Vija Vlad Alexandru Memoria Memoria este un proces psihic care const n ntiprirea, recunoaterea i reproducerea senzaiilor, sentimentelor, micrilor, cunotinelor etc. din trecut. Prin memorie omul intipareste, conserva si reactualizeaza atat propria sa experienta de viata, cat si experienta intregii omeniri. Inteleasa in acest fel, memoria apare ca fiind o forma de cunoastere, si anume cunoasterea trecutului. Cele trei procese de baza ale memoriei (memorarea, stocarea, reactualizarea) apar mentionate in aproape toate definitiile date memoriei. CARACTERISTICILE MEMORIEI UMANE Memoria apare ca fiind o proprietate generala a intregii materii, organice si anorganice. Dar, intre memoria materiei anorganice si cea a unor forme inferioare de organizare a materiei organice, pe de o parte, si memoria umana, pe de alta parte, diferenta este enorma. CARACTERISTICILE MEMORIEI UMANE Memoria umana este mijlocita ,ceea ce inseamna ca pentru a tine minte mai bine si pentru a reproduce mai usor, omul se serveste de o serie de instrumente care au rol de autentice mijloace de memorare. Memoria umana are un caracter inteligibil, deoarece presupune intelegerea celor memorate si reactualizate, organizarea materialului memorat dupa criterii de semnificatie. Unele laturi ale ei implica judecata, sistematizarea, clasificarea, fapt care asigura nu doar legatura memoriei cu gandirea, ci si caracterul ei logic, rational, constient, inteligibil. Omul apeleaza la o serie de procedee logice, scheme rationale care pun in evidenta prezenta unei conduite inteligente. CARACTERISTICILE MEMORIEI UMANE Memoria umana este in stransa legatura cu toate celelalte procese psihice: materialul care se stocheaza in memorie provine din contactul organelor de simt cu realitatea, evidentiind relatia memoriei cu procesele senzoriale; memoria nu inseamna doar acumularea si stocarea informatiilor, ci si prelucrarea si interpretarea lor ceea ce inseamna ca ea face apel la gandire, la operatiile ei specifice; nu se retine si nu se reactualizeaza orice, ci ceea ce produce placere, corespunde unor dorinte, aspiratii, fapt care evidentiaza relatia dintre memorie si mecanismele afectiv -motivationale; memoria implica si prezenta unui efort voluntar, fiind legata de vointa. PROCESELE MEMORIEI 1. Memorarea 2. Stocarea, pastrarea informatiilor si fenomenul uitarii 3. Reactualizarea Memorarea
Memorarea logica: se desfasoara pe un teren intelectual, specificul ei
constand in sesizarea intelesurilor logice si valorice ale conceptelor, in organirzarea materialului de memorat in unitati logice, in elaborarea unor raporturi explicative, de tip inductiv, deductiv, analogic. Prin faptul ca asigura insusirea materialului de memorat intr-un mod explicit, demonstrativ, memorarea logica este eficienta, adica creeaza mari posibilitati operationale si de transfer a informatiilor in cele mai diverse situatii si, totodata este economica pentru ca pretinde un efort de memorare mai redus comparativ cu memorarea mecanica care se bazeaza pe un numar mult mai mare de repetitii, in aceeasi forma statica. Memorarea
Memorarea mecanica: se bazeaza foarte mult pe repetitia informatiilor
si nu este la fel de eficienta pe termen lung ca memoria logica, dar este preferata de multi in situatii de criza te timp(ex examene, teste); Memoria voluntara: se bazeaza pe motivatia subiectului de a invata, tine foarte mult de vointa. Memoria involuntara: se bazeaza pe captarea rapida si fara un proces constient de memorare, de obicei tine foarte mult de placerea pe care I- o provoaca subiectului respectiva materie (de exemplu memorarea informatiilor se face de multe ori involuntar la materiile spre care subiectul are o anumita inclinatie). Stocarea, pastrarea informatiilor si fenomenul uitarii Pastrarea, conservarea materialului memorat constituie premisa reactualizarii lui ulterioare, pentru ca presupune retinerea pentru un anumit timp, mai scurt sau mai indelungat a celor memorate. Ceea ce este important de semnalat este faptul ca materialul engramat nu se pastreaza in memorie in proportia si in forma in care el a fost memorat initial. Are loc, de obicei, o ordonare si restructurare continua a informatiilor memorate, o ierarhizare valorica si includerea lor in sisteme de noi legaturi informationale, respectiv in categorii logice aflate pe trepte tot mai ridicate de abstractizare si generalizare. Asa se explica de ce, pe masura ce ne indepartam de timpul, de data memorarii unui material, restructurarea lui se face in alt fel, alta forma, structura, ordine decat acea in care a fost memorat initial. Reactualizarea Fixarea si conservarea informatiilor, a experientei de viata, creeaza posibilitatea recunoasterii si a reproducerii lor ulterioare. Reactualizarea Procesul recunoasterii este considerat mai simplu si mai usor de realizat pentru ca reactualizarea experientei anterioare se realizeaza in prezenta obiectului, a situatiei memorate. Se realizeaza pe baza suprapunerii modelului perceput actual pe cel aflat in memoria personala. De exemplu, revizitand un oras, un parc recunoastem o serie de edificii, specii de plante sau de animale. Reproducerea prezinta un grad mai mare de complexitate psihica pentru ca ea se realizeaza in absenta obiectului de referinta. Acest fapt pretinde realizarea unui proces activ de reconstructie, triere a informatiilor, de prelucrare, sintetizare a lor in plan verbal pentru a ajunge astfel la redarea cat mai adecvata a acelor informatii de care avem nevoie la momentul respectiv. Metode interesante de memorare
Metoda povestilor: Aceasta metoda ajuta la memorarea listelor de cuvinte, cu o legatura
intre ele sau nu. Metoda consta in gruparea termenilor in grupe de maxim 5 si alcatuirea unor povesti cat mai haioase, surprinzatoare. Va fi mult mai usor pentru un om sa memoreze acele povesti si, implicit, si cuvintele decat sa repete liste intregi de cuvinte pana le invata pe dinafara. Cititul cu voce tare: Aceasta metoda se bazeaza pe folosirea simultana a memoriei vizuale si auditive. Multi elevi folosesc aceasta metoda pentru a memora comentarii pentru Bacalaureat si alte examene. Sublinierea in multe culori a textului: Aceasta metoda se bazeaza pe asocierea dintre culori si text. Mind map: aceasta metoda presupune alcatuirea unei scheme cu informatiile de memorat, colorarea ei si alcatuirea unor desene sugestive si interesante pentru fiecare notiune.