PREPARAREA

UNGUENTELOR
 Consideratii generale
La prepararea unguentelor trebuie sa se tina seama de:
- proprietatile s.a.,
-cantitatea lor,
- posibilitatea de a fi incorporate intr-o baza de unguent
Bazele se pot prepara separat sau odata cu unguentul
Clasificare :
- ung.solutii
- ung.emulsii
- ung.suspensii
Conditii :
-substanta activa
-excipient
Daca in rp.nu se prevede baza de ung.atunci se folosesc bazele de
unguent lipofile din FRX:ung.simplu, ung.emulgator, ung. de PEG-
uri :pt.incorporarea s.a.sub forma de emulsie A/U sau suspensie
Daca se foloseste un excipient hidrofil se va folosi ung.de glicerina sau
ung.cu macrogoli
Se va specifica pe rp.ung.folosit
 Obtinerea bazelor grase Se obtin prin topirea compusilor
lipofili(p.t. diferite); la cald se realizeaza o malaxare mai usoara a
componentelor; triturarea se face pina la racirea amestecului
Obtinerea bazelor de unguent emulsie: se amesteca la cald cele
doua faze, emulgatorul fiind dispersat in faza fata de care are
afinitate mai mare;se tritureaza pina la obtinerea unei emulsii stabile.
Se tritureaza pina la racire si chiar dupa racire, pentru a evita
separarea componentelor
Obtinerea hidrogelurilor: se face dependent de proprietatile
macromoleculelor,la rece sau la cald
Incorporarea s.a se face dependent de proprietatile s.a. si de
cantitatea ce trebuie incorporata
Pot rezulta :sisteme monodisperse(ung.solutii)
:sisteme polidisperse (ung.emulsii sau suspensii)
 Unguentele medicamentoase se obtin
prin doua procedee:
-topire
-incorporare /amestecare
-incorporarea s.a. in baza de unguent
preparata anterior la temperatura
camerei, prin simpla amestecare pina
la omogenizare
 Procedeul topirii
La cald: incalzirea si topirea pe BAIA DE APA a componentelor in
fct.de p.t.al componentelor; decantare si filtrare ( tifon )
1-Ptr a evita supraincalzirea bazei, filtrarea se face la o temp putin
mai ridicata decat pt al excipientului
2-Daca sunt subst cu pt diferit , se va topi intai subst cu pt cel mai
ridicat ceara 65 apoi celelalte subst in ordinea descrescatoare a
pt parafina 50 -60 , alcool cetilic 49
3-Subst solide se tritureaza inainte de a fi topite ptr a nu fi
nevoie de o incalzire prelungita
4-Se poate proceda si la topirea impreuna a componentelor in
acest caz interveninind o act de dizolvare reciproca fara a mai fi
necesa o incalzire prelungita
5-Amestecul topit se aduce intr-un mojar incalzit si dupa fluidificare
de tritureaza pana la racire ptr a obt un prep omogen
 Ung.solutii
S.a. se dizolva in baza de ung
-Medicamentele cu caracter lipofil se dizolva in grasimi si
uleiuri la cald si apoi in expicientul topit
-Sm care se dizolva in vehicol volatil cloroformul sau
eterul solutiile obtinute se amesteca cu expientul lipofil topit
-Solventul volatil folosit ca intermediu ptr dizolvare se
inlatura prin incalzire si amestecare
-Tb avut in vedere ca subst solide sa nu cristalizeze la
racire datorita fie datorita unei tehnici defectuase cum ar fi o
racire rapida fie datorita conc prea mari de sa
-Cristalizarea poate surveni si in perioada de conservare
se prefera preparate sub forma de unguente suspensii
Ung prep prin dizolv sa in excipient asigura o repartizare
uniforma a medicamentului
 -Tb evitat excesul de caldura care poate sa duca la
degradarea sa
-Subst volatile se folosesc pentru dizolvarea mentolului si a
camforului in baza racita
-Daca in formula figureaza si subst insolubile acestea vor fi
incorporate sub forma de pulbere fin divizata in ung. racit sist
polifazice
-Unele subst solubile determina reducerea consistentei
bazelor aceasta dificultate se rezolva prin adaugare de
ceruri sau parafine care ridica pt
-Sol apoase de medicamete se disperseaza in baze
hidrosolubile bazele PEG , mucilaginoase ( geluri glicerolat
de amidon , celuloza )
Prep se poate face la cald sau la rece
Important este sa se asigure o consistenta coresp .
 Ung emulsii
Structura de gel a bazelor lipofile permite incorporarea unor cant
mici de apa 10 % cand se obt cvasiemulsii
Ceratele fiind mai consistente retin mai multa apa decat vaselina
Capac de abs a apei fiind redusa se impune adaosul unui emulg
In fct de modul de lucru , de raportul fazelor avem si tipul de emulsie
de tip A/U ; U/A
Se prepara separat cele doua faze , care se amesteca la o temp
intre 50 70 grade
Medicamentele se includ de regula in faza in care sunt solubile .
Cand cant de lichid este prea mare ar rezulta un ung moale , se
recurge la concentrarea acestuia
Ung emulsii de tip A/U , se prepara amestecand comp grase topite
cu sol apoasa a substantei active adusa la ac temp prin amestecare
se obtine emulsia
Cant de apa folosita ptr dizolvare se scade din greutatea
excipientului mentionand pe reteta
 Ung suspensii
Cele mai frecvente
Substanta activa se aduce la o pulbere cat mai fina 150m pentru
preparate dermatologice sau 10 -20 m ptr prep oftalmice

