Sunteți pe pagina 1din 191

PNEUMONIILE LA COPIL

2016
Dr. Carmen Zapucioiu
Pneumoniile

= leziuni localizate la nivelul parenchimului pulmonar


cu afectare alveolara (alveolita) + interstitiala

+/- afectarea bronsiilor


+/- afectare pleurala

= difuziunea infectiei se face de la tractul respirator


superior spre cel inferior
ETIOLOGIE
1. Infectioasa

VIRALE - reprezinta majoritatea


pneumoniilor
pediatrice

BACTERIENE depinde de
varsta

FUNGICE
PROTOZOARE
RICKETTSII
2. Factori fizici:

- iradiere
- soc termic
- barotrauma

3. Factori chimici:
- inhalare pulberi
- inhalare substante volatile / fluide

4. Factori imunologici
CLASIFICAREA PNEUMONIILOR

- In functie de localizare:
- interstitiala
- alveolara

- In functie de extindere:
- lobara
- lobulara
- In functie de tabloul clinic si
germenii patogeni:

- tipice

- atipice
-In functie de locul unde s-a
infectat pacientul:

- comunitare

- nosocomiale
In functie de cauza:

- infectioase

- neinfectioase
Dupa complicatii:

- necomlicata

- complicata :
- pleurezie,
- abces pulmonar
PNEUMONIILE ACUTE

INFECTIOASE LA COPIL
PNEUMONIILE VIRALE
Pneumoniile virale 90% din toate pneumoniile
copilului
- aspect clinicoradiologic de pneumonie
interstitiala
- VSR - virus sincitial respirator
- MPV - metapneumovirus
- virusuri gripale A1, A2, B
- virusuri paragripale tip 1,2,3
- ADV - adenovirusuri- 7,21
- coronavirusuri OC43 si 229E
- rhinovirusuri
- Boca virus
Hanta virus rozatoare
Nipah virus porc
Hendra viruscal

- Simptomatologie:
- gripa like
- manifestari neurologice
- Identificarea virala nu este o
modalitate frecventa de investigare

- teste rapide de imunofluorescenta


pentru virusuri non gripale specificitate
84% sensibilitate 90% pentru ADV si VSR

- analiza mediatorilor solubili ai


inflamatiei : citokine, chemokine
serice

- diagnosticul molecular prin RT PCR


( revers transcriptic polimerase chain
reaction)
Pneumonia acuta interstitiala
Pneumonia din gripa

-Afecteazain lunile de iarna


- adesea se suprainfecteaza bacterian cu pneumococ,
Haemophilus influenzae si stafilococ

- Debut tipic dupa 1-2 zile de incubatie


- Febra, frison, mialgii, rinofaringita
- Stare toxica, hipoxemie

- Discrepanta intre sindromul functional respirator si


examenul stetacustic pulmonar
ASPECTE GENERALE RADIOLOGICE

- infiltrate hiliobazale care se destrama in cursul


miscarilor respiratorii
- Trenee peribronhovasculare distribuite spre baza
- Infiltrate cu distributie in aripi de fluture care se
destrama
- Imagini miliare si reticulonodulare
- Opacitati de tip bronhopneumonic
- Oapacitati pseudosegmentare, neomogene fara
delimitare in campurile pulmonare mijlocii si
inferioare
- Opacitati pseudotumorale
PNEUMONIILE BACTERIENE

RONHOPNEUMONIA PNEUMONIA FRANCA LOBA


Pneumoniile bacteriene
- 10% - 20% din pneumoniile copilului
- pneumococul cauza comuna
- Mycoplasma pneumoniae copil 5-14
ani
- stafilococul auriu frecvent la sugar
- Haemophilus influenzae rar
- streptococul rar
- germeni gram negativi rar, mai frecvent
la imunodeprimati
In era preantibiotica germenul cel mai frecvent in
lichidul pleural a fost :
- streptococcus pneumoniae
- streptococcus pyogenes
- stephilococcus aureus

