ANOMALII

PRIMARE EVOLUTIVE
Caracteristici:
Dintii erup normal
Sunt evidente la scurt timp dupa eruptie

Afecteaza toate grupele dentare ,ambele

dentitii
Are drept cauza transmiterea genetica in faza

de histodiferentiere(perturbarea activitatii
ameloblastului, ce sintetizeaza smaltul si/sau
odontoblastului,ce sintetizeaza dentina)
Anomalia poate interesa:smaltul,dentina si

cementul(f rar),fiecare individual sau simultan

Displazia dentinara
Afectiune rara
Cauza ei este genetica de tipul autozomal

dominant
Dentina afectata are caracter atipic
Dintii cu transluciditate specifica de

culoarea chihlimbarului
Coroane si radacini scurte si groase
Dintii pot fii usor strangulatila colet avand

forma de lalea
Displazia dentinara
Caracteristica principala :slaba legatura dintre
smalt si dentina
Smaltul desi normal se decojeste dentina
ramanand descoperita, se va pigmenta
datorita pigmentilor bucali si se va abraza in
timpul masticatiei
Camera pulpara se retrage prin depuneri de
dentina secundara de proasta calitate care se
depune si la nivelul canalelor radiculare.
Tratamentul endodontic este aproape imposibil
Forme clinice:
Tipul Schields I (tipul radicular):intereseaza ambele
dentitii;radacini scurte,conice iar canalele radiculare
sunt obliterate de depuneri de dentina atipica cu
aspect de benzi orizontale prizand intre ele si resturi
pulpare;apar afectiuni inflam.periapicale
Tipul Schields II(tipul coronar,dentina opalescenta

ereditara Cap de pont):aspect coronar diferit la

dentitii(la DT culoare gri-opalescenta,la DD culoare
nemodificata),camera pulpara larga,obliterata de
dentina atipica,nu apar leziuni periapicale
Tipul Scields III-dentina ereditara opalescenta izolata

Brandy-Wine(camera pulpara voluminoasa coronar si

radicular=dinti scoica)
Principii de tratament
Pentru tipul I si II:pacientii sa fie adusi cat mai
devreme ;ideal se cere acoperirea cu microproteze
de invelis pana la instalarea uzurii dentare(daca s-
a instalat uzura se face supraprotezare);de
principiu sunt de pastrat dintii compromisi pentru
pastrarea inaltimii osului alveolar
Pentru tipul III-Brandy-Wine(forma rara)dat fiind
faptul ca dentina este subtire si imperfect
conformata exista posibilitatea sa se realizeze o
comunicare intre cav.buc.si camera
pulpara=>complicatii periapicale
Dentinogeneza imperfecta tip I
Aspect rx
Amelogeneza imperfecta
3 forme clinice:hipoplazica(are ca defect
formarea imperfecta a matricei
organice,mineralizarea este normala)

hipocalcifianta/hipomineralizanta(se
datoreaza afectarii min.smaltului)
hipomatura(se datoreaza
tulb.maturarii smaltului,defect ce apare la
finalul maturarii smaltului)
Forma hipoplazica
Rar intalnita
Se caracterizeaza prin reducerea matricei

smaltului care este insa normal mineralizata

Prezinta 5 forme:forma de amelogeneza

hipoplazica cu S sub.si neted/cu S subtire si

rugos/cu S cu geode/localizata/rugoasa
Forma de amelo.hipoplazica cu S
subtire si neted
Smalt subtire si neted
Matrice bine mineralizata
Dintii mici cu spatieri
Smaltul este lucios si transpare facand

vizibila dentina care ajunge pana la

culoarea cafenie-dintii cafenii
Se observa la exam.rx,calcificari

intrapulpare
Forma de amelo.hipoplazica cu S
sub.si rugos
Dintii mici ca dimensiune
Pe suprafata smaltului exista mici rugozitati
Dintii modificati de culoare datorita

rugozitatiilor pe care se grefeaza coloratii

extrinseci
Smalt subtire->hipersensibilitate
Forma cu geode(fosete)
Pe suprafata smaltului sunt dispuse
geode,cu dimensiune variabila
Culoare normala a smaltului
In DT smaltul are aspect neted
Forma de amelogeneza
imp.localizata
Defect de structura-la molarii temp.si IC
SUP. Permanenti
Prezinta smalt hipoplazic sub forma de

