Sunteți pe pagina 1din 24

Potentialul turistic al Judetului Suceava

Datorita frumusetii locurilor, puritatii aerului, apelor, zonei montane,


precum si a inestimabilului patrimoniu cultural si religios existent,
judetul Suceava detine un potential turistic ridicat.
Municipiul Suceava
reprezintă îmbinarea
perfectă între tradiţie,
istorie, religie,
spiritualitate şi
modernism.

Toate acestea alături de


ospitalitatea recunoscută
a localnicilor fac din
Suceava un important
centru turistic din nordul
Moldovei, poartă de
intrare în Bucovina.
Potentialul natural
Relieful judetului Suceava se caracterizeaza printr-o mare varietate
si bogatie a formelor de relief : munti, depresiuni intramontane, dealuri,
podisuri, cimpii, vai terasate , lunci
• Potenţialul turistic natural sau oferta
turistică primară este alcătuita din
totalitatea resurselor naturale valorificabile
in scopul practicării activităţii de turism
(relief, climă, resurse de apă, faună şi
vegetaţie, rezervaţii naturale).
Asezare - Limite geografice
• Judeţul Suceava este al doilea
judeţ ca mărime din ţară, după
Timiş, având o suprafaţă de
8553,5 km², reprezentând 3,6%
din suprafaţa totală a ţării.

• Este situat în partea de nord-vest


a ţării şi se învecinează la nord cu
Ucraina(graniţă), la vest cu
judeţele Maramureş şi Bistriţa-
Năsăud, la sud cu judeţele Mureş,
Harghita şi Neamţ, la sud-est cu
judeţul Iaşi, iar la est cu judeţul
Botoşani.
Cadrul natural - Unitati de relief
Raportat la marile unităţi
geografice ale ţării, teritoriul
judeţului se suprapune parţial
Carpaţilor Orientali şi Podişului
Sucevei. Relieful judeţului se
caracterizează printr-o mare
varietate a formelor: munţi,
depresiuni intramontane, dealuri,
podişuri, câmpii, văi terasate şi
lunci. În alcătuirea geologică,
arhitectura teritoriului judeţului
Suceava are drept caracteristică
de bază succesiunea de la vest la
est a patru zone structurale: zona
vulcanică, zona
cristalinomezozoică, zona flişului
şi zona de platformă.
Hidrografie
Resursele de apă cuprind : râuri, pâraie, lacuri,
iazuri, mlaştini şi importante rezerve de ape
subterane. Toate apele care drenează teritoriul
judeţului sunt tributare râului Siret. Principalii
afluenţi sunt râurile Suceava, Moldova,
Bistriţa şi Dorna, care îşi au zonele de obârşie
în coroana de munţi înalţi de la vest şi nord -
vest Cel mai întins bazin hidrografic este cel
al râului Moldova, care drenează împreuna cu
afluenţii săi 35% din suprafaţa judeţului.
Urmează ca mărime Bistriţa (30%), Suceava
(30%) şi Siretul (10%). Apele stătătoare sunt
sub formă de lacuri naturale de mici
dimensiuni, lacuri antropice, iazuri pentru
piscicultură, acumulări industriale şi mlaştini.
Cele mai importante acumulări antropice sunt
cele 6 lacuri din lungul Şomuzului Mare, între
care şi vestitul lac "Nada Florilor".
VEGETAŢIA ŞI FAUNA
Flora şi fauna conferă judeţului Suceava o inegalabila frumuseţe şi atractivitate.
Ponderea vegetaţiei o alcătuiesc pădurile care ocupă peste 52% din suprafaţa
judeţului, cu o compoziţie de 79,4% raşinoase şi 20,6% foioase.
In zona de munte predomină pădurile de răşinoase, unde ca speciile dominante sunt
molidul şi bradul. În zona de deal şi podiş caracteristice sunt pădurile de foioase,
unde ca specii dominante sunt fagul şi stejarul, dar mai intâlnim şi carpenul,
frasinul, teiul, mesteacanul şi o mare diversitate de arbuşti. În amestec se gasesc
plopul, paltinul, sorbul, mălinul, scoruşul şi mai rar tisa. La limita superioară a
pădurii se dezvoltă etajul subalpin format din arbuşti : jneapăn, ienupăr, afin,
măceş, merişor. Pe culmile mai înalte se află pajişti alpine alcătuite din ierburi
mărunte.
POTENŢIALUL TURISTIC AL JUDEŢULUI SUCEAVA
Potentialul turistic reprezintă „ansamblul de elemente naturale , economice si
cultural-istorice de interes turistic, care conferă unui teritoriu dat o anumita functionalitate
turistica si care constituie premize pentru dezvoltarea activitatii de turism”. Ţinând cont de
implicare umană la crearea acestor resurse, potenţialul turistic poate fi: potenţial
turistic natural şi potenţial turistic antropic .