1940- Dupa introducerea sulfamidei si penicilinei:


- scade incidenta streptococcus
pneumoniae si streptococcus
pyogenes
- creste incdenta pentru staphilococcus
aureus

Dupa 1942 apar tulpini rezistente la penicilina


pentru staphilococcus aureus
1959 se introduce Meticilina

dupa 1961 apar tulpinile meticilino-rezistente


1963 - epidemie de spital cu MRSA

dupa 1984 apar germeni purtatori de beta lactamaze


cu spectru extins cu rezistenta la antibiotice,
dupa 1989 incidenta tulpinilor meticilino-rezistente a
crescut de la < 10% la 35%

1996 - tulpini VRSA

2000 tulpini rezistente Linezolid

Azi sunt afectate toate clasele de antibiotice


Rezistena pneumococcilor la
penicilin n Europa (19971998)
Norvegia 9% Suedia 3%
Germania 7.1% Polonia 9%

Marea Britanie 19.5%


Republica Ceh 7.1%
Irlanda 32.8% Slovacia 51.4%

Olanda 3.2% Ungaria 41%

Belgia 8%
Romnia 41%
Frana 53%
Portugalia 17.1% Bulgaria 34%

Barcelona 51.4%
0-10%
Elvetia 14.5%
Austria 12.4% Grecia 31.6%
11-30%
Italia 9% 31->50%

Schito et al, JAC 2000, Felmingham et al, JAC 2000


Pandemia pneumococilor
rezistenti la penicilina

6 regiuni principale cu pneumococci rezisteni la penicilin:

America de Nord: Alaska


America de Sud: Chile
Pacificul de Vest: Australia
Africa: Africa de Sud
Europa de Est: Ungaria
Europa de Vest: Spania

Roland Leclercq
Professeur, Universite de Caen Service de Microbiologie, Hospital
Cote de Nacre
Universite de Caen France
Streptococcus pneumoniae

Cel mai ntlnit agent patogen

Genereaz cea mai mare mortalitate i


morbiditate

Profilul de rezisten cel mai disputat

Roland Leclercq
Professeur, Universite de Caen Service de Microbiologie, Hospital
Cote de Nacre
Universite de Caen France
RONHOPNEUMONIA PNEUMONIA FRANCA LOBA
BRONHOPNEUMONIA
PNEUMONIA
LOBULARA
= proces alveolitic si perialveolitic

- Implica si exudat purulent in bronhii


si bronsiole

- Termenul de bronhopneumonie
tinde sa fie abandonat in
terminologia actuala se renunta la
criteriile topografice in favoarea
criteriilor etiologice
CAUZE BRONHOPNEUMONIE:
- Deficite de aparare
antiinfectioasa: !!!!!
- prematuritate
- distrofie
- rahitism
- boli anergizante: rujeola, gripa, tuse
convulsive, HIV
- neutropenia: aplazie medulara,
terapie citostatica, corticoterapie,
iradiere, cloramfenicol
- Aspiratie de lichid amniotic,
meconium, inec, hidrocarburi
Principala cauza de
mortalitate si morbiditate
la copilul 0 1 an
Etiologie:
pneumococ,
stafilococ,
Klebsiella,
Haemophilus influenzae,
Pseudomonas
CLINIC :

Febra
Frison
Dispnee
Tuse cu junghi thoracic
Expectoratie purulenta
tahipnee (60-80/min.)
tiraj, geamat, batai aripi nazale,
tuse,
cianoza,
miscare de piston a capului,
submatitate
auscultator : bronhospasm, respiratie suflanta, raluri
crepitante
- tahicardie, cardiomegalie, jugulare turgescente,

- extremitati reci,

- hipotensiune, puls slab batut, tulburari de ritm


cardiac

- sdr.toxiinfectios: febra; alterare starii de constienta:


apatie, somnolenta, coma, meningism, convulsii;

- digestiv: varsaturi in zat de cafea, meteorism,


diaree, hepatomegalie

- oligurie.
La nou-nscut si sugar:

- tusea simptom constant n pneumoniile copilului poate


lipsi, agraveaz hipoxia, ngreuneaz alimentaia; are
aspecte variabile: seac, iritativ, productiv, emetizant,
spastic, n accese, continu, moniliform.

