Sunteți pe pagina 1din 26

m Calculul analitic detaliat al unei

instalatii de incalzire prin pardoseala


este laborios, presupune un aparat
matematic destul de complex si un
consum de timp considerabil.
m   
  

 
     

       
¬   

¬         
¬          
  
¬          
¬          
¬        
m rincipiile de calcul sunt
reglementate pe plan european prin
Ú 
.

. Multi dintre
furnizorii de astfel de sisteme si-
si-au
elaborat metodologii de proiectare
proprii (inclusiv programe pe
calculator), mai mult sau mai putin
complicate.
m ana cand vom dispune de un
program de dimensionare pe
calculator (vom avea si asa ceva, dar
mai dureaza«), putem face acest
lucru si manual.
m La o astfel de modalitate de calcul
se refera aceasta prezentare
m       
        
          
    

 
 ›
›

    
    
     

m           
        
J  

x ë necesarul de caldura al incaperii (w)


ë suprafata efectiva a pardoselii
incalzitoare (mp)
m    
      
           
JJ
 

J  
 

 ! ! "
#       
   
   ›     
           
    
  
J  
 "
"
 ! ! "
           
      ›   
           
          ›
   
J  
 
 ! ! "
    ›
 ›        
 
         
        

  

 #$%&#'& (
(èè
$% &
D         '( )
*) +'(,-+'- )

. +--› /0(1
/0(1 '-+-(2›2! 
D   
.3. 
           
            

D   
.4. 
         
             
           
m n functie de natura finisajului
preconizat al pardoselii se extrage din una
din diagramele 4, 5, 6 sau 7 Ú  
  Ú     
  ÚÚ   ( calculat
la pct. 2), pentru mai multe valori ale
pasului intre tuburi. Se noteaza intr-
intr-un
tabel.

)  J 
 
  *+ 
 

 ,
  
  
  
 

   

   

-
   
   

m entru fiecare valoare a diferentei
medii logaritmice, in functie de
temperatura interioara dorita, se extrage
si se noteaza din Diagrama 3 temperatura
pe tur a agentului termic (apa calda).
m De retinut ca aceasta temperatura nu
trebuie sa depaseasca urmatoarele valori:
‡ Birouri, camere de locuit««««««..45 C
‡ Spatiile de trecere, zone marginale ««50 C
     

  
 +'(5)


)  
   *
 
-
+ 
+. !
)    



 ,
) 
m Cunoscand suprafata pardoselii incalzitoare
(vezi pct. 2) si valorile pasului dintre tevile alese
(vezi pct. 3), se calculeaza lungimea tubului,
folosind urmatoarele lungimi specifice pe mp :
‡ as de 5 cm «....«««..««lsp= 20 m/mp
‡ as de 7,5cm«.«....««.«..lsp= 13.3 m/mp
‡ as de 10 cm«.....«««.«..lsp= 10 m/mp
‡ as de 15 cm««««««...«lsp= 6.7 m/mp
‡ as de 20 cm«««««««.«lsp= 5 m/mp
‡ as de 22.5 cm««««....« lsp= 4.4 m/mp
‡ as de 30 cm««««««.... lsp= 3.3 m/mp
m Œsfel lungimea totala a tubului este :
Ltub= S x lsp (m)
m Se retin pentru pasii urmatori numai
acele cazuri in care:
50 mÕ
mÕ Ltub ” 100 m
Celelalte cazuri se elimina.
m Cu cazurile retinute de la pct. 5 se
intra in Diagrama 1 si se obtine
debitul de apa D care circula prin tub
(in l/h ), pentru fiecare caz in parte,
la o pierdere de presiune de 2000
mm C.Œ.


/ 
 
  


0 

-
/
 

 ,
) 
#1'&2$ 3 4 
   
5  6  /
),     
     )
 

*4
 ) )  )   /
-  
-

 

Diametrul interior Debit de apa


al tubului minim necesar
12 mm 106 l / ora
13 mm 143 l / ora
14 mm 210 l / ora
16 mm 289 l / ora
m Se calculeaza ecartul de temperatura pentru
fiecare caz in parte cu relatia:
¨t = 0,86 ‡ Q / D [°C]
unde:
m Q = debitul de caldura [W]
m D = debitul de apa prin tub (v. pct. 6) [l/h]

Se selecteaza acele cazuri in care ecartul de


temperatura intre tur si retur este in plaja de
valori cuprinsa Ú 

Ú 
  (recomandabil in
jur de ).
m Cu cazurile selectate se obtine din
Diagrama 2 cedarea totala de caldura
a intregului tub. Se va retine ca

) -   
 
   
-/ 

 !
)  


 
  
  




,!*
2 


/ 
 
 
  

7)
 
 

 
 
/ 

 
 

 /)  


$'2     ›   
  
    ›         6
      
      
)    
    ›      
                
      
     › 
                
                 
      ›  ›
              
-(7 '8 ›         
      9  
ΠΠ
 

Evaluare