Noiuni de chirurgie

minim invaziv

As. univ. Dr Mircea GHEORGHE

Clinica de Chirurgie General i Esofagian

Centrul de Excelen n Chirurgia Esofagului
UMF Carol Davila Bucureti
 Modalitatea de a realiza interventiile
chirurgicale clasice printr-o metoda
noua, bazata pe tehnologii moderne,
mai putin agresiva pentru pacient, mai
usor de suportat, cu recuperare si
integrare sociala rapida a pacientului.

1983 - Chirurgie minim invaziva- concept introdus

de urologul britanic John Wickham
 Chirurgia minim invaziva
Chirugia
videoasista
ta

Toracoscopia

minim invazivaChirugia Laparoscopia

Chirugia robotica
en Chir
do ur
sc gia
op
ica
 Istoric
Cand au inceput oamenii sa
priveasca in interiorul corpului?

Hippocrate in Grecia 460-375 i.e.n.

Pompei speculum 79 e.n
 Istoric

1585 Aranzi primul care a utilizat o

sursa de lumina pentru o procedura
endoscopica examinare nazala
 1805 - Philip Bozzini Lichtleiter dispozitiv
pt examinarea tractului genito-urinar
1853 Antoine Jean Desormeaux
parintele endoscopiei - primul dispozitiv
endoscopic
 1868 - Kussmaul prima esofago-
gastroscopie la un inghititor de sabii
Mikulicz si Schindler - progrese in
gastroscopie
 1869 - Pantaleoni - cistoscop modificat pentru a
cauteriza o tumora uterina hemoragica prima
histeroscopie diagnostica si terapeutica
 1901 Kelling prima laparoscopie experimentala utilizand
un cistoscop modificat tehnic tamponada hemoragiei
intraperitoneale prin insuflare de aer
1901 - Dimitri Ott, ginecolog rus
prima utilizare a unui laparoscop
ventroscop
 1910 - H.C. Jacobaeus publica discutii despre explorarea
videoscopica a cavitatilor peritoneale, pleurale si
pericardice introducand termenul de toraco-laparoscopie
 1911 - Bertram M. Bernheim, Johns Hopkins Hospital
introduce prima abordare chirurgicala laparoscopica in SUA
- organoscopia.
 1920 - Zollikofer din Elvetia descopera ca CO2 este
un gaz mult mai bun decat aerul atmosferic si azotul
pentru insuflarea cavitatii peritoneale

1929 - Kalk, gastroenterolog german, introduce

primul endoscop cu sistem de lentile ce permite
vizualizarea unui camp de 1350.

1929 - Goetze dezvolta primul ac special pentru

insuflarea cavitatii peritoneale

1934 -John C. Ruddock, chirurg american descrie

laparoscopia ca metoda de diagnostic superioara
laparotomiei
1938 - Janos Veress din Ungaria realizeza un ac special
pentru realizarea pneumotoraxului folosit si astazi
pentru realizarea pneumoperitoneului
1953 - Hopkins inventeaza sistemul
revolutionar de lentile cilindrice cu
imbunatatirea calitatii imaginii,
deschizand calea spre chirugia
1960-1966 - Kurt Semm, ginecolog german inventatorul
insuflatorului automat, confirma utilitatea si siguranta
acestui dispozitiv.
 1960 Hasson inventeaza trocarul metalic instrument
indispensabil pentru introducerea instrumentelor si
insuflarea cavitatii peritoneale
 1977 - Dekok efectueaza prima
apendicectomie asistata laparoscopic.
Apendicele a fost exteriorizat si ligaturat
1983 - Semm, este cel care realizeaza prima
apendicectomie integral laparoscopica
1985, - Erich Mhe in Germania efectueaza
prima colecistectomie laparoscopica
1987 - Philipe Mouret in Franta este totusi
creditat cu prima colecistectomie laparoscopica
1988 - E. Reddick, W. Saye, D. Olson i B.
McKernan aplica metoda si in SUA
1989 - Cuschieri, n Scoia
n 1990, metoda reuete prin avantajele sale s
se impun peste tot n lume ntr-un timp record
 1988 Francois Dubois adapteaza laparoscopul
la o camera video ce permite afisarea imaginii
pe un ecran - prima camera utilizata pentru
video-laparoscopie si titularizeaza
colecistectomia laproscopica