Cantitatea de pulberi:
-Daca cant de pulbere este mica aceasta se tritureaza la mojar cu o mica
cantitate de ulei de parafina sau o portiune din excipientul topit dupa care se
aduga treptat restul expientului

-Daca se fol ul de parafina , acesta se scade din excipent si se specifica pe

reteta

Daca cant de pulb este mica , incorporarea se poate face direct in masa
netopita
Se fol un mojar gresat cu o mica cant de baza ptr a evita fixarea pulb de peretii
mojarului
Acelasi lucru in cazul subst colorante
 -Daca cant de pulbere este
mai mare , se prefera sa se lucreze intr-un
mojar incalzit si cu masa topita obtinind un
amestec omogen
Ung cu mai mult de 25 % pulbere paste
Cand baza a fost prep prin topire , ung se
amesteca pana la racire , impiedicand
sedimentarea part
 ini

Ustensile pentru prepararea unguentelor in farmacie, la receptura

a. mojar cu pistil, din portelan; b. mojar cu pistil din sticla; c. placa din
porfir cu pistil plat
In farmacie: Spatii de lucru si aparatura:
Pentru prepararea ungentelor se utilizeaza o aparatura simpla si vesela
existente in mod obligatoriu in dotarea farmaciei.Vesela este fabricata din:
sticla,portelan, metal emailat sau otel inoxidabil;
placi din sticla sau din porfir;
mojar cu pistil din sticla sau portelan;
capsule din portelan sau table emailata;
mojare actionate mecanic;
aparate electrice pentru pulverizarea substantelor;
site pentru cernerea substantelor.
 Prepararea in farmacie
Ustensile si aparate adecvate mojar, pistil , spatule ,placa
de sticla
Mojarele cu fundul mat sau lucios
Amestecarea se face cu aj pistilului , se curata de pe pereti
cu o spatula subtire , si se readuce in fundul mojarului
Uneori tb incalzit mojarul si pistilul
Capsulele de portelan sau patentulele se fol ptr topirea excipientilor
sau ptr dizolvarea subst solide
Se recomanda ca mojarele , capsulele , pistililele care servesc la
prep ung sa fie rezervate exclusiv ac scop ptr ca excipentii grasi
lasa urme chiar dupa o buna curatare
Se pot folosi mojare actionate mecanic
Mojarul executa o micare circulara iar pistilul pendulara
Mai exista un cutit fix care curata mojarul de pe pereti
Se recomanda evitarea contactului cu materilae metalice cand pot
sa apara coloratii diferite ac salicilic, iod etc
 Prepararea in industrie
1. Spatiu-adecvat cu aparatura specifica
2. Conditii de asepsie pt. ung oftalmice
3.Instalatii pt.recircularea vaporilor de apa, a
apei reci, a vidului, sist.de canalizare
Se obtin produse f.omogene si stabile
Dificultati pot apare datorita volumului f.mare
care se prelucreaza
La ung.susp.apare
ung.susp tendinta de reunire a part.
part
in aglomerate voluminoase care nu pot fi
omogenizate decit cu ajutorul
omogenizatoarelor cum ar fi morile cu valturi
 Se folosesc mori cu 3 valturi : 3cilindri netezi paraleli
asezati orizontal; cilindrul din mijloc e fix iar ceilalti doi
se pot apropia sau departa de el prin aceasta
asigurindu-se o finete si o omogenitate avansata.
Materialul se introduce la suprafata superioara si ajunge
inspatiul dintre primul si al doilea valt, care se misca in
sens contrar. Al doilea valt transporta stratul de
ung.cedindu-l celui de-al treilea valt care se invirteste in
sens contrar fata de al doilea.Actiunea de macinare si
forfecare se datoreste vitezelor diferite ale valturilor
Pentru prep.oftalmice se folosesc cilindri canelati in
care amestecul topit este adus sub presiune.
 Se mai pot folosi mojare mecanice de capacitate mare in
amestecatoare planetare si omogenizatoare pt.emulsii
1 -Tb.avut in vedere ca agitarea sa se faca cu precautie pt.a evita
aeratia,
aeratia care ar determina descompunerea ung.
2 -Dupa amestecare urmeaza un timp de repaus pt.maturare si
3- omogenizarea prin:
prin
Laminare-
Laminare mori cu valturi sau mori coloidale cind ung.este supus la
o presiune mare
Turbulenta turboagitatoare cu elice care act.cu viteza mare
Cavitatia-aspirarea
Cavitatia- masei si dispersarea sub presiune printr-o
deschidere f.strimta
4-Urmeaza afinarea si lustruirea cu omogenizatoare pt.ung.
Se poate lucra si sub vid pt.a elimina bulele de aer
In concluzie se recomanda ca in final sa se asigure o
consistenta potrivita care sa se mentina pe timpul pastrarii.
 In industrie