geode, santuri orizontale in 1/3 medie a

dintilor afectati
Defectul ameloblastlui intervine pana la 1

an jumatate
Forma de amelo.imperfecta
rugoasa
Apare la ambele dentitii
Aspect clinic diferit la sexul masculin-smalt

subtire si granulat rugos iar la sexul feminin

smalt sub forma de benzi verticale
hipoplazice ce alterneaza cu benzi de smalt
sanatos
Amelo.imperf.forma
hipocalcificata
Aspectul smaltului la toate formele
intereseaza toate grupele dentare,afectand
atat DT cat si DD
Dintii rezistenti la carie,culoarea galben-

brun cu tenta cenusie,smaltul incepe sa se

desprinda de pe suprafetele unde se
exercita masticatia
Rx smalt mancat de molii-opacitati

alternand cu radiotransparente
Dintii cu aspect inestetic
Forma hipomatura
Este afectata maturarea smaltului
Smaltul este rugos cu zone albicioase si

cretoase,se desprinde de pe dentina mai

usor
Se mai numeste dinte acoperit de zapada
Tratament profilactic(periaje

profesionale,fluorizari locale)
curativ-coroane de invelis
metalice
Principii generale de
tratament
Combaterea functiilor defectuase
Pt.zona frontala microproteze de

invelis,fatetari
Amelogeneza imperfecta
Foma hipomatura
Anomaliile de structura ale
cementului
Foarte rare,se intalnesc in anomalii
genetice
Se descriu in :hipofosfatezie(are 4 forme

clinice:un tip congenital,un tip infantil

precoce,un tip cu debut in copilarie,un tip
cu debut la adult;primele 2 tipuri
grave,cementul fie nu se dezv.fie e
anormal);displazie cleido-craniana(dintii
nu au capacitatea sa erupa);epidermoliza
buloasa distrofica(cement acelular,slab
calcificat)
Odontodisplazia regionala
Intereseaza toate structurile dure dentare
Dintii rezultati au structurile dure subtiri,pot
prezenta defecte tip hipoplazic
Pot prezenta modificari de
culoare(galben,galben-brun).
Dintii vor fi atacati de carii si apar complicatii
pulpare-pe rx se vad contururi radioopace foarte
reduse(aspect de dinti-fantoma)
Mai afectati sunt frontalii max.; frecvent se arata
ca sexul F este mai afectat.
Nu este cunoscuta etiologia.
Anomalii primare
cicatriceale
Sunt:de numar
de forma
de dimensiune
de structura
complexe
Anomalii de numar
In functie de perturbarea in minus sau in
exces a procesului de proliferare se vb
despre un numar mai mic sau mai mare de
dinti
Avem:hipodontii si hiperdontii
Cauze:
Generale (intereseaza dinti simetrici si
omologi;intereseaza toti dintii care se
dezv.in aceeasi perioada de timp si cand a
intervenit fac.perturbator;pot interesa toate
structurile dentare, fiecare in parte sau
simultan;ca factori etilogici pot interveni
:intrauterin,prenatal,neonatal,in copilarie)
locale
Fac.etio.ce intervin
intrauterin:
Afect.virale ale mamei
Tetraciclina
Exces de fluor
Alcool,tutun,droguri
Alergii
intoxicatii
Factori etio.prenatali
Tratament in timpul nasterii-
>lez.cicatriceale la DT
Fact.etio.ce intervin
neonatal
Rahitism
Stari febrile
Tulb.gastrointestinale
Determina leziuni distrofice pe DT si pe DD

in formare
Fact.etio.ce intervin in
copilarie
Febre eruptive
Hipocalcemii
Rahitism
Insuficienta de parathormon
 Daca aceste afectiuni apar in primul an de
viata sau imediat dupa nastere
afecteaza:IC,M1,Varful cuspidului C
Daca aceste afectiuni apar post natal:-1-1,5

ani-afecteaza PM1;2-2,5 afecteaza PM2

Hipodontiile:
Sunt intalnite sub numeroase
denumiri:anodontie(absenta totala a
dintelui),agenezie(absenta formarii
mugurelui dentar),hipodontie(dinti in numar
mai redus),oligodentie(numar mai mic de
dinti cu modificarii ale coroanei si/sau a
radacinii si eruptie intarziata)
Poate fi totala(intalnita in displazia

ectodermala) sau partiala(cei mai interesati

sunt:M3,PM2,ILS,C+M1-rar;poate fi
simetrica,asimetrica,incrucisata)
Cauzele hipodontiei
Factori genetici(sindromul
Down,incontinenta pigmentara),factori de
mediu
Tendinta de a reduce pe cale filogenetica a