-frecvent prezint: polipnee, tiraj intercostal, geamt (care


denot suferin de tract respirator inferior), cianoz, bti
ale aripilor nazale

-febr variabil, uneori poate lipsi sau poate fi nlocuit cu


hipotermia - semn de mare gravitate sau cu instabilitatea
termic

-crize de apnee cu cianoz


CRITERII DE
SPITALIZARE
Tahipneea (indica riscul pacientului de a
dezvolta insuficienta respiratorie)
Saturatie scazuta in oxigen masurata prin
puls-oximetrie sau analiza gazelor arteriale
Geamatul
Varsta: nou-nascutii sunt intotdeauna
spitalizati; sugarii pana la 4 luni sunt deseori
spitalizati
Imposibilitatea alimentatiei sau deshidratarea
Complicatii pulmonare, cum ar fi empiemul,
abcesul sau pneumotoraxul.
INVESTIGATII PARACLINICE
IN PNEUMONII
- Imagistica :
- Radiografia pulmonara fata , profil
- Ecografie abdominala
- Ct torace
- Pulsoximetria
- Investigatii din sange
- Analiza sputei
- Bronhoscopia
- Hemoleucograma
- teste inflamatorii
- culturi hemocultura / exudate ???
- ASTRUP
- IDR
- aspirat gastric
- ionograma
- radiografie pulmonara
- functia hepatica
- functia renala
FORME RADIOLOGICE:

1. Cu focare micronodulare diseminate


2. Segmentara / pseudolobara
3. Paravertebrala
4. Hiliobazala
Bilateral opacitati multiple de intensitate
medie,
contur flou, cu tendinta la confluare, mai
numeroase in campurile pulmonare medii si
inferioare aspecte de condensare pulmonara
cu bronhograma aerica pe topografia lobului
superior drept
Opacitati difuze, cu tendinta la confluare pe
ambele
arii pulmonare mai frecvent in campurilr
pulmonare superioare si in regiunile parahilare
Ecografia
Pleurezie cu septuri multiple
FORMULA DE CALCULARE A CANTITATII
DE LICHID DIN CAVITATEA PLEURALA

Cantitatea de lichid din cavitatea pleurala =

= Lama lichid X (PT)


25
COMPLICATIILE BRONHOPNEUMONIEI:
A.CARDIOVASCULARE:
- insuficienta ventriculara dreapta (cord pulmonar
acut) prin hipoxie si vasoconstrictie reflexa in
teritoriul arterei pulmonare
- colaps prin hipovolemie, efect vasoplegic al
toxinelor bacteriene, suferinta cardiaca
B. DIGESTIVE:
- varsaturi
- ileus dinamic prin hipopotasemie, hipoxie,
acidoza
- diaree parenterala
C. NEUROLOGICE:
- sindrom encefalitic: somnolenta/agitatie
- sindrom meningian
D. HEMATOLOGICE
- anemie prin tulburari de utilizare a fierului si
hemoliza
- tulburari de hemostaza
E. ALTE COMPLICATII:
- recidiva focarului, recurenta, intarzierea resorbtiei
- Pneumonia cronica apar noi focare pneumonice in
vecinatatea celor neresorbite, benzi si trabecule
fibroase, bronsiectazii prin tractiune
- Abcesul pulmonar imagine hidroaerica cu axul
lung longitudinal si nivel hidroaeric orizontal situata
intr-o zona de condensare pulmonara
- Pleurezia para si metapneumonica de obicei lichid
in cantitate redusa
- Pneumotorax - piopneumotorax
COMPLICATII DE VECINATATE:
- Miocardita
- Pericardita
- Mediastinita

