GASTRONOMIA

IN UNIUNEA
EUROPEANA
COMPARATIE INTRE DOUA STATE
MEMBRE:ROMANIA SI ITALIA
 GASTRONOMIA IN ITALIA

In Italia sunt 20 de regiuni distincte cu

preferinte gastronomice unice si retete locale
imbunatatite in secole de separatii istorice si
tumultuoase.Cand influentele internationale si
tehnicile prepararii alimenteleor s-au integrat
in traditiile italienesti,strainii continua sa fie
surprinsi de diversitatea bucatariei italienesti
atunci cand strabat intreaga peninsula,de la o
regiune la alta.
 Din punct de vedere etimologic cuvntul
"gastronomie" este derivat din greaca antic,
(gastr) semnificnd "stomac" i
(nmos) - "cunoastere" sau "lege".
 Campanillismo,un concept sau chiar o mandrie a poporului italian
resimtita pentru locul natal,face obiectul unei gandiri traditionaliste si
anume nicaieri in lume gustul si savoarea preparatelor autohtone
nu pot fi inlocuite...
 Chiar si atunci cand unele
preparate poarta acelasi
nume,acestea sunt pregatite
in diferite (vaste) diferite
moduri.

Astfel,unele regiuni se afla la

cateva mile departare una fata
de alta dar italienii considera si
insisista pe aceasta afirmatie
cum cagatitul in casa proprie
este mult superior vecinilor din
regiunile apropiate.
 Este evident ca tehnologia
moderna reuseste sa apropie
oamenii asa ca intre regiunile
italienesti exista tendinte
gastronomice unilaterale,astfel
PIZZA,odata intalnita doar in
Napoli,acum poate fi gasita de-a
lungul intregii peninsule
 Din punct de vedere istoric uleiul de
masline a fost dominant in bucataria
regionala sudica a Italiei iar untul
preferat mai degraba in
nord.Recent,datorita popularitatii dietei
mediteraneene,apreciatul ulei de
masline incepe treptat sa inlocuiasca
untul.

Exista zone in nordul Italiei unde

orezul si mamaliga(polenta) sunt bine
cunoscute dar pe intreg teritoriul Italiei
cuvantul pasta are recunoastere
generala.

Un alt element regional consumat pe

intreg teritoriul tarii este painea.dar se
pot intalni diverse si felurite forme asa
cum painea este prezenta si
prezentata in marile orase.
 Marca salumi reprezinta tipul de
preparat ce face bucataria italiana
faimoasa acesta fiind pregatit in
diferite moduri in functie de
regiune.
Astfel,majoritatea acestor
preparate se obtin din carne de
porc,desi carnea de vita,cea de
vanat si cea de pasare mai sunt
utilizate uneori.Carnea de porc
macra este utilizata pentru
obtinerea suncii si prosciutto-ului
iar carnea tocata este utilizata
pentru obtinerea diferitelor
sortimente de carnati incluzand
mortadella cu fistic(Bologna).
 Italienii produc peste 450 de
feluri de formaggiosau
branzeturi care sunt
exportate.Parmiggiano
Reggiano poate fi cel mai
familiar turistilor care il prefera
ras deasupra unui tip de
mancare.Localnicii il prefera
impreuna cu cateva fructe sau
vin.
Fiecare regiune produce
branza dar unele din tipuri de
branza mai putin cunoscute
sunt delicate si nu pot fi
exportate.
 Turistii sunt inacantati de
deserturile italienesti.
Emilia Romagna este bine
cunoscuta pentru desertul cu
fructe proaspete-parajitura cu
mere.
Sicilia este specializata pe
deseerturile cu ricotta si
marzipan.Toscana prepara in
general deserturile prin
coacere,incluzand nuci sai prajituri
cu fructe dar si clatitele cu
castane.Lombardia gateste
prajitura cu malai (torta
sbrisulona),o prajitura cu unt,cu
aroma de migdale.
 In timp ce DIVERSITATEA
bucatariei italiene, in functie de
zona,isi spune cuvantul,ceea
ce regiunile Italiei au in comun
din punct de vedere
gastronomic este
devotamentul pentru
ingredientele de inalta calitate.