nr.de dinti
Actiunea unui factor de mediu(pe cale

generala)-radioterapie,citostatice
In cazul despicaturilor labio-maxilo-

palatinale
Tot ce intervine asupra elem.implicate in

producerea lamei dentare

Hipodontia
Clinic:in DD se observa persistenta DT peste
varsta normala
Dg.pozitiv:absenta dintelui pe arcada
Dg.diferential:cu pseudodontia(dintele

lipseste de pe arcada dar exista in grosimea

osului,vazut pe rx)si anodontia falsa(dintele
lipseste, nu exista rx,dar din anamneza
dintele a existat)
Anodontie de 45,prezenta lui 85
Hipodontie severa-incontinenta
pigmenti
Dinti supranumerali
Dpdv clinic pot semana cu dintii din seria
normala,ca forma si dim.=dinti
suplimentari iar in cazul in care aspectul
lor nu seamana cu cei din seria normala
=dinti supranumerari
Pot sa aiba pozitie inversata(marginea

incizala orientata altfel)

Sunt mai intalniti decat anodontiiile
Zone de predilectie la DD
Frontala-meziodens
molara(in functie de

topografie):distomolari(cand poz.dintelui
supranumerar este
posterioara);paramolari(poz.vestibulara sau
orala fata de molari)
Premolara-se dubleaza PM2(in special cel

inf.)
Meziodens
Poate fi unic,plasat intre cei 2 IC sau
bilateral
Poate fi in poz.normala sau pozitie

inversata;
Ca forma:conica sau tuberculara,mai

mici,radacina scurta
Poate bloca/devia eruptia dintilor din seria

normala:poate bloca traseul eruptiv

Poate perturba rel.ocluzale,determinand

tulburari ocluzale
meziodens

Imag.in cav.buc. Imag.rx

Tratament
Variaza in functie de momentul venirii la
medic
In DT nu este neaparat sa se intervina

asupra lor
In DD se pune problema extragerii
Dintii care nu au erupt-descoperiti pe cale

chirurgicala si extrasi
In zona laterala se hotareste ce dinte se

extrage
Anomali de forma
1. Geminarea
2. Fuziunea
3. Concrescenta
4. Dilacerarea
5. Dens in dente(dinte invaginat)
6. Dens evaginatus(dinte evaginat)
7. Taurodontia
8. Kinodontia
9. Radacini supranumerare
Geminarea
Anomalie de forma,este afectata doar coroana
Este rezultatul tendintei de scindare a unui

mugure dentar astfel incat dintr-un singur

mugure sa existe tendinta de aparitie a 2 sau
mai multi dinti
Scindarea poate fi completa(dpdv clinic

existenta a2 coroane iar dvdv rx existenta unei

singure radacini);incompleta(tendinta de
despicare)
Mai frecvent in DT ,zona mai afectata-zona

frontala
Dinte geminat
Tratament
Refacerea cu compozit
Remodelare coronara cand exista o

dezvoltare suficienta a radacinii

Inghesuire->extractie+tratament ortodontic
Fuziunea
Reprezinta tendinta de alipire a 2 sau mai
multi muguri invecinati atfel incat sa rezulte
o singura coroana dentara
Alipirea :completa(din 2 mug.apare un

dinte),partiala(se pot distinge 2 radacini)

Cel mai des apare la DT,in zona frontala
Tratament:se tine cont de varsta si depinde

de aspectul clinic
Congrescenta
Anomalie ce apare dupa formarea
cementului dentar
Clinic nu apare nicio modificare dar pe rx

radacinile apar unite intre ele

Apare mai des in zona molara
Capata semnificatie in cazul extractiei
Dilacerarea (angularea)
Poate fi radiculara,coronara sau corono-radiculara
Poate aparea in cazul dintilor cu incongruenta
Angularea coronara poate sa se produca la

diferite niveluri ce depind de varsta dentara la

care a actionat factorul perturbator
Indusa de regula de un factor local ce intervine in

perioada formarii dintelui respectiv(dilacerarea

coronara este det.de un traumatism al
DT,dilacerarea radiculara se datoreaza
interventiei unui agent traumatic pe dintele in
cauza)
Dintele invaginat

