POTENTIALUL TURISTIC AL MUNTILOR

GURGHIU
 Motivul pentru care mi–am
propus aceast itinerariu,
printr–un masiv vulcanic
mai puţin cunoscut,
Gurghiu, este acela de a
scoate în evidenţă
existenţa unui potenţial
natural deosebit în această
zonă, prea puţin şi
nesatisfăcător amenajată,
iar în al doilea rând pentru
a–l face mai cunoscut în
rândul iubitorilor de
munte, în special a celor
ce preferă natura aşa cum
este ea, curată şi
nealterată.
 Munţii Gurghiului CONSIDERATII GENERALE
localizaţi la sud de - MUNTII GURGHIU
Defileul Mureşului,
s-au format în urma
unor intense activităţi
vulcanice din timpul
Neogenului (Pliocenul
Inferior) ce a dus la
apariţia unor imense
acumulări de lavă în
alternanţă cu
aglomerate şi cenuşă
vulcvanică, creând un
anumit tip de vulcani
şi anume strato-
vulcanii.Craterele
Munţilor Gurghiu s-au
stins în urmă cu 1,8-5
milioane de ani,în
Cuaternalul Inferior.
 Asezare - limite geografice
Munţii Gurghiului fac parte din lanţul vulcanic ce
căptuşeşete latura internă a Carpaţilor
Orientali,încadrându-se în grupa sudică a
munţilor vulcanici. Încep de la Defileul Deda-
Topliţa şi ţin până la izvoarele Târnavei Mari
(Pasul Şicaş,1000m), de unde se coboară în
partea superioară a Depresiunii Giurgeu. Spre
est,vin în contact cu Depresiunea Giurgeu printr-
un abrupt de 200-300m, situat la limita dintre
platoul de lave şi glacisurile acestuia, la
altitudinea de 850-950 m.În vest se ajung până
la Depresiunea Transilvaniei, care înregistrează o
seamă de intrânduri pe Văile Gurghiu , Niraj ,
Târnava Mare ,Becheci (1079 m), în dreapta
Târnavei Mici, Şiclod (1025 m) şi Firtuş, cu
aglomerate vulcanice. Munţii Gurghiu sunt
formaţi din mai multe masive vulcanice.Din punct
de vedere administrativ-teritorial aparţin
judeţelor Mureş şi Harghita. Sectorul din judeţul
Mureş este extins doar pâna la cumpăna de ape
a afluenţilor râului Gurghiu, adică până la
aliniamentul de creastă vîrfurilor Bătrâna.
 Cadrul natural -Relieful
 Cadrul natural este  Relieful reprezintă unul din componentele
factorul fundamental ce a majore ale învelişului geografic fiind principalul
determinat iniţierea factor de atracţie turistică de la nivelul scoarţei
valorificării turistice a unor terestre.Relieful prin formele sale participă la
componente a acesteia şi zestrea turistică şi intervine indirect în
se constituie ca şi ofertă nuanţarea şi etajarea celorlalţi componenţi ai
turistică primară.Resursa învelişului geografic într-o zonalitate
turistică naturală se altitudinală.Relieful îndeplineşte două funcţii în
caracterizează prin turism: în primul rând prin valoarea turistică a
originalitate,adesea prin formelor sale, iar în al doilea rând prin faptul
unicitate.Acest fapt a dus că el constituie suportul de amplasare şi
la amenajarea localizare a infrastructurii
componentelor acesteia.
Resursa turistică naturală
este un factor esenţial de
prezenţa căruia se leagă
existenţa sau absenţa
activităţilor turistice. În
cadrul său intră
componentele cadrului
natural, cu aport diferit, în
funcţie de raporturile
cantitative şi calitative
existente în structura sa.