Acesta este motivul

popularitatii internationale a
gastronomiei italienesti.
GASTRONOMIA RAMANEASCA
Bucataria romneasca- este foarte apreciata si cunoscuta peste
hotare, prin savoarea gusturilor si apetitului pe care-l provoaca
preparatele culinare att de diversificate sortimental (gustari,
minuturi, mncaruri din legume cu diferite specialitatide carne
proaspata si conservata, preparate din carne tocata specifice
romnesti, preparate culinare cu fainoase si brnzeturi, dulciuri de
bucatarie specifice romnesti etc.).
Datorita conditiilor climaterice si a reliefului geografic al tarii noastre
s-a format de-a lungul veacurilor o bucatarie specifica, n care n
afara de alimente provenite din cereale si legume a dominat
varietatea sortimentelor de carne, pescarie si vnat, care alaturi de
produsele lactate au creat faima gastronomiei romnesti.
Cu un potential imens, asa cum pana si Jacques Yves
Costeau(cercetator si explorator francez)spunea, gastronomia
romaneasca, este un melanj de savoare si culori, de obiceiuri si
traditii.
 Bucataria din Moldova, influentata
de bucataria ruseasca, este ceva
mai rafinata. Aici gasim alivenciuri,
placinte, parjoale, si renumitele
borsuri si binenteles ciorba de
potroace dreasa cu leustean,
cozonaci impletiti, carnati cu carne
de porc si tochitura cu mamaliguta
 Bucataria din Moldova, influentata
de bucataria ruseasca, este ceva
mai rafinata. Aici gasim alivenciuri,
placinte, parjoale, si renumite
borsuri si binenteles ciorba de
potroace dreasa cu leustean,
cozonaci impletiti, carnati cu carne
de porc si tochitura cu
mamaliguta.
 Bucataria Munteneasca este cea
mai diversificata, si cu influente
incepand de la bucataria
frantuzeasca, italieneasca,
bulgareasca dar si orientala,
turceasca, evreiasca sau
ruseasca, iar muntenii, sunt
renumitii ciorbari ai Romaniei.
Si nu in ultimul rand, Dobrogea, ce
este influentata gastronomic, de
bucataria tatara, greceasca,
aromana si turceasca. Aici intalnim
o varietate larga de bosuri de
peste, musacale, gogosi cu chefir,
serbeturi, celebra placinta
dobrogeana.
 Ardealul si Banatul, pe cealalta
parte, sunt puternic influentati de
bucataria austro-ungara. Slanina
afumata sau fiarta, servita cu
ceapa, carnati de porc, proaspeti
sau afumati, preparati dupa retete
sasesti, chisca cu ores sau crupe.
De asemenea avem rantasul de
untura, ciorbele aromate cu tarhon
si acrite cu otet sau zeama de
varza si drese cu ou, faina si
smantana. Nu lipsesc nici
prajiturile cu multa crema si nuca,
iar untura, in aceste zone o gasim
in retete de la ciorbe pana la
prajituri.
 Sibiul tinteste statutul de Regiune Gastronomic European

Sibiul vrea s devin Regiune Gastronomic European n 2019.

Cu aceast ocazie, n oraul din sudul Transilvaniei vor fi organizate
festivaluri culinare i trguri care vor atrage turiti din toat Europa.
Deocamdat, criteriile care trebuie ndeplinite nu au fost stabilite,
dar sibienii nu se tem c nu vor fi pregtii. Au experiena de locuitori
ai unei foste Capitale Europene.

In cadrul Zilelor Portilor Deschise de la Bruxelles, Sibiul a fost

prezentat ca aspirant la titlul de Regiune Gastronomica in anul
2019. Buctarii din ora deja se ntrec n specialitti.

Proiectul Regiune Gastronomica Europeana a debutat pe 1

ianuarie 2015, n Olanda.