterna padure.
 .
Trecerea podului este urmata de ratacirea n padurea-labirint, simbol ambivalent, loc
al mortii si al regenerarii, caci pentru tnar se va ncheia o etapa si alta va ncepe: "de la
un loc i se nchide calea si ncep a i se ncurca cararile". n legende si basme padurea
este locuita de fapturi misterioase, cel mai adesea amenintatoare care ntruchipeaza
toate acele pericole cu care omul tnar trebuie sa se confrunte atunci cnd, n perioada
initierii sale, vrea sa devina un om pe deplin responsabil. adurea ntunecata
simbolizeaza o faza a dezorientarii, zona inconstientului, n care omul constient poate
patrunde doar sovaind. Pentru oamenii spirituali ea poate deveni locul n care si pot
apara singuratatea de agitatia si framntarile lumii. n general, n padure domneste o
lumina verde clar-obscura care alterneaza cu ntunericul. n acest sens, padurea pe care
o traverseaza Harap-Alb poate fi privita ca un labirint. Ritualurile labirintice pe care se
ntemeiaza ceremonia de initiere au tocmai drept scop sa-i arate neofitului, n chiar
timpul vietii sale pamntesti, felul de a patrunde, fara a se rataci, n teritoriile mortii.
Traversarea labirintului devine deci o calatorie initiatica, ce cu ct este mai grea,
cu ct obstacolele sunt mai numeroase si mai grele. Se pare nsa ca eroul lui
Creanga nu se dovedeste capabil sa duca la bun sfrsit calatoria sa initiatica, nu
poate nlatura obstacolele survenite pe parcursul traversarii padurii, el lasndu-se
nselat de puterea de convingere a Spnului, ncalcnd sfatul parintesc: Sa te
feresti de omul ros, dar mai ales de cel span
In concluzie, padurea reprezinta un factor important in basmul Harap-Alb,
majoritatea intamplarilor relatate avand loc in aceasta etapa a initierii iar asocierea
acesteia de catre Ion Creanga cu un labirint arata provocarile la care a fost expus
Harap-Alb.
O stransa legatura pe care Ion Creanga a avut-o, este cea cu Mihai Eminescu, si
acest scriitor avand in operele sale motivul padurii, despre care va va vorbii colega
mea.
 MIHAI EMINESCU
Mihai Eminescu a fost un poet, prozator i jurnalist romn, socotit de cititorii
romni i de critica literar postum drept cea mai important voce poetic din
literatura romn. Receptiv la romantismele europene de secol XVIII i XIX, a
asimilat viziunile poetice occidentale, creaia sa aparinnd unui romantism
literar relativ ntrziat. n momentul n care Mihai Eminescu a recuperat temele
tradiionale ale Romantismului european, gustul pentru trecut i pasiunea
pentru istoria naional, creia a dorit chiar s-i construiasc un Pantheon de
voievozi, nostalgia regresiv pentru copilrie, melancolia i cultivarea strilor
depresive, ntoarcerea n natur etc., poezia european descoperea paradigma
modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stphane Mallarm, bunoar.
Poetul avea o bun educaie filosofic, opera sa poetic fiind influenat de
marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antic, de la Heraclit la
Platon, de marile sisteme de gndire ale romantismului, de teoriile lui Arthur
Schopenhauer, Immanuel Kant i de teoriile lui Hegel.
Lirica eminescian evideniaz pregnant imaginea codrului. Un vers al
poetului spune: Al meu suflet e nfrit cu codrul, investindu-l astfel cu
puterea de neegalat a geniului su. Imaginea codrului i s-a furiat i
sedimentat n suflet nc de copil fiind biat pduri cutreieram,
ntruct impresiile cele mai puternice, i care se in minte sunt acelea
dobndite n copilrie: Unde eti,copilrie/Cu pdurea ta cu tot ?. n
lirica sa, el cnt natura cu un accentuat sentiment al iubirii, nct nu
tim unde ncepe sentimentul naturii ori al iubirii, att de puternic a
sudat sentimentele. n Floare albastr, iubita i cheam perechea n
codru: Hai n codrul cu verdea,/Und-isvoare plng n vale ().
Blanca din Ft-Frumos din tei, sortit mnstirii, fuge n plin codru,
trecnd clare n goana calului, fulgernd lumini, iar perechea de
ndrgostii se pierde n umbra codrilor.
In poemul Clin (File din poveste), luna ca o vatr de jeratic rumenete
strvechii codri. Voinicul din poveste a venit din lume, cobornd pe potica
dinspre codri, ntr-o adevrat feerie a naturii, s-i srbtoreasc nunta cu
frumoasa fat de mprat: De treci codrii de aram, de departe vezi albind/ -
auzi mndra glsuire a pdurii de argint?/Acum iat c din codru i Clin
mirele iese,/Care ine-n a lui mn gingaei mirese. La nunta lor, particip
soarele i luna, zmei, mprai i-mprtese, fei-frumoi, cititorii de zodii i
Pepelea galnicul, personificarea spiritului glume al romnului din basme.
Alturi de aceast nunt mprteasc, poetul a zugrvit i nunta insectelor, a
goangelor pdurii, pentru a semnala chiar mreia naturii n miniatur (G.
Clinescu). M. Eminescu a renviat mitul codrului, admirndu-i mreia, dnd
liricii sale intense vibrri noi, adresndu-i uneori chemri struitoare, expresie
a nostalgiei anilor apui. Vechi i monumental, for teluric i cosmic, codrul
i-a rpit simirile: i tot ce codrul a gndit cu jale n umbra sa ptat de
lumini.
 ION BARBU
Publicat pentru prima dat n Viaa romneasc ( mai 1921) i apoi retiprit ntr-o plachet, aceast
balad i dezvluie fondul tragic, derivat dintr-o experien de cunoatere gratuit.
Iniierea n tainele universului este unul din laitmotivele liricii lui Barbu. Aici copilul-demiurg ncearc s
descopere universul i aceast cunoatere se ntemeiaz pe cuvnt. Rostirea prematur, forarea naterii
melcului ntru existen va avea un deznodmnt tragic.

