Sunteți pe pagina 1din 16

SINDROMUL

HUTCHINSON-
GILFORD
PROGERIA
SCURT ISTORIC

Este o boala genetica extrem de


rara care cauzeaza modificari fizice
rapide, ce determina imbatranirea
prematura.
A fost descoperita pentru prima
data in anul 1886 de Jonathan
Hutchinson si Hastings Gilford si
denumita ulterior HGPS (Hutchinson-
Gilford Progeria Syndrome).
Progeria este un sindrom extraordinar de rar caracterizat prin
senilitate precoce si moarte din cauza arteriopatiei coronare care
pot surveni inaintea varstei de 10 ani. Speranta de viata este intre
7 si 27 ani, media de viata fiind 13 ani.
Denumiri alternative:
-Sindromul Hutchinson-Gilford
-Hutchinson-Gilford Progeria
-Boala Hutchinson-Gilford
-Sindromul Souques-Charcot
ASPECTE GENETICE

Gena defecta - lamin A (LMNA) - are


rolul de a produce proteinele
necesare pentru mentinerea
legaturii stranse intre nucleul
celulelor. Aceleasi proteine sunt
componente esentiale ale
membranei care inconjoara
nucleul celular, iar anomaliile la
acest nivel determina in cele din
urma moartea prematura a
celulelor organismului.
!! Progeria nu erste declansata de
absenta proteinei lamin A in
forma ei normala, carenta, ci
prezenta unei forme mutante,
cunoscuta sub denumirea de
progerina.
Spre deosebire de multe mutatii genetice, sindromul
Hutchinson-Gilford nu este transmis din generatie in generatie.
Teoria cercetatorilor este aceea ca mutatia genetica afecteaza un
singur spermatozoid sau un singur ovul inainte de conceptie.
Niciunul dintre parinti nu este purtator al genei defecte, astfel
ca mutatiile in genele copilului cu progeria sunt noi (Mutatie de
novo)
Aceasta afecteaza cromozomul 1(1q21.2-q21.3), substituind
una dintre alelele cromozomului 1. De obicei, citozina este
substituita de timina.
Eriksson, et al. (2003). Nature, Vol. 423, p. 293-297

a b e f

c d g h

Immunofluorescence results showing the abnormal cellular shape in HGPS children (e-h)
compared to normal cells (a-d). Antibodies used directed against lamin A.
FRECVENTA, SEX RATIO

->97% dintre cei


diagnosticati au apartinut rasei
caucaziene, cauzele acestei
predominante fiind necunoscute
pana in prezent. In plus, sexul
masculin prezinta un grad de
risc mai mare, raportul
incidendei la cele doua sexe
fiind de 1,5:1.
->O persoana la fiecare 8
milioane dezvolta aceasta
mutatie.
FIZIOPATOLOGIE

Ateroscleroza, manifestata cu precadere la nivelul arterelor


coronare si cerebrale este singura afectiune specifica batranetii.
Senilitatea, aparitia cataractelor sau alte probleme
caracteristice varstei a3 a nu sunt raportate in cazul celor care
sufera de acest sindrom.
Alte simptome specifice sunt: atrofia pielii, musculaturii,
pierderea tesutului gras subcutan, alopecia, artrita, osteoporoza.
Majoritatea nou-nascutilor arata normal la
nastere, iar primele modificari apar in
decursul primului an de viata.
Copiii diagnosticati cu acest sindrom nu
au o greutate si inaltime normala.
Ei dezvolta trasaturi fizice ca:
- cap disproportionat de mare in raport cu
TABLOU CLINIC
trasaturile faciale,
- chip ingust si nas subtire, atintit, alopecie,
- vene proeminente (vizibile),
- crestere incetinita,
- buze subtiri, ochi proeminenti,micrognatie
- voce subtire, cu tonalitate inalta;
- dezvoltare intarziata si anormala a danturii;
- tesut muscular si gras diminuat;
-rigiditate articulara;

-batai neregulate ale inimii;

-dislocare de sold;

-rezistenta la insulina

-lagoftalmie

-torace in forma de para

-inchiderea tarzie a fontanelei osoase

-Fenomen Raynaud

-Progresie severa a aterosclerozei


DIAGNOSTIC

Medicii pot suspecta diagnosticul bolii genetice progeria pe baza


simptomelor specifice, precum alopecia si dezvoltarea lenta a copilului.
Confirmarea sindromului se realizeaza printr-un test genetic special,
care urmareste mutatiile genei lamin A (LMNA) si permite o interventie
rapida de ingrijire a pacientului cu progeria.
Diagnosticarea prenatala este si ea posibila, prin intermediul
amniocentezei. Chiar si asa, deoarece boala nu este transmisa ereditar
si apare foarte rar, medicii nu apeleaza de regula la acest tip de test
pentru depistarea progeriei.
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