Omogenizator planetar
-1. Model de cuva care se rastoarna ;
-2. Model de cuva cu amestecare sub vid, cu
manta dubla pentru incalzire si racire; golire pe la
partea inferioara ;
-3. Model de cuva cu amestecare sub vid ;
-4. Model de cuva cu amestecare sub vid, care
se poate scoate sau rasturna (rabatabila)
 Ambalarea
Vasa de sticla si portelan; mat.plastice
Cutii de plastic- pt.scurta durata de timp, cu exceptia
ung.cu salicilat de metil,uleiuri esentiale, gudroane, care
reactioneaza cu polietilena , dizolvind-o
Timpul max.de pastrare a ung.in mat plastice este de
2-3 saptamini (pereti penetrabili)
Folosim borcane de sticla sau portelan cu
deschidere larga pt.a preleva usor continutul; se inchid
cu capac prin insurubare
Preparatul trebuie bine tasat, fara goluri de
aer;recipientele bine umplute si spatiul de deasupra
limitat. Se acopera cu hirtie pergaminata sau material
plastic impermeabil pentru substante grase.
 In industrie se folosesc tuburi din Al( mai ieftin) sau din Staniu
(scumpe)
-se lacuiesc in interior pentru a evita interactiunea cu produsul
-tuburile din metal nu sunt elastice
-tuburile din material plastic sunt elastice se introduce aer ,nu se
realizeaza o golire completa
-tuburi flexibile din metal asemanatoare celor pt. pastele de dinti; sunt
prevazute cu o canula si un orificiu prin care se scoate ung.prin
apasare
Umplerea tuburilor se face prin partea inferioara pina cind
ung.patrunde in tot tubul si aerul iese afara;urmeaza plierea terminatiei
bazale, sudarea,apoi se astupa orificiul cu un capac filetat.
-Se eticheteaza cu grija sau se folosesc tuburi imprimate:
denumirea, cantitatea, compozitia, modul de intrebuintare, producatorul,
termen de valabilitate;
Se introduc in final in ambalajul secundar - in cutii de carton
Controlul calitatii unguentelor
Controalele efectuate asupra produsului finit au ca obiectiv sa
asigure:
- Calitatea produsului obtinut dupa fabricare si in timpul
depozitarii pe perioada de valabilitate:
- Reproductibilitatea metodei
In FR X sunt inscrise urmatoarele teste:
-aspectul,
- omogenitatea,
-determinarea marimii particulelor,
-ph-ul masa total ape recipient,
-controlul stabilitatii,
-dozarea substantelor medicamentoase.
 Examenul caracterelor
macroscopice
Examenul macroscopic se realizeaza pe produsul finit in recipiente de
conditionare definitive sau pe esantioane destinate acestui scop.
Caractere vizuale.
- Aspectul
- Consistenta
- Omogenitatea
Caractere olfactive.
- Miros specific substantelor medicamentoase
- Absenta mirosului
- Miros anormal sau pierderea mirosului.
Caractere tactile.
- La atingere :pipait gras, evanescent, lipicios, granulos sau neted.
- Senzatia care poate fi cald sau racaros.
 Controlul calitatii ung.
2.Controlul pH-ului
-potentiometric-
pH-ul=4.5-8.5
In FR X se prevede:5g unguent se topesc intr-un balon pe baia de
apa, se adauga 20 ml apa fierbinte, cu care se agita puternic un
minut. Dupa racire se filtreaza, filtratul obtinut I se detrmina ph-ul
potentiometric. Ph-ul prevazut de FR X este de 4,5 si 8,5.