COMPLICATII GENERALE:
- Sepsis
- Metastaze septice
- Meningita
- Osteomielita
- Artrita
PNEUMONIA FRANCA LOBARA

= TIPICA = pneumococica
CLINIC :

Debut brusc
Febra mare
Sindrom fizic pulmonar
Hiperleucocitoza
Radiologic: pneumonie lobara, segmentara,
sferica
Evolutie rapid favorabila cu antibiotice
( penicilina, cefalosporina)
Etiologia :
Str.Pneumonie
H influenzae (< 5 ani)
Semne extrapulmonare:

dureri abdominale
ileus dinamic,
vrsturi n pneumonia de lob inferior
redoare de ceaf n pneumonia de
lob superior
poziie antalgic cu scolioz antalgic
frisoane
Particulariti ale examenului clinic la copil:

-examenul fizic este variabil:


examenul clinic poate fi normal cnd pneumonia
este localizat ntr-un lob sau segment central ( ex. lob
mediu)
diminuare de murmur vezicular la nivelul lobului
afectat
wheezing-ul este rar

Sdr. de condensare matitate /submatitate lobar sau


segmentar cu suflu tubar, raluri crepitante cu sediu fix,
creterea transmiterii vibraiilor vocale;

Raluri crepitante i subcrepitante


Participare pleural se poate traduce
prin:
prezena frecturii pleurale (pleurezie
fibrinoas uscat);
sdr. pleuritic patent, traducnd prezena
unui revrsat lichidian (pleurezie exsudativ)
matitate lemnoas la percuie
abolirea murmurului vezicular
suflu pleuretic
Pneumotorax tradus prin:
hipersonoritate
murmur vezicular absent
EXAMENUL RADIOLOGIC
Opacitate de intensitate medie delimitata inferior
de scizura orizontala pe topografia lobului superior
drept
Opacitate la baza dreapta cu delimitare superioara
neta scizurala si difuz conturata la nivelul
extremitatii inferioare. Sinusul costodiafragmatic
clar. Pe profil opacitate cu baza la diafragm si
peretele anterotoracic, varful la hil, cu limite nete
date de cele 2 scizuri
Rezorbtia procesului pneumonic al lobului mediu.
Zona de condensare are intensitate mai mica si
dimensiuni mai reduse
Rezorbtia procesului pneumonic al lobului mediu.
Zona de condensare are intensitate mai mica si
dimensiuni mai reduse
Opacitate cu bronhograma aerica localizata la
nivelul segmentului posterior al lobului superior si
apical al lobului inferior stang
Pneumonie in evolutie. Se observa diminuarea zonei
de condensare pulmonara
Opacitate neomogena in 2/3 inferioare
hemitorace drept. Contur superior difuz de
intensitate medie
Pneumonie bilaterala in evolutie
PNEUMONII
NECROTIZANTE
BACTERIENE

1. Stafilococul
2. Pneumococul
STAFILOCOCIA
PLEURO - PULMONARA
FORME SEVERE DE PNEUMONIE

NECROTIZANTE

Gemella Morbilorum
STAFILOCOC
Stentrophomonas
PNEUMOCOC maltophilla,
ALTI GERMENI Streptococcus
constelatus.
APORTUL
LABORATORULUI
!!!
PATOGENITATEA PNEUMOCOCULUI

1. PNEUMOLYSINA

- Modularea raspunsului imun


- Fixarea Fc al IgG
- activarea caii clasice a complementului
- Alterarea mucoasei respiratorii
- Inhibarea fagocitozei
Hicks LA, Harrison LH, Flannery B, Hadler JL, Schaffner W, Craig AS, Incidence of pneumococcal disease due to non-pneumococcal
conjugate vaccine (PCV7) serotypes in the United States during the era of widespread PCV7 vaccination, 19982004. J Infect Dis.
2007;196:134654.
2. HYALURONIDAZA

- Degradeaza tesutul conjunctiv


- rol in colonizarea si invazia mucoasei nazale
3. ACIZII TEICOICI SI LIPOTEICOICI