Aspecte climatice
Climatul este direct influenţat de
etajarea reliefului, care e unul din factorii 
favorizanţi sau inhibatori ai activităţii
turistice. Elementele dinamice specifice 
acţioneză stimulativ sau restrictiv alături 
de celelalte componente ale fondului
turistic natural, în practicarea unei
anumite forme de turism, iar atunci când 
ele acţionează diferenţiat asupra
organismului uman introduc o selecţie
destul de riguroasă a categoriilor de
persoane compatibile din punct de vedere
fiziologic, accesului asu sejurului într-o
anumită ambianţă montană. Aceste
elemente climatice se diferenţiază în
funcţie de : expoziţia faţă de circulaţia
maselor de aer vestic sau estic şi nord –
estic, expoziţia faţă de soare, altitudine,
forma de relief, vegetaţa.
 Parametri caracteristici Munţiilor
Gurghiu(700 – 1800 m )
Temperatura medie anuală 2 – 6 °C

Temperatura medie în luna ianuarie - 8 / -4 °C
 Temperatura medie în luna iulie 15 – 19 °C
Temperatura maximă absolută 30 – 32 °C
Temperatura minimă absolută - 33 /-34 °C

Cantitatea anuală de precipitaţii850 – 1000
mm
 Precipitaţii în sezonul cald 450 – 500 mm
 Nebulozitatea medie anuală 5,7 – 6,0 zecimi
Umezeala medie anuală > 80 %
 Zile cu îngheţ 110 – 130
 Zile de strat cu zăpadă 80 – 120
 Zile senine40 – 50Zile cu îngheţ 110 - 130
 Hidrografia - Suprafete lacustre
 În Munţii Gurghiu nu există
lacuri dar au fost amenajate
câteva bazine cu păstrăvi la
Lăpuşna şi Câmpul Cetăţii, unde
există o crescătorie de păstrăvi,
care atrage în prezent foarte
mulţi turişti. La poalele nordice
ale Munţilor Gurghiu, în staţiunea
balneoclimaterică Sovata există
şase lacuri sărate şi două lacuri
cu apă dulce. Al şaptelea lac
sărat, Lacul Şerpilor, cu timpul s-
a transformat în mlaştină.
 Lacurile sărate din Sovata
sunt carstice formate în doline de
sare în depresiuni mai mici sau
mai mari. Formarea lor este
legată de exploatarea de sare din
trecut.
Lacul Ursu – apa sarata
  Indiferent de importanţa şi
Reteaua hidrografica mărimea lor, râurile devin o sursă
turistică de prim ordin prin
posibilitaţile oferite agrementului,
prin pescuit şi prin diversitatea
valenţelor peisagistice. Reţeauau
hidrografică a Munţilor Gurghiu
este tributară direct Mureşului
exceptând zona de vest şi sud-vest,
în care cele două Târnave culeg o
serie de afluenţi, care se varsă tot
în Mureş între Aiud şi Alba Iulia. În
tot cursul său superior, incepând de
la izvor si până la Reghin, Mureşul
încinge masivul muntos al
Gurghiului, separându-l de
depresiunea Gheorghieni si de
Munţii Giurgeului la est, iar la nord
de Munţii Căliman, după care, mai
jos de Reghin, se îndepărtează
treptat, indreptându-se spre vest.
 Flora - Vegetatia - Fauna
 Vegetaţia reprezintă elementul
definitoriu al peisajului geografic care îşi
pune amprenta decisivă asupra valenţelor
turistice.Învelişul vegetal este dominat de
pădure. Pădurea devine, în condiţiile
activităţilor economice din ce în ce mai
stresante, un factor de destindere, de
recreere, cu o puternică atracţie
turistică .Pădurea se desfăşoară de la
partea inferioară a munţilor până la 1600
– 1700 m şi e dispusă pe trei etaje:
foioase în partea inferioară, conifere în
cea superioară şi un etaj intermediar al
pădurilor de amestec.
 Fauna montană se structurează
altitudinal, contribuind la individualizarea
unor bioceneze specifice: etajul fauniytic
al pădurilor de foioase unde domină
avifauna, iar dintre mamifere se găsesc
următoarele: rozătoarele şi carnivorele de
talie mică şi mijlocie: etajul faunistic al
coniferelor unde predomină mamiferele
de talie mare şi păsările sau răpitoarele
de noapte; etajul faunistic al tufărişurilor
subalpine şi pajiştilor alpine cu condiţii de
viaţă dificilă şi număr redus de specii.