Este rezultatul invaginarii unei portiuni din

epiteliul adamantin intern
2tipuri:tipul coronar(mai frecvent la ILS,La

DD)
tipul radicular
Se descopera intamplator pe rx( peste

radiotransparenta camerei pulpare se

proiecteaza o radioopacitate a acestei
strc.dure dentare)
Dintele evaginat
Este rezultatul evaginarii unei portiuni din
epitelul adamantin intern catre reticulul stelat;
Aparitia pe suprafata coronara a unei formatiuni
gen tubercul care deformeaza forma normala a
dintelui
Dvdv al frecventei:mai des la DD,la nivel PM,la
sexul masculin
Poate fi singulara sau bilaterala
Dvdv clinic se constata in zona laterala a unei
proeminente pe sup.ocluzala,putand fi localizata
fie la niv.crestei ocluzale ,fie intercuspidian
Tratament:
Se verifica interferentele relatiilor
ocluzale(daca interfereaza se fac slefuiri
selective,urmate de fluorizari intre sedinte)
Diagnostic: exam.rx - radioopacitate in

afara conturului coronar si o

radiotransparenta ce spargeconturul
camerei pulpare
Talon cups
Varianta de dinte evaginat cu localizare
frontala
Consta intr-o proeminenta pe suprafata
coronara a dintilor frontali mai frecvent
intalnita pe sup.orala a DD,la nivelul ILS sau
ICS
Rx:radioopacitate care se suprapune peste
radioopacitatea existenta
Poate
determina:tulb.fizionomice,ocluzale,fonetice si
disconfort la niv.limbii
Tratament
In functie de dim.-slefuiri selective si
aplicare de prep.fluorizate
Eventual sigilare
Daca apar tulb.ocluzale-slefuire
Daca da complicatii pulpare-

pulpotomie/pulpectomie
Talon cups
taurodontia
Reprezinta rezultatul plierii la un alt nivel
decat in mod normal a tecii Hertwig
Dpdv clinic:Cam .pulpara voluminoasa,cu

podea plasata mai apical si radacini mai

scurte
Este intalnita mai des la dintii laterali,mai

frcvent la DD,
Poate aparea si in cazul unor sindroame

genetice(s.kleinefelter)
Rx taurodontie
kinodontia
Morfologia molarilor seamana cu cea canina
Mai frecventa la DT
Absenta trunchiului comun

radicular,radacinile se desprind direct din

baza coroanei
Perlele de smalt
Se dezvolta spre JSD
Imediat sub mg.gingivala,putand fi

confundate cu tartru dentar si pune

dificultati la detartraje
Anomalii de structura
Sunt cele mai frecvente
In cazul in care intervin factori de mediu este

perturbata perioada in care se depun matricile

organice ale str.dure dentare si/sau
demineralizarea acestor matrici
Avem 2 situatii:sit.1rezultatul va fi aparitia unui

defect de tip hipoplazic(reducerea str.cu grosime

mai mica,dar mineralizata
corespunzator);sit.2(perturb.procesului de
mineralizare=>defecte tip
hipomin./hipocalcificare=str.dure au grosime
normala dar min.este defectuoasa)
Anomalii de structura ale
smaltului
Hipomineralizare-unde matricea este in
regula dar mineralizarea este
defectuoasa;suprafata de smalt neteda cu
pete alb-cretoase necavitare
Hipoplazie-apare lipsa de

substanta,conturul dintelui e afectat,pe

suprafata apar geode,santuri
Smalt hipoplazic
Smalt hipomineralizat
Anomaliile de culoare
Anomalii de culoare datorate modificarilor
aparute in timpul producerii str.dure
dentare, actiunii defectuoase a celulei
formatoare:dentinogenezele
imperfecte,fluoroza endemica)
Anomalii de culoare datorate act.unor

agenti coloranti asupra str.dure in

formare(agenti coloranti:-pigmenti
sangvini,unele medicamente,in cazul
cardiopatiilor congenitale)
Fluoroza endemica:
Intereseaza dinti simetrici,omologi si se vor
intalni la dintii ce se formeaza in perioada
ingestiei de apa potabila cu fluor mult.
Nu toti dintii sunt afectati in aceeasi

masura; cei mai afectati:PM,M2,C,I,M1

DT mai putin afectati pt.ca isi incep

formarea v.iu iar prin placenta trece F dar

nu se stie in ce concentratie
Hipoplazia indusa de fluoroza-aspect de

dinte corodat cu smaltmancat de molii

Indicele Dean
0-dinte normal
0,5-fluoroza chestonabila
1-fluoroza foarte usoara(apar zone de smalt

mici opace)
2-fluoroza usoara(apar zone alb-opace,nu

depasesc 50% din suprafata dintelui)