100 de
ani!!!
1882 Carl Langenbuch la Berlin
realizeza prima colecistectomie
clasica
 1994 - Un brat robotic a fost folosit pentru a sustine
telescopul, imbunatatind siguranta si reducand
necesitatea unui cameraman sistemul AESOP

1996 - Robotic Telesurgery prima interventie

laparoscopica realizata la distanta

1997 prima colecistectomie asistata robotic

 Charles Jaques
Lindbergh Marescaux

2001 Operatia Lindbergh prima operatie robotica

realizata integral la distanta cu robotul ZEUS.
colecistectomie
chirurg operator - Prof Jaques Marescaux la New York
pacienta la Strasbourg
transmisie prin fibra optica pe sub oceanul Atlantic
 Da Vinci I robotic
system

Da Vinci II robotic
system
 Chirurgia minim invaziva
Chirugia
videoasista
ta

Toracoscopia

minim invazivaChirugia Laparoscopia

Chirugia robotica
en Chir
do ur
sc gia
op
ica
 Chirurgia laparoscopica
Principiul este de a efectua actul chirurgical
intr-un spatiul laparosocpic
Procesul este mediat imagistic de sistemul
optic telescop - camera video ecran.
Principiile chirurgiei clasice
Realizarea spatiului laparoscopic insuflarea
de CO2
Se folosesc instrumente specifice introduse
prin porturi / trocare la nivelul unor
miniincizii ale peretelui abdominal.
 Principii ergonomice si
optice
Chirurgul trebuie sa lucreze in pozitie ergonomica,
cu bratele relaxate orice semn de oboseala
musculara semnifica pozitie vicioasa si trebuie
corectata
Chirurgul operator va lucra cu ambele maini
coordonandu-si astfel tractiunea si contra-tractiunea
Toata echipa priveste monitorul, chirurgul nu-si
priveste mainile
Amplasarea sistemului se face respectand axa
laparoscop-instrument-monitor.
 Instrumentarul laproscopic
Sistemul optic:
1. laparoscopul (telescopul) lungimi si
diametre variabile
2. camera video
3. procesorul de imagine
4. monitorul TV
5. sursa de lumina
6. cablul de lumina fibra optica
(lichtleiter!!!)
 Instrumentarul laproscopic

Sistemul de insuflare:
1. Insuflatorul de CO2
2. acul Veress
 Instrumentarul laproscopic
Instrumentarul propriu-zis:
1. Trocare /porturi: de 12, 10, 5 mm
2. Pense de prehensiune
3. Foarfeci
4. Portace
5. Disectoare electrice hook
6. Canula de aspirator
 Instrumentarul laproscopic
Accesorii:
1. Circuit de electrocoagulare monopolara,
bipolara
2. Dispozitivul cu ultrasunete
3. Dispozitiv LASER, LASER-Argon
4. Dispozitiv de ECO-laparoscopie
5. Sistemul de lavaj-aspiratie
 Indicatiile chirugiei
laparoscopice
Clasa A de indicatii (avantaje
dovedite ale laparoscopiei):
1. Cura herniei hiatale
2. Operatii bariatrice
3. Colecistectomia
4. Suprarenalectomia
 Indicatiile chirugiei
laparoscopice
Clasa B de indicatii (laparoscopia ca alternativa
la op clasice):
1. Esocardiomiotomia Heller
2. Splenectomia
3. Abordul litiazei CBP
4. Cura alloplastica a herniei inghinale: TAPP sau
TEP
5. Cura alloplastica a eventratiilor
6. Colectomia segmentara (boala diverticulara)
7. Rectopexiile
 Indicatiile chirugiei
laparoscopice
Clasa C de indicatii (mai putin
indicate sau doar in centre
sepcializate cu mare experienta):
1. Cura herniei paraesofagiene
2. Tumorile benigne esofagiene
3. Rezectiile pancreatice
4. Colectomiile subtotale
Contraindicatiile chirurgiei laparoscopice
1. Instabilitatea hemodinamica
2. Socul
3. Sepsisul sever
4. Procese expansive intracraniene
5. Peritonita cu evolutie de peste 24 de ore
6. Tarele majore cardio-pulmonare decompensate
7. Tulburarile de coagulare
8. Periviscerita stransa
9. Distensia abdominala importanta
10.Experienta limitata a echipei operatorii
11.Dotarea tehnica necorespunzatoare (inclusiv
imposibilitatea de monitorizare peri si postoperatorie
a pacientului)
 Chirurgia laparoscopica
avantaje si dezavantaje

