ald in provincia Mocsia, Mat taraiu, in amul 86 d. Hr, Moesia a fost organizata in d cil: Mocsia Superior si Moesia Inferior, Atavuri ale dacilor la sud de Dundre au avut pul imparatilor Vespasian (69-79 d, Er.) si Domitian (81-96 d. tr), Jecebal (87-106 d. Hr) a reféicut unitate statului dac, $-a confiuntat cu armatele trin pavatul Domijian in anti 87-88 d. Hr, Prin pacea din anul 89 d, Hr, Dacia a doveni re lar Romei, Dupd ce tronul Imperiului Roman a fost ocupat de Traian (98-117 d. f dac a fost considerat o amenin(are, De asemenea bogie Daciel au reprezentat o atra romani In uma rizboaielor din anti 101-102 i 105-106 Dacia a devenit provi , Romanizarea a fost cel mai important proces istoric din perioada stépénirii rom are civilizatia romand a pitruns in toate compartimentele viefit provinciel cucerite si Dobrogea romanizarca a fost dirijatd de Imperiul Roman, “Sigiu! Romei” (N, lorga) entat popoarcle neolatine, Nasterea accstora a fost rezultatul romanizirii, Retrage i §i a administratici romane din Dacia in vremea impératului Aurelian (270-275) a a alii deosebite, determindnd modificdri de ordin economic, demografi si social ~pol nfa romandi $-a extins dupa retragerea aureliana (271-275 d. Hr.) si asupra dacilor lib intre acestia au patruns fn fosta provincie, Etnogeneca romaneascd. A fost rezultatul unui lung proces etno-lingvistic desfas hea vatra traco-gelo-daci: ima sintecd etno-culturald a fost cca daco-romand, Dacii s-au supus de bun’ ilor (Dio Castus). Sinteza daco-romani a fost posibild ca urmare a continuitati dave, inee romana, Ca dovezi ale acesteia mentionim numeroase asezati, toponime (Drab 9 Annlhiny) hidranime fAlutie Morne Samne Danan)t de german, Neamurile germanice Tau) nuit walch, cur numeau toate popoa oare de limb lating, German fi numeau pe ttalient waleher, Slav venind venind in contac ni fn seclul al IX-lea au {inprumtat acest termen, Va fnseamnd.un sta, vor omanic, Metodiu fi numeste pe italieni wlachi, Existé mai multe variante: via i sis slavii sudici;volah_laslaviirisdritei; volachus la umes romanoscatolits bl ah la unguri, Folosirea acestor denumici dovedestef inchierea ¢tnogenezei, Roménit intotdeauna tomini de la romanus, \. Memoria popula a astral. tradi ascende e: de aici demumirea de Baia Traian An logaturd cu unele sirbétori, cum ar fi, ho, Amul nou, 4) Primele izvoare istorice despre romtini: Roménii sunt atestafi de descoperiri arheologice din secolele VII-X1, Brateiu ( ,Poian (ud. Covasna), Alba Tula, Bizantinit acon dau atenietertoilor loguite de ror oe ave interes th exercitarea controlulut s Sau stdpdniiacestora, Pe de altf parte ¢ ent la replatele incursiuni ale migratorior fn acest context anar informal import re romani la granita dintre mileniul I si al Il-lea, ecolul al VIl-lea ~ tratatul militar ss "Sirategikon”, scris de impératul Maiti it, pentru prima dati, populata de de a nord de Dundre cu termenul de rama. cal al [X-lea - geograful Moise Chorenati~ "Geografia armeand” - numeste oscutd ce-F zie Balak-Valahia”: ronica tured “Ogilzname” vorbeste de o tari a vlahilor ("Ulakeili”) iar locuitor oe Constantin al Vilelea Porfirogenctul (912-959), in lucrarea "Despre administr inhi” enna decnre ramani of varectiz: se mai pumece ef vomanl pent of an venitSe ogee remem et vat cruciadele tral 1a care au participa omni si fn geeste condi axciental i au atl de somaniate. acestora, Umanistt au fost peopl de Antichitatea clasica 5 ile avesteia, De aici preocuparca fatd de romani, ca urmasi ai romanilor ecolul al XV-lea ggio Bracciolini ~ este primul umanist italian care afirml originea romani a romAnilo uitatea acestora de la Traian, Si-a argumentat afirmaliile cu dovezi culese din spa se flind un bun cunosedtor al Limbit latine, avio Biondo a fost secretar apostolic, Referindu-se la roméni, pe care i-a intilni spunea c& “tinvocaw cu mandrie originea lor romana”. ica Silvio Piccolomini -- devenit Papa Pius al TI-lea (1458-1464) ~ a contribuit cel mai a rispandirea teoriei despre originea latind a roménilor, in lucrarea "Cosmogra| ). A cules informatii de la célugarii dominicani si ftanciscani; ideea origin latin ilor afirmaté de acesta a intrat in circuitul stiintific european, lipo Buonaccorsi, consilier la curtea regala poloné, a céldtorit in Moldova unde a « » "descendenta romanilor din colonistii romani” ih -espre romni au fost intélnite si la atentanul Demetrie Chaleocondil stabilit in preajma cucerii Consaninooi (1453) sil fratele (sau_varul) su Lac pcondil care cunostea originea roménilor, numindit daci pe cei din nordul Dundri pe cei din sud, El a depasit gandirea medievald, a revenit la teoria anticd clind, ica limba cu neamul, ntonio Bonfini ~ umanist italian care a trait la curtea maghiard (sec al XVlea) ait ca "Decadele’ch "din legiunile si din coloniile duse tn Dacia de Traian si ceil ees, Pr ee aT