- puternic inductori de inflamatie


- activeaza monocitele
- activare Il 1, Il-6, TNF
- aflux rapid de leucocite
- activarea caii alterne a complementului
- activarea factorului de activare plachetara
In tarile dezvoltate predomina infectiile
cu pneumococ

In tarile in curs de dezvoltare predomina


Infectiile cu stafilococ auriu
STAFILOCOCIA PLEURO - PULMONARA

MANIFESTARI CLINICE:

- debut precedat cu 10-12 zile (3 luni) de o infectie


stafilococica cutanata sau rinofaringiana
- Pneumonia poate constitui forma de debut a unei
septicemii
- Debut brutal :respirator, digestiv, pseudoencefalitic
- Clinic: febra 39-40C, anorexie, obstructie nazala,
scaune diareice, meteorism
STAFILOCOCIA PLEURO
PULMONARA
- perioada de stare -

1.Sindromul functional respirator

- tuse frcventa, spastica, moniliforma


- junghi toracic
- dispnee
- geamat
- batai ale aripilor nazale
- tiraj intercostal
2. SINDROMUL TOXIC INFECTIOS

- alterarea profunda a starii generale


- facies toxic cu buze prajite
- senzoriu modificat: agitatie / somnolenta
datorate hipoxiei cerebrale, tulburarilor
hidroelectrolitice si acidobazice
- febra de tip septic timp de 2-3 saptamani
- pacientii areactivi sunt afebrili sau
hipotermici. La acestia aparitia unui
croset febril este semn de evolutie buna
3. SINDROMUL CARDIO-VASCULAR
- dispnee
- tahipnee
- tahicardie
- hepatomegalie
- edeme
4. - staza gastro-intestinala : varsaturi,
diaree
5. - staza renala : oligurie, cilindrurie
STAFILOCOCIA PLEURO PULMONARA
- forme clinice -

1.FORMA INTERSTITIALA

- sindromul toxic infectios este foarte sever


- sindromul functional respirator este foarte
intens
- diminuare de murmur vezicular
- rare raluri subcrepitante
- radiologic : desen interstitial accentuat
2. FORMA PRIMIRIV ABCEDATA
- bronhopneumonie masiva pana la bloc
pneumonic
- abces pulmonar ce cuprinde un lob sau un
plaman
- domina sindromul functional respirator
- sindrom de condensare, cu exceptia
formelor centrale :
- matitate
- bronhofonie
- respiratie suflanta
- crepitante sau subcrepitante
Formarea unui abces pulmonar in 5
zile sub tratament cu Cefort +
Ciprofloxacina la copil cu tetrapareza
spastica
3. FORMA EXTENSIV BULOASA
- manifestarea clinico radiologica =
pneumatocelul
-bule unice sau multiple
- bule mici = asimptomatice
- bule mari = ocupa un lob, imping parenchimul,
dau simptomatologie asemanatoare
pneumotoraxului
- apare dupa 12 zile de la debut
- dupa ce a aparut bula aceasta da
simptomatologia
- pot apare bule noi, care conflueaza, se sparg
- modificarile se pot produce in minute, ore sau zile
- dispar in 2-3 saptamani sau 1-4 ani
Pneumatocele
4. FORMA CU PARTICIPARE PLEURALA

a)- forma cu pleurezie purulenta poate fi


singura manifestare
- poate fi pleurezie de mare cavitate,
interlobara, mediastinala
- tendinta la cronicizare si inchistare

b)- forma cu piopneumotorax

c)- forma cu pneumomediastin


PROCESE
PLEUROPULMONARE
PNEUMOCOCICE

Bender JM, Ampofo K, Korgenski K, Daly J, Pavia AT, Mason EO, Pneumococcal necrotizing
pneumonia in Utah: does serotype matter? Clin Infect Dis. 2008;46:134652.
CT pulmonar: ambii plamani inlocuiti de multiple leziuni chistice,aerice, rotunde
ce nu depasesc 2 cm, bine conturate de pereti subtiri, pneumotorax bilateral.
Lama atelectatica pulmonara posterobazala dreapta, cu imagini de bronhograma
aerica in interior.emfizem mediastinal superior si mijlociu. Emfizem subcutanat.
Pleurezie
pneumococica