 Fauna montană se structurează altitudinal,
contribuind la individualizarea unor
bioceneze specifice: etajul fauniytic al
pădurilor de foioase unde domină avifauna, iar dintre
mamifere se găsesc următoarele: rozătoarele şi
carnivorele de talie mică şi mijlocie: etajul faunistic al
coniferelor unde predomină mamiferele de talie mare şi
păsările sau răpitoarele de noapte; etajul faunistic al
tufărişurilor subalpine şi pajiştilor alpine cu condiţii de
viaţă dificilă şi număr redus de specii.
Datorită condiţiilor favorabile oferite de vegteţia
şi relieful Munţilor Gurghiu, fauna este foarte bogată.
Întâlnim aici ursul brun (Ursus arcatos), cerbul (Cervus
elaphus carpathicus), căprioara (Capreolus capreolus),
lupul (Canis lupus), râsul (Lynx lynx),jderul (Martes
martes), vulpea (Vulpes vulpes), cocoşul de munte
(Tetrao urogallus),cocţul de mesteacăn (Lyrurus tetrix),
ierunca (Tetrastes bonasia), mistreţul (Sus scrofa),
veveriţa (Sciurius vulgaris), iepurele sălbatic (Lepus
europeu), bufniţa uhu (Bubo bubo), acvila de munte
(Aquila chrysaetos) – pasăre prădătoare protejată, iar
dintre speciile de peşti amintim: păstrăvul (Salmo trutta
fario), mreana (Barbus fluviatili), scobarul
(Chondostroma nassus), lipanul (Thymallus thymallus).
Diversificare speciilor precum şi natura sălbatică a locurilor
au făcut din Munţii Gurghiu o zonă foarte căutată de către
vânători.

Ursul brun
Vulpea
 Rezervatii naturale

„Poiana Narciselor” (Narcissus
poticus) de la Gurghiu formează un
câmp imens, iar cu prilejul înfloririi lor
(luna mai) se organizează Sărbătoarea
Narciselor, care atrage mii de turişti
anual. Defileul Mureşului Topliţa –
Deda a fost declarat rezervaţie
peisagistică conform hotărârii
Consiliului Judeţean Mureş nr.
19/1993. Geneza defileului este pusă,
fie pe seam captării (eroziune
regresivă a unei Văi a Mureşului din
Depresiunea Transilvaniei), fie a
atencedenţei (o legătură între apele
lacului din Depresiunea Gheorgheni şi
cele din Depresiunea Transilvaniei pe
actualul traseu încă din Badenian, din
perioada începutului primelor activităţi
vulcanice, aceasta menţinându – se şi
adâncindu – se ulterior pe măsura
retragerii acestora spre vest).
 Parcul dendrologic de la Gurghiu, reprezintă unul
din cele mai vechi centre de cultură a arborilor
exotici din România, fiind creat cu peste 200 de
ani în urmă.
 Odată cu înfiinţarea Şcolii Silvice din
Gurghiu, 1983, s-a pus accent tot mai mare pe
extinderea culturilor de specii exotice, pepiniera,
cu care a fost înzestrată şcoala înlesnind această
cultură.
 În cadrul parcului pot fi distinse trei părţi:
Lunca Porcului, Parcul dendrologic şi Pădurea
„Cetate”.
 Grădina dendrologică cuprinde: 29 de
familii de arbori exotici cu aproape 100 de specii,
50 de specii de arbuşti exotici ornamentali la
care se adaugă majoritatea speciilor forestiere
indigene.
 Ea oferă nu numai un prilej de destindere
şi relaxare, dar şi un mijloc de instruire şi
îmbogăţire a cunoştinţelor de botanică.