• POTENŢIALUL
TURISTIC ANTROPIC
Potenţialul turistic antropic
mai este cunoscut şi sub
numele de oferta turistică
secundară şi cuprinde
totalitatea resurselor create
de om şi valorificabile din
punct de vedere turistic.
Amintim: vestigii şi
monumente istorice,
aşezări, monumente de artă,
muzee şi case memoriale,
datini şi obiceiuri, etc.
RESURSE ANTROPICE
Judeţul Suceava are un potenţial antropic deosebit de complex: mănăstiri,
biserici, ruine de cetaţi, case memoriale. Aici se află principalele necropole
domneşti, iar bisericile cu pictură exterioară deosebită sunt recunoscute
internaţional pentru valoarea lor inestimabila.
Stema Judeţului Suceava este formată dintr-un scut de culoare albastră pe
care sunt prezentate urmatoarele elemente : trei piscuri de munte, pe cel mai înalt
dintre ele aflându-se o cruce, simbol al creştinismului(toate aceste elemente
sunt din aur) ; crucea este strajuita de doi lei din argint care ţin în labele
superioare o coroană voievodală de aur

Stemele Judetului Suceava


Cetatea de Scaun a Sucevei,

Situată pe un platou înalt,


în partea de est, restaurată în
ultimii ani, este o ctitorie a
voievodului Petru Muşat,
menţionată pentru prima oară într-
un document din anul 1388;
construită din piatră, a fost întărită Suceava. Vedere de la Cetatea de Scaun
ulterior de Alexandru cel Bun şi
apoi de Ştefan cel Mare, cu ziduri
de peste 10 m înălţime şi o
grosime de 4 m, inconjurată de un
şanţ cu apă, făcând-o de netrecut.
De altfel, Cetatea Sucevei nu a fost
niciodată cucerită prin forţa
Monumente Istorice- Muzeul Judetean
Muzeul judeţean, Muzeul de istorie – Sala tronului
înfiinţat în anul 1900,
expune interesante piese
care evocă trecutul bogat
în evenimente şi fapte
eroice al locuitorilor
meleagurilor sucevene,
din cele mai vechi
timpuri până în zilele
noastre; un interes aparte
îl reprezintă "Sala
tronului", în care,
mobilier, costume şi alte
obiecte reconstituie
atmosfera de la curtea lui
Ştefan cel Mare.
Turismul religios - Manastiri
PUTNA, este o vestită
localitate din nordul Obcinelor
Bucovinei, locul în care Ştefan
cel Mare a înfăptuit prima
ctitorie bisericească din lunga şi
valoroasa sa serie de lăcaşuri
construite în toată Moldova şi
nu numai. În interiorul bisericii
se află mormântul domnitorului,
loc de pelerinaj al credincioşilor
de pretutindeni. În cadrul
mănăstirii se află un muzeu cu
exponate de mare valoare.Tot în
localitatea Putna, în cimitirul
satului se află o biserică de
lemn, atribuită domnitorului de
legendă, Dragoş Vodă, şi adusă
aici de Ştefan cel Mare din satul
Volovăţ. În partea de est a
satului, sub pădure, se află
"Chilia lui Daniil Sihastrul",
părintele duhovnic şi sfătuitorul
lui Ştefan cel Mare.
Manastirea Sucevita este situata in satul cu acelasi nume, pe
valea paraului Sucevita, la o distanta de 18 km de orasul Radauti si la
55 de km de Campulung Moldovenesc. Manastirea Sucevita a fost
zidita in ultimele decenii ale secolului al XVI-lea, cu cheltuiala
intregii familii de boieri Movila.
Manastirea Rasca
Este construită în mai multe
etape: 1512, Bogdan al III – lea a zidit
chiliile, în 1540, episcopul Romanului
Macarie împreună cu logofătul Ioan şi
Teodor Balş zidesc biserica cu hramul
„Sf. Nicolae", în jurul bisericii se
construiesc din porunca lui Petru Rareş,
ziduri înalte şi puternice cu creneluri şi
turn, lucrare terminată în 1542. Pictura
interioară şi exterioară a fost executată
între 1551 –1554. Tabloul votiv îl prezintă
pe domnitorul Petru Rareş împreună cu
familia. Biserica mai deţine două
valoroase icoane din secolul al XV – lea.
Într-o cameră din clopotniţa mănăstirii
Râşca, a stat închis timp de şase luni
marele istoric şi om de stat Mihail
Kogâlniceanu, surghiunit în 1844 din
porunca domnitorului Mihai Sturza.
Manastirea Sucevita
Mănăstirea Suceviţa,