Pneumonie
pneumococica
Pneumonie Pneumonie Pneumonie
Pneumococica pneumococica Pneumococica
Bilaterala Cu abces
pulmonar
Pneumonie pneumococica abcedata
Pneumonie pneumococica
de lob superior drept
Gemella Morbillorum
Coc Gram pozitiv, facultativ anaerob, imobil,
nesporulat
Flora saprofita de la nivelul mucoaselor
orofaringiene, tract Gi, tract genital la femei,
implicat mai frecvent in infectiile cu germeni
oportunisti la persoanele imunodeprimate
Descris prima oara de Tunnicliff, 1917, izolat in
hemocultura unui pacient cu rujeola
A mai fost intalnit sub numele Diplococcus
morbillorum, Peptococcus morbillorum,
Peptostreptococcus morbillorum si Streptococcus
morbillorum
Actualmente face parte din familia Gemella
impreuna cu Gemella haemolysans (1988)
Foarte asemanatori Streptococului Viridans
http://bacterioweb.univ-fcomte.fr/
http://www.phac-aspc.gc.ca/lab-bio/res/psds-ftss/gemella-eng.php
15.01
15.01
17.01
27.01
29.0
1
05.02
11.0
2
PREDISPOZITIA GENETICA PENTRU
INFECTII SEVERE
Deficitul de MBL ( mannose binding lectine )

Glicoproteina care activeaza complementul


pe calea lectinelor si fagociteaza
material apoptotic

Este conditionat genetic de o gena


situata pe cromozomul 10
33% din populatia Europei - heterozigota
pentru cel putin una din mutatii =
predispozitie crescuta la infectii

0,3% din populatia Europei - homozigota


BB, CC, DD = deficit complet de MBL
- acumulare de material apoptotic
nefagocitat autoantigene
- predispozitie pentru infectii virale
grave (v. gripal,Haemophilus influenzae,
pneumococ)
PNEUMONIA ATIPICA
Debut subacut
Manifestari extrapulmonare: cefalee,
adinamie, faringita
Semne fizice pulmonare - discrete

Lipseste leucocitoza
Infiltrate pulmonare difuze

Nu raspunde la penicilina,cefalosporina
Evolutie prelungita
Etiologia pneumoniei atipice
Bacterii:
Atipice:
Chlamidia trachomatis (< 3 luni)
Chlamidia pneumonie (>5 ani)
Mycoplasma pneumonie(>5 ani)

Bordetella pertusis
Virusuri:
VRS (<5 ani)
V. gripale ( in epidemie)
Adenovirusuri
V paragripale
Mycoplas
mele
- Pneumonii atipice,

- 85% - Bilaterale

- 15% - Pneumonie franc lobar

- La copilul mare
Chlamydia
- Sub 6 luni - Chlamydia trachomatis
- Peste 6 luni - Chlamydia pneumoniae
- Exista purttori asimptomatici.
- Serologia este adeseori dificil de
interpretat, cu o cretere lent a IgM
i IgG.
PNEUMONIA CU BACILI GRAM NEGATIVI

Frecventi in etiologia pneumoniilor


nosocomiale

la bolnavii internati in ATI

germenii frecvent implicati:


- Klebsiella pneumoniae
- Pseudomonas aeruginosa
Radiografia toracica:

- aspect de condensare lobara sau


multilobara
- aspect spongios
- leziunile sunt frecvent bilaterale
- excavare frecventa
- complicatii frcvente:
- empiem
- fistula bronho-pleurala
Pneumonia cu Pneumocystis carinii
TRATAMENTUL PNEUMONIEI
- Marea majoritate se trateaza la domiciliu
- Daca pneumonia este severa spital
- Hidratare
- Antibiotice
- Oxigen
- Antivirale oseltamivir , zanamivir
- Formele medii de pneumonii comunitare
se trateaza cu macrolide azytro, claritro
- Pacientii cu boli associate : MCC, fibroza
chistica, tetrapareze spastice, diabet
zaharat doze mari de antibiotic
TRATAMENTUL PNEUMONIEI

Principii:

1. tratamentul antiinfecios iniial se va baza pe criterii exclusiv


clinice, n funcie de severitate i de vrst: se stabilete
diagnosticul etiologic de probabilitate i se alege tratamentul n
funcie de sensibilitatea, n general cunoscut, pentru agentul
etiologic presupus;

2. tratamentul se va institui dup recoltarea produselor biologice


pentru examen bacteriologic;

3. nu se prescriu antibiotice pentru a preveni o pneumonie;

4. antibioticele nu previn pneumonia la copiii cu IACRS;


Peniciline:
- Amoxicilina
- Amoxicilina clavulanat
- Ampicilina
- Benzylpenicilina
- Piperacilin tazobactam
- Ticarcilina clavulanat

Macrolide

Cefalosporine pt stafilococ auriu si pneumococ


multidrug rezistente

Fluorochinolone
ANTIBIOTERAPIA IN PNEUMONIE
Fara opacitati / pleurezie Opacitati / pleurezie /
stare septica
0-3 sapt Ampi + aminogl +/- cefalosp III Idem
(cefotaxim) i.v.
3 sapt 3 luni Afebril: Macrolide p.o Cefalosporin III
Febril: macrolide p.o. +/- (cefotaxim) i.v.
cefalosp II (cefuroxime)sau
cefalosp III (cefotaxim)
4 luni 4 ani Ampicilina i.v. Sau Cefalosporina II sau III
Amoxi / acid clavulanic i.v
Amoxi / sulbactam
5 15 ani Macrolide ( eritromicina, Cefalosporina II sau III
claritromicina, azitromicina) i.v. +/- macrolid
p.o.
ANTIBIOTIC DOZA / KGC/24 H NR
ADMINISTRARI/
24 H
AMPICILINA 100 200 mg 4
AMOXICILINA 50 100 mg 4
PENICILINA G 100.000 200.000 ui 4
ERITROMICINA 30 40 mg 4
CLARITROMICINA 15 mg 2
AZITROMICINA 10 15 mg 1
AUGMENTIN 30 75 mg 3
CEFUROXIM 30 75 mg 23
CEFTRIAXONE 50 100 mg 12
CEFOTAXIM 100 200 mg 2
GENTAMICINA 5 mg 2
VANCOMICINA 40 mg 2-4
Un antibiotic prescris se pstreaz cel puin 2-3 zile,
pentru a i se putea verifica eficiena. Terapia se va
reevalua dup primirea rezultatelor examinrilor
bacteriologice:

a). evoluia favorabil impune continuarea aceluiai


tratament indiferent de aceste rezultate;

b). evoluia nefavorabil impune modificarea


tratamentului conform sensibilitii testate prin
antibiogram a germenului izolat;
Durata tratamentului este variabil:

1-2 sptmni n pneumoniile necomplicate;

3-4 sptmni n pneumoniile complicate cu pleurezie;

5-6 sptmni n cele complicate cu abces pulmonar;

Terapia i.v. se administreaz pn cnd pacientul devine


afebril , iar n caz de pneumonie sever cteva zile dup ce
devine afebril

Criteriul orientativ pentru sistarea tratamentului este evoluia


clinic, tabloul radiologic normalizndu-se mai trziu.
Nu se suprim toate antibioticele odat, ci secvenial, la
cteva zile interval.
Tratamentul patogenic include:

1. tratamentul insuficienei respiratorii;