 Cai de acces-Infrastructura turistica
 
Baza materială cuprinde ansamblul mijloacelor de cazare,
terapeutice, de agrement, alimentaţie publică şi transport
destinate satisfacerii cererii turistice. Dotările turistice sunt cele
ce dau personalitate proprie, mai ales staţiunilor turistice din
aceasta zona minunata.
 Căile de comunicaţie au o importamţă deosebită în
activitatea turistică, pentru că ele orientează şi canalizează
fluxurile turistice spre obiectivele turistice. Drumurile aflate în
diferite stadii de organizare şi modernizare reprezintă principalele
axe de pătrundere în spaţiul montan.
 Căi de comunicaţie:
 -drumul naţional DN 15: Gheorgheni – Topliţa – Reghin –Târgu-
Mureş
 -drumul judeţean nr. 153: Reghin – Beica de Jos – Chiheru –
Eremitu
 -drumul judeţean nr. 150C: Reghin – Gurghiu – Lăpuşna
 Calea ferată: Bucureşti – Deda – Târgu-Mureş, străbate
defileul Mureşului,
 având locuri de oprire în principalele localităţi de acces în Munţii
Gurghiu: Topliţa, Stânceni, Lunca Bradului, Răstoliţa, Deda,
Aluniş, Ideciu de Jos.
 POTENTIALUL TURISTIC AL MUNTILOR GURGHIU
Înzestrarea unui teritoriu cu dotări pentru
cazare, constituie alături de alte componente, o
premisă fundamentală a valorificării acesteia sub
raport turistic. Turismul nu se poate limita doar
la exploatarea însuşilor curative şi de agrement
al resurselor, pentru că altfel nu se obţine nici o
eficienţă pe planul încasărilor. Punerea în
circuitul turistic al unor obiective noi, impune şi
constituirea unor baze se cazare şi alimentaţie
publică care să satisfacă nevoile turiştilor. În
Munţii Gurghiu din cauza lipsei oricărei unităţi
turistice de cazare cu funcţionare permanentă,
turismul montan se face în etape scurte cu
revenire la bazele de pornire situate la periferie.
Refugiile care există sunt foarte vechi şi
impracticabile. Baza materială de cazare şi
alimentaţie e concentrată la periferie, cu excepţia Pensiunea Bujoso
Pasului Bucin,
 Cabana Bogdan, cu 45 de
locuri, cu camere comune şi
individuale. Se mai găsesc
cabane la
Fâncel,Sălard,Lăpuşna.Celelalte
baze de cazare sunt amplasate
la periferia masivului. În partea
nordică pe Valea Mureşului
„Cabana Şoimilor”, motelul „Doi
Brazi”, şi „Cabana Gălăoaia”, iar
în partea sudică, la Sovata. Din
totalul locurilor de cazare
oferite de Munţii Gurghiului,
aprox. 94 ٪ se află la Sovata.
Principalele unităţi de cazare din
staţiunea Sovata sunt
reprezentate de hoteluri: Hotel
Danubius Sovata, de 3 stele.
 Tarife – conditii cazare
 Tarife: cameră pentru o persoană: 260 de lei
pe zi cameră dublă: 320 de lei pe zi cameră
dublă superioară: 390 de lei pe zi. Alte servicii:
bar, restaurant, două săli de conferinţă,bazin
pentru tratament cu apă sărată, jacuzzi, saună,
solariu, secţie de tratament de 4 stele,
cosmetică, coafură. Hotel Făget, cu 272 de
locuri de cazare; Hotel Brădet, cu 194 de locuri
de cazare; Hotel Aluniş cu 274 de locuri de
cazare; Hotel Hefaistos, cu 150 de locuri de
cazare; Hotel Edelweiss, cu 32 de locuri de
cazare. Alte posibilităţi de cazare în Sovata sunt
campingurile: Stâna de Vale, cu 150 de locuri în
căsuţe din lemn, cu câte 2 – 3 paturi; Tabăra
Bungalow; campingul „Vasskert” (grădină de
vară), cu 24 de locuri în 8 căsuţe, 50 de locuri
pentru corturi şi 20 de locuri pentru rulote. În
Sovata sunt foarte multe vile, cu condiţii de
cazare din ce în ce mai bune
 Potentialul Turistic din zona
 Potential turistic antropic
 Obiectivele antropice au fost considerate mult timp, ca dispunând de o forţă de atracţie turistică
mai redusă decât obiectivele turistice naturale. Azi, ele câştigă în importanţă, ducând la apariţia unor noi
forme de turism: turism de vizitare, turism de sfârşit de săptămână.