Sdr Wiedemann-Rautenstrauch prezent inca de la nastere sau se


manifesta la scurt timp dupa aceea, motiv pentru care mai este numit si
sindromul proderoid neonatal
Sdr Cockayne devine evident de obicei cu putin inainte de a doua
decada a vietii, desi se manifesta prin crestere si dezvoltare intarziate
incepand cu al 4-lea an de viata
Sdr Werner diagnosticat, de regula, la pacientii cu varste intre 20 si 40
de ani, fiind adesea numit si sdr progeroid adult
MANAGEMENTUL BOLII

Nu s-a descoperit nicio terapie eficienta in tratarea acestui sindrom.


Singurele masuri care pot fi dispuse vizeaza tinerea sub control pe cat
posibil si ameliorarea simptomelor pentru imbunatatirea calitatii vietii.
Monitorizarea atenta a bolilor cerebrovasculare si cardiovasculare
este esentiala. Profilaxia progeriei include administrarea unor doze mici
de aspirina impotriva aterosclerozei.
In plus, se recomanda, terapie fizica si ocupationala, hidroterapie,
asigurarea unui aport nutritional optim, administrarea de suplimente
energetice, de hormoni de crestere.
Organizatii/fundatii specializate in ingrijirea acestor pacienti:
www.progeriaresearch.org
EVOLUTIE SI PROGNOSTIC
Avand in vedere ca inca nu exista un tratament pentru vindecarea
acestui sindrom, speranta de viata este, in medie, de doar 13 ani.
Aproximativ 75% dintre decese survin ca urmare a anomaliilor
cardiovasculare dezvoltate, alte cauze fiind atacul cerebral, inanitia,
crizele sau traumele cerebrale accidentale.
BIBLIOGRAFIE
1. George M. Martin, Junko Oshima (2000). Lessons from Human Progeriod Syndromes. Nature, Vol. 408, p. 263-266
2. National Human Genome Research Institute (2004). Learning About Progeria: What we Know about Heredity and Progeria.
http://www.genome.gov/11007255
3. The Progeria Research Foundation, Inc (2003). What is Progeria? The Science Behind Progeria. http://www.progeria research.org/
4. Maria Eriksson, W. Ted Brown, Leslie B. Gordon, Michael W. Glynn, Joel Singerk, Laura Scottk, Michael R. Erdos, Christiane M. Robbins,
Tracy Y. Moses, Peter Berglund, Amalia Dutra, Evgenia Pak, Sandra Durkin, Antonei B. Csoka, Michael Boehnkek, Thomas W. Glover, &
Francis S. Collins (2003). Recurrent de novo Point Mutations in Lamin A cause HutchinsonGilford Progeria Syndrome. Nature, Vol.
423, p. 293-297
5. Annachiara De Sandre-Giovannoli, Rafaelle Bernard, Pierre Cau, Claire Navarro, Jeanne Amiel, Irene Boccaccio, Stanislas Lyonnet, Colin
L. Stewart, Arnold Munnich, Martine Le Merrer, Nicolas Levy (2003). Lamin A Trucation in Hutchinson-Gilford Progeria. Science, Vol.
300, p. 2055
6. Csoka AB, English SB, Simkevich CP, Ginzinger DG, Butte AJ, Schatten GP, Rothman FG, Sedivy JM (2004). Genome-scale Expression
Profiling of Hutchinson-Gilford progeria syndrome Reveals Widespread Transcriptional Misregulation Leading to
Mesodermal/Mesenchymal Defects and Accelerated Atherosclerosis. Aging Cell., Vol. 3(4), p. 235-43
7. "Progeria Facts." Buzzle Web Portal: Intelligent Life on the Web. 18 Oct. 2010. Web. 26 Jan. 2011.
<http://www.buzzle.com/articles/progeria-facts.html>.
8. Online, Credit Card. "Progeria Research Foundation | Progeria 101/FAQ." Progeria Research Foundation | Home. Nov. 2008. Web. 26
Jan. 2011. <http://www.progeriaresearch.org/progeria_101.html>.
9. "Progeria - Symptoms, Diagnosis, Treatment of Progeria - NY Times Health Information." Health News - The New York
Times. 2007. Web. 26 Jan. 2011. <http://health.nytimes.com/health/guides/disease/progeria/overview.html>.
10. www.sciencemag.org
11. www.progeriaresearch.org
12. www.hgps.net
13. http://www.uvm.edu/~vgn/bioinf-outreach/2_entrez/2ENTREZ_Index.htm