2. tratamentul dezechilibrelor metabolice;
3. tratamentul complicaiilor;
4. tratamentul eventualelor deficite imune.
1. Tratamentul insuficienei respiratorii acute:

dezobstruarea cilor aeriene prin aspiraie;


oxigenoterapia;
ameliorarea ventilaiei prin:
- aspiraia mecanic a secreiilor;
- drenaj postural (schimbarea poziiei, tapotri);
- aerosoli cu efect bronhodilatator (salbutamol) sau
fluidifiant (N- acetil-cistein, alfa-chemotripsin);
- ventilaie asistat;
corectarea acidozei cu NaHCO3 (determinri ASTRUP);
reducerea consumului de O2: repaus la pat
Fenobarbital 3-5 mg/ kg oral/ im;
ameliorarea transportului de O2: mas eritrocitar 5-10
ml/kg (Hb 7g%).
2. Tratamentul dezechilibrelor metabolice:

corectarea dezechilibrelor hidro-electrolitice prin


rehidratare adecvat i corectarea eventualelor
diselectrolitemii, n funcie de ionogram;

corectarea acidozei cu NaHCO3.


cardiotonic;
- diuretic (furosemid);
- oxigenoterapie.
tratamentul colapsului: - reechilibrare hidro-electrolitic
- n stri hipertoxice: metil
prednisolon 5 mg/kg/zi
tratamentul complicaiilor neurologice: - oxigenoterapie
- reechilibrare hidro-
electrolitic i acidobazic
- eventual sedative
(Fenobarbital)
tratamentul complicaiilor digestive:
- terapia ileusului dinamic: corectarea hipokaliemiei i
a acidozei, cldur umed
pe abdomen, sond rectal;

- vrsturi, diaree: repaus digestiv, reechilibrare hidro-


electrolitic.
tratamentul complicaiilor hematologice:
4.Tratamentul deficitelor imune:

cu imunoglobuline n:
- deficite imune cunoscute
- pneumonii severe la sugar i copil mic
- rezisten bacterian la antibiotice.
III.Tratamentul simptomatic:

- antitermic: paracetamol (40mg/kg/zi);


-.sedativ i uneori anticonvulsivant: Diazepam (0,2-0,3
mg/kg/doz iv lent).

IV.Tratamentul chirurgical:
-.puncia pleural
-. pleurotomia
-. drenajul pleural
-. exsuflarea unui pneumotorax.
DRENAJUL PLEURAL PRIN
PLEUROSTOMIE + ANTIBIOTERAPIA

- metode de electie in tratamentul


empiemului
- previne formarea cloazonarilor si a
pahipleuritei
OPTIUNI TERAPEUTICE DE VIITOR PENTRU
STAFILOCOCIA PLEUROPULMONARA :

- Anticorpi antistafilococici
- Anticorpi anti leucocidina Panton Valentin
IgG cu administrare i.v.
- Proteina C activata si recombinata
Drotrecogin pentru soc septic
PREVENTIA
Copiii prematuri, sau cu boala pulmonara cronica,
boala congenitala cardiaca, imunodeprimatii ar
trebui sa
- primeasca lunar anticorpi
monoclonali anti VRS (Sinagis)
- vaccinare antigripala
- anti Haemophilus
influenzae , - antipneumocoicca
Criterii de internare n spital:

1. aspectul toxic
2.vrsta sub 6 luni
3. sindromul funcional respirator mpiedic buna hrnire
4. hipoxemia SaO2 < 93 94% n aer atmosferic
5. deshidratarea
6. prezena pleureziei sau abcesului pulmonar
7. nu rspunde sau se agraveaz n ciuda tratamentului
oral cu antibiotic
8. boli preexistente
9. stress social, nu se poate asigura ngrijirea la domiciliu,
bariere de comunicare i limbaj
Criterii de tratament la domiciliu:

1. vrsta peste 3 luni


2. stare general bun
3. simptome respiratorii uoare
4. se hidrateaz bine
5. ia bine medicaia p.o.
6. pacientul poate fi revzut la 24 ore