 Potential turistic rural
 Evoluţia îndelungată a societăţii umane în condiţii social – istorice a, specific regiunii carpatice, a dus la
individualizarea unei culturi material şi spirituale rurale, care a perpetuat ocupaţii şi rituri străvechi.
 În ariile depresionare şi de–a lungul râurilor s–a dezvoltat o densă reţea de aşezări rurale, în cadrul cărora
s–au individualizat de la o regiune la alta, sate cu fizionomii, ocupaţii şi fond cultural – folclorit caracteristic.
 Primul etaj al aşezărilor corespunde cu populaţia cea mai densă, cca. 50 loc./kmp., cu gospodăriile cele
mai risipe pe terasele râului Neagra. Mai sus este domeniul lucrătorilor forestieri, al ciobanilor ce au stâne în
zona pădurilor.
 Satele de munte aparţin tipului împrăştiat, cu grupare mai strânsă pe vaăi şi cu gospodării risipite pe
terase, povărnişuri mai domoale şi chiar pe versanţi până la 1300 m.
 De–a lungul Mureşului, în defileu, pe versanţi se zăresc stânci abrupte cu aspect de turnuri, iar în
cotloanele mai largi ale văii s–au cuibărit numeroase aşezări umane: Stânceni, Meştera, Neagra, Lunca Bradului,
Răstoliţa, de unde pornesc drumuri spre Munţii Gurghiu şi Munţii Călimani.
 Localitaţile sunt aşezări cu caracteristic zootehnic forestier.
 Ardelenii sunt crescători de vite, iar la începutul verii îşi mână turmele spre păşunile alpine.
 Localităţile sunt situate în bazine depresionare, se prezintă relativ adunate, excepţie făcînd unele locuri
unde casele sunt mai rare, răsfirate pe versanţiimai domoli.
 Aşezările de pe Valea Mureşului sunt în mare parte din lemn, iar la Lunca Bradului şi Răstoliţa apar şi
case de cărămidă, chiar şi blocuri cu 3 – 4 etaje.
 Circulatia turistica
 Alături de fondul turistic şi baza materială, circulaţia turistică
este una din componentele esenţiale a fenomenului turistic. Ea
este cea care reflectă modul şi nivelul de valorificare al
potenţialului turistic.Circulaţia turistică este şi un fenomen
geodemografic complex constând din deplasări temporare de
populaţie de la locul de reşedinţă spre locul de destinaţie.Volumul
circulaţiei turistice este direct proporţional cu valoarea
patrimoniului turistic. Principala problemă este de stimulare a
circulaţiei turistice care presupune diversificarea paletei serviciilor
şi creşterea calităţii acestora.
 Circulaţia turistică reprezintă amplitudini diferite la nivelul
unui an, înregistrându – se un maxim de intensitate în sezonul
estival sau la sfârşit de săptamână. Se înregistrează curenţi foarte
condensaţi suprapuşi în general marilor axe de comunicaţie care
constituie puncte de dispersie areală.La nivelul unei regiuni
geografice, circulaţia turistică reprezintă o succesiune de
aglomerări şi dispersori, a cărei intensitate se atenuează direst
proporţional cu depărtarea de ariile de provenienţă a turiştilor.
Estimarea volumui circulaţiei turistice este o problemă complexă
care comportă un grad de relativitate. Aceasta din cauza faptului
că anumiţi turişti practică anumite forme de turism: turism de
drumeţie montană, turism de sfârşit de săptămână, fără
înnoptare într – o unitate de cazare oficială, turişti care se
deplasează pentru o singură zi, sau tranzitează regiunea
respectivă.
VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL ZONEI
 Baza tehnico-materiala
 Baza materială cuprinde ansamblul
mijloacelor de cazare, terapeutice, de
agrement, alimentaţie publică şi
transport destinate satisfacerii cererii
turistice.
 Dotările turistice sunt cele ce dau 
personalitate proprie, mai ales
staţiunilor.
   În Munţii Gurghiu principalii factori
generatori de activităţi turistice şi de
amenajări turistice sunt: peisajul
montan vulcanic peste care se grefează
un înveliş fitogeografic structurat pe
altitudine şi mai ales componentele
hidrogeografice legate de fenomenele
postvulcanice, materializate în nămoluri
terapeutice (Sovata). În zona montană
propriu zisă se practică turismul de
drumeţie şi turismul pentru sporturi de
iarnă, iar staţiunile climaterice sunt
indicate în efectuarea climatoterapiei.
  
Tipuri si forme de turism practicate
 Turismul este un fenomen în continuă mişcare,
care comportă trei faze cu caracter ciclic:
deplasarea temporară de la locul de reşedinţă la
cel ales ca destinaţie, consumarea timpului liber
şi revenirea la locul de reşedinţă.
În Munţii Gurghiu principalii factori
generatori de activităţi turistice şi de amenajări
turistice sunt: peisajul montan vulcanic peste
care se grefează un înveliş fitogeografic
structurat pe altitudine şi mai ales componentele
hidrogeografice legate de fenomenele
postvulcanice, materializate în nămoluri
terapeutice (Sovata).
 În zona montană propriu zisă se practică
turismul de drumeţie şi turismul pentru sporturi
de iarnă, iar staţiunile climaterice sunt indicate în
efectuarea climatoterapiei.
 Tipurile de turism reprezintă o difernţiere
spaţiale după resursele locurilor şi modul lor de
introducere în circuitul material şi spiritual al
societăţii.
 Turismul balneoclimateric
 Se practică în staţiunile profilate pe utilizarea,
în scopuri balneare, a resurselor hidrominerale,
mofetelor şi peloidelor pe un fond climatic
favorabil şi stimulent.
 Punerea în valoarea a acestor resurse cu
proprietăţi terapeutice se asigură prin intermediul
dotărilor în scopul tratamentelor medicale.
 Staţiunile balneoclimaterice impun utilizarea
unor thnici şi proceduri terapeutice moderne care
vin să completeze efectul factorilor naturali. Ele
sunt diferit profilate în funcţie de paleta
terapeutică a resurselor balneare
 Staţiunile balneoclimaterice sunt amplasate
la periferia masivelor sau la distanţe apreciabile,
legate organic de apariţii hidrominerale.
 În Defileul Mureşului, la numai 1 km
depărtare de oraşul Topliţa, se află mica staţiune
balneoclimaterică „Bradul”, situată la 680 m
altitudine, într – un cadru pitoresc.
 Turismul pentru sporturi de iarnă 
 Turismul pentru sporturi de iarnă este
o formă de turism sportiv, care se
intercondiţionează cu celelalte activităţi
din staţiunile climaterice montane, fiind
practic legat de aceste staţiuni. Este
dependent de anumite condiţii
morfoclimatice, pe de o parte, de dotări
caracteristice în spaţiul mijlociu al
muntelui, între staţiuni şi regiunea
înaltă, precum şi de infrastructua
specifică din staţiunile ce servesc de
bază de desfăşurare.
 Practicarea turismului pentru
sporturi de iarnă este stimulată şi de
crearea unei infrastructuri tehnice,
formate din mijloace de transport pe
cablu şi pârtii amenajate.
 Dimensiunile turismului pentru
sporturi de iarnă sunt limitate de
intervalul limitat de practicare, în condiţii
climatice cu precipitaţii solide.
