UNIVERSITATEA DE VEST VASILE GOLDIS DIN ARAD

FACULTATEA DE MEDICINA, FARMACIE SI MEDICINA DENTARA

SPECIALIZAREA ASISTENTA MEDICALA

Stenoza aortica

Coordonator:
Autor:
Alina Maria (Vornicu) Neamu
 Introducere:
Cardiologia s-a plasat in ultimile decenii pe primul plan al
specialitatilor derivate din medicina interna constituindu-se
intr-o specialitate independenta de varsta intru-un progres
unimitor .
Bolile valvulare dobandite sunt frecvente desi cauza pricipala
este reumatismul poliarticular acut este in scadere,
inbunatatirea prevenirii primarea si secundare a RAA va
scadea in continoare cazurile cu valvulopatii ,iar controlul
periodic va duce la o depistare mai timpurie a acestora .
In evaluarea valvulopatiilor s-au produs schimbari prin
introducerea investigatiilor ecografice si Doppler a caror
dezvoltare rapida a facut ca alte investigatii cumar fi
fonocardiograma sa piarda din interes ,iar cateterismul cardiac
sa fie rezervat numai unei categorii speciale de valvulopatii.
 Motivatia lucrari:
Frecventa patologiei valvulopatiilor, marea extensie a bolilor
cardio-vasculare in societatea moderna si procentul mare al
mortalitii cardio-vasculare - primul loc in majoritatea tarilor,
m-a determinat sa aprofundez acest subiect.
In domeniul valvulopatiilor apar schimbri ce constau in
modificarea factorilor etiologici,creterea valorii si ponderii
metodelor de investigare neinvaziv si apariia a noi metode
de tratament.
Diagnosticata corect i la timp, stenoza aortica beneficiaz de
tratament medical si chirurgical cu bune rezultate la care
asistentul medical i aduce alturi de medic o contribuie
important.
 Definitie

Stenoza aortica este o valvulopatie care comporta o micsorare a

orificiului aortic avand drept consecinta o dificultate in
evacuarea sangelui din ventriculul stang in aorta.
Dupa sediul obstacolului stenoza poate fi:
-valvulara(sigmoida)
-supravalvulara
-subvalvulara
 Diagnostic
Diagnosticul este foarte dificil sau ignorat in prezenta unei
stenoze aortice puin strnsa sau in cazul de asociere cu o
stenoza mitrala cu o simptomatologie dominanta.

Diagnosticul de stenoza aortica este justificabil prin

constatarea unui suflu sistolic la focarul aortic insotit de
freamt cu propagare neta spre vasele gatului.

La examenul radiologie a unei hipertrofii ventriculare stngi

si a calcificarilor aortice constituie semne foarte preioase .
 Etiologie:
Stenoza aortica poate fi :- congeniala sau dobandita:
cauza frecventa este reumatismul articular acut .
Dupa varsta de 50 ani etiologia este arterosclerotica in multe din
cazuri este calcifiata idiopata
Stenoza aortica subvalvulara este de 2 tipuri:
-stenoza musculara din cadrul cardiomiopatiei
hipertrofice .
-membranoasa (inel fibros rigid)
Stenoza aortica supravalvulara poate fi:
diafragmatic
 Simtomatologie :
Angina de piept :
imbraca o durere cardiaca in stenoza aortica avand o forma
tipica a angorului de efort.
Manifestarea: durere cu careacter constictiv : durere precordiala
sau retrosternala : iradiind in bratul stang
Criza de angor poate avea un aspect de stres:
:senzatie de presiune precordiala: jena sub forma de bara
transversala: aspectul dramatic al trombozei coronariene
acute .
Sincopa de efort:
se poate instala brutal sau poate fi precedata de:
-oboseala fizica vertij -dispnee sau angor
Pierderea poate dura 1-3 min. si poate fi insotita de Convulsii.
 Tratament:
Tratamentul medical in S.A compensata se bazeaza pe masuri
igieno-dietetice .Profilaxia puseurilor reumatice si a unei
eventuale endocardite bacteriene.In insuficienta cardiaca se
administreaza toni-cardiace,diuretice,iar restrictia de sare va fi
mai severa.In cazul coexistentei unei ateroscleroze
coronariene se va administra coronarodilatatoare.
Tratamentul chirurgical este indicat la orice bolnav cu stenoza
aortica simptomatic. Tratamentul are ca scop indepartarea
obstacolului intampinat de ejectia ventriculului stang.
Indicatile operatorii sunt luate in considerare in cazul stenozei
aortice stranse cu semne clare de hipertrofie ventriculara
stanga evidentiate de: examenul radiologic ; E.K.G ;
tulburari hemodinamice importante
Precizate de cateterismul cordului stang
 Statistica:
Studiul statististic a fost efectuata urmarind retrospectiv
solicitrile Serviciului de Ambulan al Municipiului Bucureti
(SAMB) n perioada ianuarie 2004 - decembrie 2008.

Lotul pentru cercetare a fost alctuit din de 1.490.730

pacieni dintre care 18.932 au fost diagnosticai cu Stenoz de
aort.