3.Determinarea masei totale pe recipient

4.Dozarea continutului in s.a
5.Sterilitatea- pt. ung.oftalmice si pt.cele care se aplica pe
pielea sugarilor, plagi si arsuri
 Consistenta -Probe reologice
Tixotropia -transformare reversibil a unui gel n sol, n urma unei
agitri, a aciunii ultrasunetelor etc. Din fr. tixotropie.
Se determina :comp.chimica,forma si marimea moleculelor ,fortele de
adeziune,coeziune intermoleculara, elasticitatea
Se determina:
-viscozitatea
-penetratia
-intinderea
-plasticitatea
1. Viscozitatea
Unguentele sunt corpuri nenewtoniene: viscozitatea se modifica
dependent de temp. si de forta de forfecare aplicata (cvasiviscozitate
aparenta).
Se det.cu aj. viscozimetrelor rotationale. Acestea sunt dispozitive
prevazute cu 2cilindri concentrici, din care unul la exterior ,mai mare in
care se plaseaza materialul de cercetat . Cilindrul interior se roteste cu
viteze variate supunind materialul la diferite forte de forfecare
 Determinarea caracterelor
reologice
Aceste proprietati ale semisolidelor sunt determinate de:
- Comportarea lichidului la curgere prin determinarea curbelor
de curgere (reograma)
- Viscozitatea dinamica.
Pentru studierea proprietatilor reologice ale
unguentelor se utilizeaza vascozimetre
rotationale cu cilindri coaxiali.
Se determina vascozitatea in mPa, la diferite tensiuni
de forfecare(), in dyne/cm2, si diferite gradiente de
viteza (D), in s-1.

Dispozitiv de masura cu cilindri coaxiali

 Pentru trasarea curbelor de vascozitate se reprezinta
valorile medii ale vascozitatii pe abscisa si pe ordonata
tensiunea de forfecare.
Interpretarea acestor curbe este una complexa de tip
nenewtonian.:
- Plastic
-Pseudoplastica
-Dilatanta
-Tixotropa
- Reopexa.
Curbele universale, zonele optimale (hasurate)

si valorile optimale (liniile solide 0) valabile pentru produsele lipofile (L),

pentru produsele emulsionate de tip L/H (E) si pentru hidrogeluri (G)
(BURI P. . 1996)
 Determinarea consistentei.