este una dintre cele
mai frumoase
mănăstiri din ţară. Cu
aspect de fortăreaţă
mănăstirea are o
biserică centrală cu
picturi interioare şi
exterioare de mare
valoare artistică.
Astfel a fost
restaurată şi inclusă
pe lista patrimoniului
mondial UNESCO.
Suceviţa este şi o
bogată zonă etno-
folclorică.
Mănăstirea Humor, pe coama
unei coline, înconjurată de arbori şi
pajişti, este aşezată biserica mănăstirii
Humor, una dintre cele mai vestite
ctitorii ale evului mediu romanesc.
Faima Voroneţului se datorează
mai ales picturii exterioare (secolul al
XVI – lea), realizată pe un fond albastru
inimitabil, cunoscut în întreaga lume ca
„albastru de Voroneţ”. Lumina soarelui
dă culorilor şi mai ales acestui albastru o
frumuseţe aparte, ce a devenit astăzi o
expresie care defineşte o culoare
specific românească. Bisericii i s-a
dat supranumele de :
"Capela Sixtină a Estului".
GASTRONOMIA TRADIŢIONALĂ
SUCEVEANĂ
• Gastronomia tradiţională suceveană se remarcă prin
elementele valoroase legate de un anumit mod de
preparare a produselor alimentare, păstrat de-a lungul
secolelor. fiind cunoscute si apreciate dincolo de
granitele tarii noastre. In practicarea agroturismului
aceasta reprezinta o resursa deosebit de valoroasa si
„gustata” din plin de toti turistii caselor taranesti
sucevene.
• Dintre mâncărurile specifice zonei amintim: ciorba
rădăuţeană, borşul de sfeclă roşie, rasolul din hrean
cu smântână, balmoşul dornean, găluştele cu crupe,
răciturile de porc, păstrăvul în cobză de brad,
tocineii prăjiţi din „barabule”, etc.
FESTIVALURI ŞI SĂRBĂTORI
• Viaţa în Bucovina este marcată de o serie de evenimente, sărbători şi festivaluri care au
loc anual. Aceste tradiţii vechi sunt bine păstrate în aceste locuri. Există multe ocazii de
sărbătoare, în primul rând, sunt sărbătorile religioase, Crăciunul, Paştele şi sărbătorile
Sfinţilor importanţi, apoi, mai sunt numeroase festivaluri etno-folclorice, la acestea pot fi
adăugate alte manifestări culturale şi târguri.
• aprilie-mai: Suceava- „ Paştele în Bucovina”
• 24 iunie: Suceava- „Zilele Sucevei”- Hramul mănăstirii Sf. Ioan cel Nou de la Suceava
• iulie: Vatra Dornei - Zilele Municipiului Vatra Dornei
• august: Suceava - „Festivalul de Artă Medievală Ştefan cel Mare” din Cetatea Sucevei
• august: Suceava –„Târgul Meşterilor Populari”
• septembrie: Câmpulung Moldovenesc- Târgul lăptarilor
• decembrie: Suceviţa- „Am pornit să colindăm” – Festivalul Tradiţiilor şi Obiceiurilor de
Iarnă
• decembrie: Vatra Dornei- „Porniţi plugul Feţi Frumoşi” – Festival internaţional de datini şi
obiceiuri de iarnă
ANALIZA BAZEI MATERIALE A TURISMULUI
JUDEŢULUI SUCEAVA
• Valorificarea patrimoniului turistic al unei ţări, regiuni sau zone geografice
implică asigurarea unor condiţii minime pentru deplasarea,sejurul şi
petrecerea agreabilă a timpului liber de către turişti.În esenţă, îmbinarea
acestor elemente oferă vizitatorilor cea mai mare satisfacţie într-o călătorie sau
vacanţă.
• Pentru ca un teritoriu sa poată fi declarat „de interes turistic" , potenţialul său
turistic trebuie să răspundă la două cerinţe esenţiale:-să dispună de resurse
naturale şi de alte elemente de atracţie preferate de turişti;-să dispună de
posibilităţi de acces, de transport, de cazare, de alimentaţie, de unităţi
comerciale, de instalaţii, de alte amenajări adiacente, într-un cuvant de bază
materială şi de inflastructura necesară pentru a facilita activităţile turistice.
Baza tehnico-materială a turismului cuprinde următoarele componente:
• Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică;
• Structuri de primire turistică cu funcţiuni alimentaţie publică;
• Structuri de primire turistică cu funcţiuni de tratament;
• Structuri de primire turistică cu funcţiuni de agrement;
VALORIFICAREA POTENŢIALULUI TURISTIC AL JUDEŢULUI SUCEAVA

