PEDAGOGIE I

Formele educatiei
 Formele educatiei

Cadrul scolar devine insuficient pentru a asigura o formare

completa si permanenta a personalitatii umane.

Pornind de la observatia ca situatiile in care personalitatea umana

poate fi modelata sunt foarte diferite si ca in cadrul lor se
manifesta grade diferite de intentionalitate (atat la nivel de
subiect, cat si de obiect al educatiei) au putut fi identificate
urmatoarele forme ale educatiei:
formala
non-formala
informala
 educatia formala
- definire -
Reprezinta:
ansamblul de activitati pedagogice, care sunt
proiectate institutional ca expresie a unei politici
educationale care stabileste finalitatile, fiind
legiferate si desfasurate in cadrul unui sistem
national de invatamant precis structurat, ierarhizat
gradual pe stadii de varsta, cuprinzand unitati si
institutii de invatamant de diferite tipuri si
niveluri.
 educatia formala
caracteristici
Este realizata in scoala, prin intermediul intregului proces de
invatamant.

Presupune un ansamblu de influente intentionate, organizate,

sistematice, proiectate, concepute din perspectiva unor macro-
finalitati educationale cunoscute.

Reprezinta un proces intensiv prin valoarea elementelor

achizitionate, elemente care sunt fundamentale pentru intreaga
evolutie ulterioara a personalitatii umane deprinderi de munca
intelectuala, atitudinea fata de invatatura si fata de munca.
 educatia formala
caracteristici

Presupune prezenta si actiunea unui personal specializat

(personalul didactic).

Beneficiaza de un cadru material special organizat, cu

dotari specifice, cu continuturi selectate si structurate pe
baza unor principii psiho-pedagogice, sintetizate in planuri,
programe, manuale scolare.

Cunoaste o evaluare sociala, fiind supusa comandamentelor

societale de formare umana si profesionala.
 educatia formala
limite
Organizarea pe baza de planuri si programe scolare, faramiteaza continutul
educatiei, ingreunand procesul de realizare a conexiunilor interdisciplinare.

Caracterul obligatoriu al acestei forme de educatie diminueaza motivatia invatarii.

Predispune catre rutina si monotonie.

Centrarea pe performantele prevazute in programele scolare lasa destul de putin

loc imaginatiei, creativitatii, noului.

Metodele educative centrate pe transmiterea clara si rapida a continuturilor

faciliteaza atitudinea pasiva a elevilor fata de invatare.

Genereaza tendinta de ingurgitare a cunostintelor.

Lipsa de flexibilitate a continuturilor si a modalitatilor de

organizare/desfasurare a procesului educativ.
 educatia non-formala
- definire -

Reprezinta:

orice activitate organizata in mod sistematic,

creata in afara sistemului formal si care ofera
tipuri selectate de invatare a subgrupelor specifice
populatiei (atat adulti, cat si copii).
 educatia non-formala
caracteristici
Este organizata in scoala, in afara orelor de curs cu caracter
obligatoriu, cat si in alte institutii (case de cultura, teatre, atenee,
cinematografe, palate sau cluburi ale copiilor, biserica), fiind adesea
asimilata cu educatia extrascolara.

Presupune un ansamblu de influente intentionate, organizate,

sistematice, realizate de institutiile mentionate, la a caror alegere
contribuie, in grade diferite, chiar beneficiarii.

Reprezinta un proces de adancire, completare, extindere a unor

achizitii venite din cadrul formal, fie in directia culturii generale sau
intr-un domeniu, fie in directia dezvoltarii unor aptitudini speciale.
 educatia non-formala
caracteristici
Vine in intampinarea nevoilor specifice ale diferitelor categorii de
beneficiari, generand alegerea diverselor sale forme de manifestare.

Se realizeaza de catre specialisti (profesori, cercetatori, tehnicieni, practicieni,

care isi asuma adesea rolul de animatori sau moderatori).

Beneficiaza de structuri materiale proprii, dotari caracteristice uneori

superioare celor existente in cadrul educatiei formale.

Opereaza cu continuturi si strategii flexibile, care cultiva interesele de

cunoastere, motivatia intrinseca, creativitatea, dezvoltarea predispozitiilor.

Evaluarea nu este, de obicei, una nationala, ci tine pe de o parte, de fiecare

educator sau institutie, pe de alta parte, de fiecare beneficiar.

Presupune realizarea colaborarii dintre scoala si celelalte instante

educationale.
 educatia non-formala
modalitati de realizare
In functie de scopul lor fundamental, modalitatile de realizare se pot
particulariza astfel:
adancire a cunoasterii, auto-educatie si petrecerea timpului liber
educatie non-formala periscolara realizata prin mediul socio-
cultural si institutiile sale (familia, scoala, organizatii de copii, excursii,
actiuni social-culturale, muzee, biblioteci, biserica, mass-media);
perfectionare profesionala si/sau civica educatie non-formala
parascolara realizata ca activitati de optimizare (prin universitati,
scoli, firme, asociatii, ONG-uri) si derulate de mediul socio-profesional;
egalizare a sanselor la educatie pentru categorii sociale defavorizate,
saraci, analfabeti, persoane cu nevoi speciale.
 educatia informala
- definire -

Reprezinta:

procesul ce dureaza o viata, prin care fiecare

persoana dobandeste cunostinte, indemanari,
aptitudini si intelegere din experientele zilnice.
 educatia informala
caracteristici
Cuprinde totalitatea influentelor ce se situeaza in afara unui cadru
organizat, institutionalizat, practic din partea intregului mediu de viata.

Include un ansamblu de influente neintentionate sau mai putin

intentionate, neorganizate, intamplatoare, eterogene, dar masive
d.p.d.v. cantitativ libere de orice formalizare.

Se realizeaza prin transmiterea implicita de mesaje educative a celor mai

multe dintre interactiunile la nivel social, cultural, stradal si
decodificarea lor personalizata.

Isi subsumeaza actiuni ce pot fi polarizate d.p.d.v. axiologic (mass-media,

strada, grupul de prieteni, reclamele, vitrinele pot propune atat pseudo-valori,
cat si non-valori), ceea ce ingreuneaza demersurile educatiei formale si non-
formale.
 raporturile existente
intre formele educatiei
Granitele rigide dintre cele 3 forme ale educatiei pot si trebuie sa fie
depasite pentru ca, in mod real, personalitatea umana se formeaza prin
sintetizarea tuturor influentelor primite, ceea ce inseamna ca intre ele exista
penetratie si interactiune.

Se impune ca educatorii sa stie ca ele se pot desfasura simultan sau

succesiv, uneori in acord intre ele, alteori in contradictie.

Daca influentele sunt convergente, inseamna ca educatia formala trebuie sa

integreze, valorifice ceea ce a fost primit pe canal non-formal sau informal.

Daca influentele sunt divergente, rolul scolii va consta intr-un efort de

diminuare a influentelor negative sau de autocorectare, atunci cand ea
insasi aluneca in traditionalism si ultraconservatorism.
formele educatiei tablou
COMPARATIV