Consistenta este proprietatea unguentului de a se opune la

deformarile provocate de fortele exterioare.
Poate influenta:
- Facilitatea de extrudere a unguentului din tub
- Capacitatea de curgere , etalare pe piele sau mucoase
- Adeziunea de tesuturi (bioadeziunea)
- Biodisponibilitatea
- Stabilitate in timp a unguentelor.
In functie de consistenta:
1. Clasa I: unguente oftalmice
2. Clasa II: unguente medicamentose commune
3. Clasa III: unguente de protective
 Pentru aprecierea consistentei se determina:
- Duritatea unguentelor prin penetrometrie
- Forta de extrudere a unguentului din tub
- Capacitatea de etalare a unguentului
- Capacitatea de adeziune
- Ductibilitatea
- Limita de curgere
- Timpul de curgere.
 Tipuri de penetrometre: Instalatie pentru determinarea
Penetrometru MAHLER penetratiei cu ajutorul
baghetei
Penetrometru LABOR
 2.Determinarea penetratiei
Stabilesc gradul de consistenta dupa
profunzimea penetratiei in masa substantei
active a unui corp cu o greutate si o forma
determinata
1-Se lasa sa cada in masa ung.de la o inaltime
fixa o bagheta de sticla gradata cu greutate si
dimensiuni determinate.Se noteaza lungimea
portiunii de penetratie in masa produsului.
2-Un alt aparat este penetrometrul, prevazut cu
un penetrator conic de otel.Gradul de penetratie
se citeste pe un cadran in zecimi de milimetru de
afundare- se foloseste pt. ung.cu consistenta mare
 3.Det.capacitatii de intindere
Dispozitive de masurare a capacitatii de adeziune
(SEILLER M. . 1996
1. lame; 2. produs aplicat;
3. proba plasata intre doua
placi metalice.
4.Determinarea plasticitatii
Waele propune:doua placi de
sticla patrate perfect plane ; pe
placa inferioara se aseaza la
distanta egala patru portiuni de
ung.;se acopera cu a doua
placa de sticla si se lasa ca cela
patru portiuni sa se intinda sub
greutatea placii. Se masoara
diametrul suprafetelor
obtinute.
obtinute Daca ung are o
consistenta mare se pot adauga
si greutati.Rezultatele se
exprima in dyne/cm patrat
 Metoda Ojeda-Arbussa
Dispozitivul Ojeda-Arbussa este format din doua placi egale.
- Sub prima placa se plaseaza o hirtie gradata cu mai multe cercuri
concentrice cu raza de 1 cm;
- se plaseaza pe prima placa in centru 1g de unguent.
- Aducem a doua placa cu o greutate cunoscuta, si se masoara
cele 4 raze pe care unguentul s-a intins.
Se adauga treptat greutati pe a doua placa -200-300-400g si se
citesc razele
Calculam aria pe care se intinde unguentul;
Se determina suprafetele de intindere
 Det.dimensiunii particulelor
Se intind in str.subtire pe o lama de microscop si se
examineaza cu lupa(4.5ori); aspectul trebuie sa fie
omogen, fara aglomerari de particule, bule de aer sau
picaturi de faza apoasa/uleioasa
Se foloseste pt. ung.suspensii : metode microscopice
prin citirea dimensiunilor particulelor si a numarului lor.
Daca este cazul se dilueaza1:10
-90% din particule trebuie sa aiba dimensiunea de 50m
-10% max 100m
Pt.preparate oftalmice dimens.tb.sa fie de pina la 5
micometri.
Controlul capacitatii de a absorbi
apa(indicele de apa)
Pt. bazele de tip ung.emulsiiA/U sau a bazelor de absobtie anhidre
Casparis si Meyer au introdus notiunea de Indice de apa = cantitatea
cea mai mare de apa(g) care este retinuta de 100g dintr-o baza de
ung.anhidru la 20 gradeC
IA=100*CA/100-CA
CA=100*IA/100+IA
Ca=continutul in apa
Ia=indicele de apa
Capacitatea de retentie a apei se det astfel:
-Se incorporeaza apa in compozitia unguentului pina la limita maxima si se
determina continutul in apa prin cintarire.
-Dupa 48 ore ung.este prelucrat energic la mojar pina cind apa nu se mai
elimina sub forma de picaturi si ung.incepe sa adere de peretii mojarului.
-Apa eliminata prin presare este absorbita cu hirtie de filtru .
-La ung.astfel obtinut se determina continutul de apa tot pe cale
gravimetrica. Se absoarbe mai bine apa pura decit solutiile
medicamentoase.
 Detrminarea naturii bazelor de ung.si a subst.incorporate
In cazul bazelor de ung.grase se det.indicele de aciditate, indicele de
saponificare, si de iod
Determinarea tipului de emulsie a unguentelor-emulsie si a cremelor.
Se determina prin urmatoarele metode:
- Metoda diluarii
- Metoda solubilitatii colorantilor
- Metoda masurii conductibilitatii eletrice
- Metode fluorescente.