• Existenţa unor forme de relief accesibile şi armonios îmbinate pe întreg


teritoriul, clima favorabilă practicării turismului în tot timpul anului,
potenţialul hidrografic, faunistic şi floristic bogat, patrimoniul cultural-istoric
şi arhitectural apreciat pe plan naţional şi internaţional, precum şi
binecunoscuta ospitalitate bucovineană, tradiţiile şi obiceiurile populare,
specificul gastronomiei fac din judeţul Suceava o adevărată destinaţie
turistică.Tipurile de turism care se pot practica la nivelul judeţului sunt:
• Turismul Montan
• Turismul Balnear
• Turismul Cultural
• Turismul Religios
• Turismul Rural şi Agroturismul
• Turismul de afaceri şi evenimente
• Turismul de afaceri este considerat principala sursă de venituri pentru
industria hotelieră autohtonă. În ultimii ani, la nivel naţional, s-a înregistrat o
creştere a numărului sosirilor în interes de afaceri.
CONCLUZII
Puncte tari:
Posibilităţi de acces relativ uşor: din sudul ţării se poate ajunge la Suceava cu mijloace auto, pe
drumul european E85, cu trenul pe ruta Bucureşti - Suceava, iar cu avionul la aeroportul Salcea;
din vestul ţării se ajunge la Suceava pe drumul european E576 Cluj-Napoca - Suceava şi pe calea
ferata Cluj Napoca- Suceava; din nord-vestul ţării, din Maramureş se ajunge la Suceava prin
pasul Prislop, pe drumul naţional DN18 Baia Mare – Sighetul Marmaţiei - Iacobeni; în zona
mănăstirilor sunt cinci heliporturi, iar la Floreni (Vatra Dornei) este un mic aeroport pentru
avioane de capacitate redusă.
Protecţia continuă a mediului înconjurator face ca zona sa fie nepoluată. Elemente
determinante: calitatea aerului, calitatea apelor de munte, produse ecologice şi naturiste. Cele
şapte monumente incluse în patrimoniul UNESCO, la care se adaugă numeroase alte
mănăstiri, biserici, muzee şi elemente ale arhitecturii tradiţionale, fac ca zona sa fie extrem de
atractivă pentru turişti:   
patrimoniul UNESCO include mănăstirile, Humor, Moldoviţa, Probota, Sfântul Ioan cel Nou din
Suceava, Voroneţ, precum şi bisericile Pătrăuţi şi Arbore;
alte mănăstiri atractive: Suceviţa, Râşca, Slatina, Putna.
muzee: Complexul Muzeal Bucovina Suceava, Muzeul de Artă „Ion Irimescu” Fălticeni, Muzeul
„Arta Lemnului” Câmpulung Moldovenesc, Muzeul Etnografic Suceava, Muzeul Tehnicii
Populare Rădăuţi, Muzeul „Apelor” Fălticeni, Muzeul Satului Bucovinean Suceava etc.;
arhitectura caselor bocovinene, cetaţi şi cladiri medievale.
Numărul mare de rezervaţii naturale – 23 de rezervaţii: 6 rezervaţii botanice, 8 rezervaţii
forestiere, 5 rezervaţii geologice, o rezervaţie paleontologică, o rezervaţie ştiinţifică şi 2 rezervaţii
mixte.
Condiţiile geografice favorabile, alături de peisajele naturale atractive şi obiectivele naturale
originale, conduc la practicarea mai multor forme de turism, inclusiv cel de aventura (extrem):
alpinism, lansări cu parapanta şi deltaplanul, navigatie, caving, river rafting etc.