Povestea este simpl. Amgit de atmosfera primvratic a unei zile de Presimi ( prima duminic din
postul Patelui ), un copil merge n pdure unde gsete un melc pe care l descnt ca s ias din cochilie
la lumina cald a soarelui. Este surprins ns de o viforni dezlnuit din senin i este nevoit s se
ntoarc acas. Aici i petrece noaptea ngrozit de urgia de afar, dar cu gndul la melcul ieit din
cochilie. A doua zi, cnd vremea se ndreapt, fuge n pdure i constat c melcul nghease. l bocete,
apoi l ia acas i-l pune n pod, pentru a-i fi aproape.

n momentul plecrii n pdure, naintea experienei cu melcul, copilul este un novice, un neiniiat.
Curios, ca orice copil, vrea s vad cum iese melcul din cochilie, aa c l descnt ca s-l scoat de acolo.
Fornd natura s se manifeste se ajunge la un deznodmnt dramatic; copilul i imagineaz
c a venit primvara i descnt melcul, iar acesta, urmnd puterea descntecului, iese din
stadiul natural de ocultaie. Dup melci pune deci chestiunea important a sensului iniierii.
Nu oricine are dreptul s manevreze anumite puteri derivate ale cunoaterii umane ( chiar n
tiin, ntrebuinarea greit a unei descoperiri poate avea urmri nefaste ). Conform
doctrinelor esoterice exist, cu necesitate, diferite nivele de iniiere. Transmiterea
nelepciunii are deci i o rsfrngere moral. Nu oricine poate deosebi binele de ru, de
aceea, adevrurile mai profunde sunt comunicate numai parial, n funcie de capacitatea de
comprehensiune a insului. Experiena gratuit de cunoatere a copilului din Dup melci
este negativ. Actul magic nu trebuie pus n practic dect de cel care cunoate sensul magiei.
Dar chiar n eroarea nfptuit a copilului const sursa cunoaterii. Numai prin experien
proprie, copilul afl legitatea irevocabil a unui univers nchis.
 L I T E R AT U R A U N I V E R S A L A

Fiind att de utilizat, motivul pdurii se regsete i n literatura universal. Un

bun exemplu este reprezentat de creaia lui William Shakespeare: "Furtuna".
Dramaturgul englez nscut n data de 23 aprilie 1564 i decedat n 23 aprilie
1616 a fost considerat cel mai mare scriitor al literaturii engleze. Lucrrile sale au
supravieuit, incluznd i unele realizate in colaborare, opera sa fiind alctuit din
aproape 38 de piese de teatru, 154 de sonete, 2 lungi poeme narative, precum i
multe alte poezii. Piesele lui de teatru au fost traduse n aproape fiecare limb
vorbit i sunt jucate mai des dect cele ale oricrui alt dramaturg.
Piesa "Furtuna" pune n eviden ajungerea pe o insul nelocuit. n acea parte
a textului se regsete i aa numitul motiv al pdurii, ntreaga aciune
desfurndu-se ntr-un cadru al naturii.
Protagonistul Prospero, ducele de Milan, a fost detronat de ctre fratele su, Antonio,
ajutat de Alonso, regele de Napoli. Prospero i fiica lui, Miranda, au fost pui ntr-o barc
i trimii pe insul. Cnd Prospero ncepe s analizeze insula, gsete acolo 2 locuitori:
Ariel, un spirit, i Caliban, cel mai probabil fratele acestuia. Vrjitoarea Sycorax, mama
lui Caliban, l-a ntemniat pe Ariel ntr-un copac. Prospero l elibereaz pe Ariel, urmnd
ca acesta s i doreasc s l slujeasc. n urmtorii 12 ani petrecui pe insul, Prospero
reuete s creeze o furtun prin magie, fcndu-i pe Antonio, Alonso i alii s ajung la
insul.
Motivul pdurii se regsete att n piesele faimosului dramaturg William Shakespeare
ct i n alte opere precum: "Coliba unchiului Tom" de Harriet Beecher Stowe i "Cartea
junglei" de Rudyard Kipling. Aceste titluri pun n eviden nc o dat ct de important i
rspndit este motivul pdurii att in literatura romn ct i n cea universal.