 Sezonul optim de practicare a acestuia
durează trei – patru luni, cu deos
 Turismul piscicol
 Turismul piscicol este legat de fauna acvatică specifică regiunii
montane. Are o extensiune mai mare, fiind un sport deosebit de
plăcut şi scutit de primejdiile vânatului.
 Aceasta se încadrează domeniului păstrăvului, lipanului,
scobarului şi cleanului, ultimele două domenii sunt caracteristici
depresiunilor montane şi sectoarelor sub 500 m altitudine.
 Râul Mureş cu sectorul Defileului Topliţa – Deda şi afluenţii
proveniţi din Munţii Călimani şi Gurghiu şi Harghita: Topliţa, Ilva,
Răstoliţa, Gălăoaia, Bistra îşi menţin încă fonduri piscicole valoroase.
 Pentru a stopa diminuarea fonduluii piscicol, se încearcă a fi
compensat prin populare cu puiet provenit de la crescătoriile
piscicole. Astfel, în bazinul superior al Târnavei Mici, la Lăpuşna şi la
Câmpul Cetăţii au fost amenajate bazine cu păstrăvi pentru pescuit
sportiv. Aceste păstrăvării, pe lângă faptul că oferă o cantitate
oarecare de peşte, contribuie la menţinerea achilibrului
ichtiofaunistic în regiunea montană, prin populare cu puiet a râurilor
de munte.
 Turismul rural

Turismul rural este o categorie aparte de turism cu un caracter complex, având

anumite caracteristici, incluzând componente specifice, luând anumite forme de
manifestare cu efect şi impact în mediul rural.
 Cuprinde în primul rând activitatea turistică propriu-zisă (cazare, pensiune,
circulaţie turistică, derulare de programe), activităţi economice agricole sau cu
caracter tradiţional; precum şi moduri de petrecere a segmentului de timp liber
pentu cei ce solicită acest turism. Presupune dezvoltarea turismului în mediul rural,
în strânsă corelaţie cu economia locală, ceea ce conduce la interdependenţa dintre
cele două laturi.
 Turismul rural s-a născut din dorinţa de evadare într-un mediu mai puţin
amenajat, unde nivelul preţurilor este modic, caracterizat printr-un accentuat grad
de elasticitate a serviciilor, care se vor putea adapta rapid la o mare diversitate de
situaţii sau de preferinţe ale turiştilor.
 Turismul în pensiuni şi case particulare din mediul rural au o autentică
tradiţie şi cunoaşte un aflux din ce în ce mai mare în ţările europene cu tradiţie turistică.
 PROPUNERI DE PROMOVARE SI DEZVOLTARE ALE
TURISMULUI IN ZONA
 In vederea valorificarii superioare a potentialului turistic al muntilor
Gurghiu este necesar luarea unor masuri concrete :
 modernizarea si diversificarea produsului turistic cu accente pe elementele
de specificitate.
 strategie initiala de marketing ar trebui sa includa un program agresiv de
publicitate, prin furnizarea continua de informatii
 modernizarea infrastructuirii turistice, a cailor de comunicatie a mijloacelor
de transport in comun, a retelei de telecomunicatii, a a unitatilor
comerciale sanitare , de prestari servicii, a echipmentelor tehnico edilitare
 identificarea resurselor turistice antropice si naturale al caror grad de
exploatare este scazut si inaintarea de propuneri in vederea introducerii
cat mai rapide a acestora in circulatia turistica
 initierea unor investitii publice directe pentru restaurarea / ameliorarea
atractiilor turistice cu grad ridicat de importantă

 Invitaţie la sejur
 Gazdele pensiunilor vă invită cu o
deosebită plăcere să vă petreceţi un
sejur de neuitat în această „împărăţie” a
muntilor, unde puteţi întâlni cele mai
neaşteptate locuri şi cei mai ospitalieri şi
amabili oameni.
 Uşile pensiuniilor vă sunt larg
deschise, iar gazdele vă stau oricând la
dispoziţie.
 Nu ezitaţi să ne contactaţi si să veniţi
la minunata noastră pensiune, şi vă
promitem că nu veţi regreta.