Fondul de vânătoare şi pescuit. Suprafaţa mare a pădurilor, râurile repezi de munte fac ca atât
fondul de vânătoare, cât şi cel piscicol să fie deosebit de bogate:
-27 fonduri de vânătoare, de un deosebit interes cinegetic: cerb, căprior, urs, mistreţ, râs, cocoş de
mesteacan etc.;
-41 fonduri de pescuit: lostriţă, păstrav, ştiuca, crap, clean, etc.
Staţiuni turistice şi balneoclimaterice
Vatra Dornei – staţiune balneoclimaterică;
Câmpulung Moldovenesc şi Gura Humorului – staţiuni turistice de interes naţional atrag turiştii pe tot
parcursul anului, datorită cadrului natural deosebit de frumos, a pârtiilor de schi, a posibilităţilor de
drumeţie şi petrecere în mod agreabil a timpului liber.
Dezvoltarea turismului rural. Satele apărute din timpuri străvechi, care au păstrat şi mai păstrează
încă aspecte şi manifestări tradiţionale, date şi obiceiuri străbune, elemente valoroase de etnofolclor
etc., în care se desfăşoara activităţi specifice turismului rural şi turismului ecologic.
Calendar bogat de târguri tradiţionale şi manifestări folclorice pe tot parcursul anului.
Marca turistică « Bucovina » promovată în cadrul târgurilor de turism atât pe plan intern cât şi
internaţional.
Puncte slabe :
Probleme critice care influenţează asupra activităţii
turistice:
-Situaţia precara a infrastructurii rutiere.
-Lipsa unor rute internaţionale regulate pe Aeroportul „Ştefan
cel Mare” Salcea
-Lipsa unităţilor de cazare de categorie superioară( 4-5 stele)
-Lipsa unei politici de promovare a Bucovinei ca destinaţie
turistică pe durata întregului an şi nu neapărat legată de
sărbători şi tradiţii creştine
-Lipsa centrelor de informare şi promovare
-Preocupări reduse în dezvoltarea micilor meşteşuguri
artizanale şi a reţelei de distribuţie de produse artizanale
specifice.
PROPUNERI
În ceea ce priveşte zonele de interes turistic, o atenţie deosebită
trebuie îndreptată în urmatoarele direcţii :
- Susţinerea proiectelor care introduc valoare turistică, obiective şi
evenimente culturale şi spirituale din Bucovina;
- Dezvoltarea unor noi staţiuni turistice: Câmpulung Moldovenesc,
Cacica, Botuş (staţiune etnografică);
- Dezvoltarea unor spaţii de vânzare a produselor artizanale;
amenajarea domeniului schiabil ;
- Constituirea Parcului Naţional Regional al Mănăstirilor din Bucovina;
restaurarea monumentelor istorice, mănăstirilor şi refacerea unor
obiective turistice de mare interes (Cazinoul de la Vatra Dornei);
- Includerea unor case de vacanţă (pensiuni agroturistice) în reţeaua de
agenţii de turism din România şi în reţelele europene profesionale ;
- Modernizarea infrastructurii aeriene; modernizarea, extinderea şi
refacerea infrastructurii de transport rutier.
Invitatie de petrecere a vacantelor in
zona turistica a judetului Suceava

Veniti sa vizitati
aceasta minunata
zona si veti pleca
acasa relaxati si cu
o adevarata
comoara in suflet.

Va asteptam!

S-ar putea să vă placă și