Ptr prep ind se mai determina :

Variatii in greutate
3-10 % preparatele magistrale ,
5% preparate industriale
 Controlul extruderii capac de expulzare
se determina prin
presarea unui tub deschis cu unguent
Proba se executa cu un dispozitiv prevazut
cu un piston legat de o scala pe care se
face citirea rezultatului
Controlul includerii aerului tuburile se incalzesc la
50 de grade apoi se deschid , nu tb sa aiba loc o
iesire violenta ( datorita aerului incorporat )
 Testul de acantoza
Controlul tolerantei cutanate-permite stabilirea
tolerantei fiziologice a preparatului -aceasta
determinare se face cind se experimenteaza o noua
baza de unguent
se urmareste stabilirea influentei ung asupra
epidermului testul de acantoza : la anumite
solicitari externe se produce o latire a epidermului prin
marirea stratului de celule in forma de spini
( acantoza )
 Se freaca baza de un ung timp de 10 min pe pielea unui cobai ,
in timp ce partea opusa se maseaza mecanic .Se repeta aplicarea
timp de 10 zile. Dupa 10 zile se sacrifica animalul .Ambele portiuni
de piele se desprind si se examineaza la microscop modificarile
histologice ale pileii masate si a celei tratate
Latimea epidermului pielii netratate se ia ca cifra de referinta
adica factor de acantoza 1 . Raportul dintre grosimea pielii tratate
si netratate reprezinta testul de acantoza.
Daca epidermul zonei tratate prezinta o latime egala sau mai mica
decat pielea netratata atunci factorul de acantoza al expientului va
fi 1
Intre 1 si 1,5 gradul de acantoza este nesemificativ
Intre 1,6 si 1,9 = acantoza vizibila dar moderata
Intre 2- 4 = acantoza pronuntata-preparat necorespunzator
Peste 4 acantoza foarte puternica-prep.necorespunzator
Majoritatea ung prezinta un factor de acantoza in jur de 2
 Testul cu material textil
Testul de iritare a pileii la testul cu material
textil produsul de examinat se aplica pe piele
prin intermediul unui material textil in anumite
regiuni piept , spate , coapsa si se lasa 12-24
ore ; apoi se examineaza modif pielii umflare ,
ingrosare , inrosire sau senzatie de corp strain ,
mancarime , usturimi
In suplimentul FRX si FE pentru unguentele
sterile se determina si contaminarea microbiana
-sa nu fie prezenti germeni patogeni
-pt germenii vii nepatogeni se stabilesc anumite
limite
 Conservare
Conservarea :
FRX : se conserva in recipiente bine inchise la max.25 grade
In timpul pastrarii :
-se pot separa fazele-ung.emulsii
-se pot forma grunji-ung.suspensii
-pierderea structurii de gel
-modificarea pH-ului
-impurificarea cu particule straine din materialele de conditionare
Bazele grase de origine animala sau vegetala pot suferi oxidare ,
rancezire , desc hidrolitica
-se poate modifica culoarea-lanolina cetaceu-modificare mai
accentuata cind unguentul contine apa
-includerea de aer poate grabi reactiile de oxidare
-Substantele active din compozitie se pot la randul lor inactiva,
descompune in contact cu aceste modificari devenind iritante , toxice
 -se adauga antioxidanti: BHA,BHT,nipalagati, alfatocoferolul
Ung em U/A pot pierde apa modificandu-si structura de gel
Cele cu continut mare de apa pot fi invadate de microorg
Se prevede adaos de o,2 % nipagin dizolvat in faza apoasa ptr ung
de tip U/A
Conservantii trebuie sa fie :
-compatibili cu toate componenetele
-stabili la incalzire si la pastrare indelungata
-eficienti in concentratii mici
-activi pe un nr.cit mai mare de microorganisme
-netoxici
-neiritanti
-nesensibilizanti la aplicare pe piele
 Recipiente de conditionare.
Pentru divizarea unguentelor se utilizeaza diferite tipuri de
recipiente fabricate din material si de forme variate:
- Cutii si borcane din sticla, portelan alb sau plastomeri.
- Tuburi metalice din staniu sau aluminiu.
- Tuburi din plastomeri , flexibili
- Sasete unidoza (saculete) din aluminiu, hartie, platomeri sau
complecsi
- Capsule gelatinoase (unguente oftalmice unidoza);
- Flacoane presurizate.
 Tuburile pentru unguente dermatologice au o
capacitate de la 5la 75g, rar 100g si ocazional si
mai mare, frecvent intre 15-30g.
Pentru unguentele oftalmice, tuburile au o
capacitate mai mica, de 3-5g.
Tuburile destinate unguentelor aplicate pe
mucoase au diferite forme si accesorii pentru a
putea fi folosite pe caile: rectala, vaginala, otica,
nazala, si oftalmica.
 Va multumesc

pentru atentie