1. Dureri postop reduse ca intensitate 1. Necesitatea AG/IOT

si durata
2. Necesitatea unei dotari
2. Reluarea rapida a alimentatiei orale tehnice si echipe
3. Mobilizarea activa rapida postop antrenate
4. Reducerea stress-ului operator 3. Aparitia complicatiilor
5. Aspect estetic imbunatatit fata de specifice laparoscopiei
chirurgia clasica 4. Costul ridicat al
6. Reducerea perioadei de spitalizare procedurii si aparaturii
7. Recuperare cu reintegrare rapida in laparoscopice
munca 5. Limitarea indicatiilor
8. Reducerea costurilor medicale datorita tarelor asociate
9. Reducerea incidentei complicatiilor 6. Lipsa palparii directe a
infectioase si mecanice parietale viscerului abordat
10. Scaderea incidentei sindromului 7. Vederea bidimensionala
aderential postoperator in campul op
 Complicatiile chirurgiei laparoscopice
Factori predispozanti:
-Aderentele intraperitoneale b. Datorate
-Obezitatea
-Inflamatiile acute tisulare
pneumoperitoneu
-Comorbiditatile asociate lui:
- Emfizem
a. La momentul realizarii subcutanat
pneumoperitoneului: - Pneumotorax
- Leziuni vicerale cu
- Pneumomediastin
peritonita sau hemoragie
- Embolie gazoasa
- Mult reduse prin tehnica
open sau Hasson de - fatala (> 250 ml
introducere a trocarului de gaz
optic intravascular)
 Complicatiile chirurgiei
laparoscopice
c. Leziuni termice
datorate d. Manevrarea defectuasa
electrocauterului: a instrumentarului:
- Arsuri cutanate la - Traumatizarea tesuturilor
sau perforatii viscerale
contactul cu placa de
inchidere a circuitului - Manevre realizate in
afara campului optic
- Leziuni viscerale
- Conflicte intre
- Escare tardive viscerale
instrumentele de lucru
peritonita, sau cu antrenarea viscerelor
vasculare - hemoragia
 Avantajele sistemului
robotic chirurgical

1. Desfasurarea actului chirugical

in conditii dificile
2. Imbunatatirea dexteritatii
chirugicale in spatii inguste, 7
grade de libertate.
3. Control complet al zonei de
lucru
4. Rezolutia crescuta a imaginii 3D
5. Filtrarea tremorului mainilor
chirurgului operator
6. Pozitia ergonomica a chirurgului
la consola de lucru
Bibliografie

1). CHIRURGIA LAPAROSCOPICA Sergiu Duca - editura Paralela

45, 2001
2). Curs de chirurgie pentru studenti anii IV si V vol. II Coord
Prof Dr Mircea Beuran - Departamentul 10 Chirurgie, UMF
Carol Davila, Bucuresti, Editura ILEX Buccuresti, 2013.
3). Site : www. websurg.com