3-fluoroza moderata(apar pete albe ce se

coloreaza in brun,aspect de dinte patat)

4-fluoroza severa(apar defecte

hipoplazice,dinte corodat)
Legat de % de fluor:
Pana la 1,5 ppm Fin apa,nu apar modificari
Cand F creste,apar zone de hipomin.
Cand F ajunge la 6 ppm apar zone brune si

zone opace
Peste 6 ppm,leziuni microscopice de

hipoplazie
Peste 7 apar defecte hipoplazice
Tratament:
Variaza in functie de gravitatea aspectului
clinic
In forme usoare nu e nevoie de tratament

sau fluorizari locale pt.rezistenta

Daca defectele sunt mari se fac fatetari
In caz de fluoroza grava se fac microproteze

de invelis sau tratament de albire vitala dar

in acest caz modificarea de culoare reapare
aspecte
Leziunile au caracter simetric
Leziunile sunt evidente la eruptie
Apar opacitati-zone de hipomin. De diferite

intinderi si dimensiuni
Fluoroza moderata
Modif.de culoare induse de
coloranti
De pig.sangvini in incompatibilitate de rh
In eritroblastoza fetala-capata nuante verzui

sau combinatii de albastru-verzui

Atrezia cailor biliare-la DT sunt galbeni-

verzui(daca se corecteaza defectul dintii

devin normali)
Eritroblastoza fetala
Modificari de culoare induse de
tetracicline
Modif.endigene de culoare ca urmare a
fixarii tetraciclinei in perioadei de formare la
nivelul dentinei
Nuante de galben pana la brun si de gri la

negru
Tetraciclina trece prin placenta=>poate

exista si pe DT
Modificari mai usoare sunt determinate de

doxiclina,clortetraciclina,oxitetraciclina
Modificari severe:tetraciclina hidroclorica
Modificari de culoare
exogene(discromii)
Apar pe suprafata dentara dupa incheierea
procesului de form.dentara
Sunt consecinta unor depuneri pe suprafata

a diferite culori
Se indeparteaza prin periaj
Factori incriminati :bacterii

cromogene,alimente,suplimente de
Fe,ceaiuri
Mai multe tipuri de

coloratii:bruna,neagra,verde,portocalie
Coloratii:
Bruna:mai frecvent la DT,la sexul femin,se intinde
de obicei pe suprafata dintelui din vecinatatea
gl.salivare,se intalneste si in cav.bucale cu o igena
buna,culoarea poate fi data de sulfatul feros si
intr.o proportie de microorganismele cromogene
neagra:la niv.coletului dintilor,se indeparteaza
usor,are tendinta de refacere
Verde:localizare pe supratafa vestib.a dintilor
frontali sup.in 1/3 cervical ,pusa pe seama unor
microorganisme fluorescente din grupa penicilinum
sau aspergillus-descrisa la bolnavi cu tuberculoza si
la respiratori orali,mai frecvent la baieti
Coloratii:
Portocalie:rara,apare pe suprafetele V si O
ale dintilor anteriori
Tratament :periaj profesional,detartraj cu

ultrasunete,airflow
Coloratie portocalie
Coloaratie neagra
Anomaliile secundare
Intereseaza DT,DD
Apar in cavitatea bucala dupa un timp

Reprezinta tipare atipice de carie,carii evolutive

Deosebirea dintre distrofiile secundare si caria

de biberon ,este aceea ca ,nu se cunoaste

cauza care a determinat aparitia cariei(cauza
ideopatica,se det.din anamneza)
In DD avem sindromul Dubreuille-carii pe

suprafete netede cu evolutie rapida in sup.si

profunzime. Debut in jurul varstei de 8-9 ani
Caria circulara a frontalilor
sup.
Caracteristica DT,debut la 2-3 ani,pe
strucuri complet normale in momentul
eruptiei,urmata de distrugerea rapida astfel
incat la 4-5 ani raman doar resturi
radiculare.
Daca nu se trateaza poate evolua si la

restul dintilor,cuprinzand toti dintii.

Tratamentul este greoi->extirpari,extractii.
Sindromul dentar Dubreuil
Localizare selectiva la niv.frontalilor
superiori
Debut timpuriu,8-9 ani.
Caracterizat prin aparitia unor mici leziuni V

care se extind rapid in profunzime si

suprafata
Netratat duce la piederea partii coronare
Se poate extinde si la alte grupe dentare.