Lotul de cercetare a lotului de studiu in functie de modalitatea

de finalizare a cazului.
 Rolul asistentului medicale:
Asistenta medicala va supraveghea activitatea tuturor
organelor si aparatelor,va urmri aspectul general al
bolnavului; culoarea fetii a tegumentului si a mucoaselor
indica de multe ori apariia unor complicaii post operatorii. In
perioada postoperatorie bolnavul necesita o supraveghere si
ngrijiri foarte atente, de aceea depinznd de multe ori nu
numai rezultatul operaiei dar si viata bolnavului. Bolnavul va
fi supravegheat permanent in perioada post narcotica, deoarece
dup narcoza pot sa survina complicaii: starea de constienta
tulburri de respiraie, tulburari circulatori, asfixiere. . In
perioada de coavescenta bolnavul trebuie sa fie instruit asupra
modului de viata pe care va trebui sa-l urmeze dup
externare,asupra regimului dietetic,asupra modului cum
trebuie sa consume alimentele
 Concluzi:
Stenoza aortica reprezinta cea mai frecventa valvulopatie in
Europa si America de Nord etiologia degenerativa avand o
prevalenta de 2-7% din populatia cu vasta peste 65 de
ani,urmata ca frecventa de etiologia congenitala in timp ce
etiologia reumatismala este in scadere .
Principalele simptome in stenoza aortica moderata ,severa sunt
dispneea, angina pectorala si sincopa. Prezenta acestor
simptome determina luarea in considerarea tratamentului
chirurgical,frecvent acesta fiind de protezare valvulara aortica.
Tehnicile minim-invazive de protezare valvular aortic
ctig teren. Chirurgia robotic pare a oferi rezultate favorbile
dar costul prohibitiv al tehnologiei i limiteaz aplicarea.
Protezarea valvular aortic percutan este indicat la pacienii
cu risc operator nalt (vrstnici peste 80 ani, comorbiditi).
Indicaiile protezrii valvulare aortice minim-invazive trebuie
nuanate deoarece riscul unor complicaii potenial letale este
relativ ridicat.
 PREZENTARE DE CAZ
In 30.04.2008 ora 20:45 se solicita Serviciul de ambulanta
Bucuresti pentru o persoana de 80 ani, sex masculin pe nume
M.N cazuta in casa (Stare de inconstienta).Ajuns in 10min.de
la solicitare echipa medicala constata un pacient de 84ani.
Constient,greu cooperant,cu stare generala alterata
tegumente palide,reci,umede pupile izocore reactive fara
redoare de ceafa,fara semne de iritatie in focar.
Murmur vezicular prezent bilateral tahipneic FR=20rpm.
Bradicardic cu FC=40bpm sinusal,puls periferic filiform
TA=90/75mmHg.
 PREZENTARE DE CAZ
Abdomen suplu mobil cu respiratie nedureroasa la palpare,fara
semne de iritatie peritoneala.
Zgomotul cardiaca se percepe,un suflu holosistolic localizat in
al II-lea spaiu intercostal drept. Se efectueaza EKG in 12
derivati unde se constata un Bloc atrio-ventricula de gradul III
in observatie.
Solicitara find facuta in urma unei dureri precordiale care nu a
cedat la NTG fiind urmata de pierderea stari de constienta .
Din relatarile sostiei pacientul este cunoscut cu:
Cardiopatie ischemica dureroasa .
Hipertensiune arteriala .
 PREZENTARE DE CAZ
Pacientul instabil hemodinamic si respirator se incepe
atitudinea terapeutica:

Oxigenoterapie: 6-8l/min. pe masca faciala

Abord venos: 2 cai canule 12-14 G
Adm. de soluti perfuzabile: NaCl 0,9% 250ml pev 15ppm
:Glucoza 5% 250ml pev 20ppm
Ca urmare a examenului clinic efectuat la locul solicitrii i a
strii generale a pacientei, care se degrada progresiv se decide
transportul de urgenta la spitalul UPU SCUMC Dr. Carol
Davila Bucureti
 PREZENTARE DE CAZ
La camera de garda pacientul este adus cu urmatori parametrii
vitali:
Stare de contien: Contient, GCS 14 (5-4-4)
Calea aeriana : Libera
Respiratia: SpO2- 89% , FR=22 rpm
Circulatia : puls periferic=40 bpm ,TA=85/76mmHg
FC=37 bpm
Diagnosticul prezumtiv la camera de garda este:
B.A.V gr III in observatie.
Stenoza aortica severa in observatie.
Dupa evaluarea efectuata in camera de garda se solicita consult
de cardiologie.
 Prezentare caz
Tratamentul:
Pacientul se transporta in A.T.I cardiologie unde se incepe
tratamentul medicamentos pentru a sustine functile vitale in
limitele normale in prima faza a investigatiilor.
In urma investigatilor clinice paraclinice facute sub
supravegherea atenta a asistentei medicale si a medicului de
garda,starea pacientului ramane constanta iar investigatile
stabilesc un diagnostic clar de STENOZA AORTICA
SEVERA.
Se solicita echipa chirurgicala unde iau decizia interventiei pe
cord deschis cu acordul familiei si al pacientului constand in
indepartarea valvei aortice si amplasarea unei valve artificiale.
 Prezentare caz
Dupa montarea valvei artificale la 24 de ore evolutia pacientului
este favorabila cu un ritm sinusal
AV= 70 b/min. TA =130/ 80 mmHg
FR=18 resp./min. SpO=98%, T=36,80C

Pacientul va avea un alt regim de viata schimbat cu un efort fizic

moderat o alimentatie strict hiposodata si hipocalorica.
Va fi urmarit de catre medicul de familie la domiciliu in
urmatoare perioada,va fi evaluat trimestrial de catre cardiolog.
Va multumesc!