Sunteți pe pagina 1din 18

COMUNICAREA SOCIAL SI

POLITICA IN MASS-MEDIA
Comunicarea constituie un process cu implicatii majore in
randul relatiilor interumane pe toate planurile: social, politic,
economic, cultural. In mod implicit sau explicit, orice forma de
comunicare intrapersonala, interpersonala, de grup, publica,
de masa are character social.
Atunci cand comunicam, informam exprimam ganduri, idei,
relationam, dialogam, facilitam situatii, ne organizam intr-o so
cietate, de aici si expresia de comunicare sociala. In
principiu, termenul de comunicare are o conotatie pozitiva
care directioneaza catre relationare, catre o stare de armonie,
mediere.
Cand am incetat sa comunicam, sansele de a distruge
armonia si chiar de initiere a unui conflict sunt
inseminate.Uneori, inetarea comunicarii nu inseamna
neaparat refuzul de a vorbi, de a pronunta cuvinte.
O buna comunnicare depinde de:
Caracteristiile comunicatorilor si receptorilor deopotriva din
punctul de vedere al personalitatilor lor, al educatiei, al
influentelor culturale carora li se supun
Contextul in care se produce actul de comunicare
PUBLICUL I PRESA
Publicul apare atunci cnd apare i presa. Misiunea studiilor
despre publicuri este de a nelege comportamentele celor care
capteaz actele mediatice. Publicul este interesant din
perspectiva modului n care sunt receptate mesajele media, din
perspectiva motivaiilor i semnificaiilor, a formelor de
participare i de reacie sau, dimpotriv, de pasivitate. Publicurile
sunt comuniti de oameni destul de instabile, ns n niciun caz
instabile precum mulimile. Spre deosebire de mulimi, acestea nu
dispar dup ce dispare obiectul care a dus la formarea lor. Din
contr, dei fragmentate, ele au o anumit consisten. Spre
deosebire de toate celelalte grupuri sociale, publicurile nu
interacioneaz n mod necesar fizic. Devin astfel interesante
eforturile de cercetare care descriu legturile culturale ntre public
i diversele produse media.
. RAPORTUL PRES-OPINIE PUBLIC
Analiznd raportul pres-opinie public, observm c presa
este factorul care a creat opinia public. Ea favorizeaz
cristalizarea opiniilor prin difuziunea ideilor n ziare.
Opinia public se sprijin pe aciunile mass-media de a
iniia micri, de a formula petiii i, n general, de a
determina sau contribui la succesul unor aciuni colective.
Sfera public, altdat locul fizic de dezbatere a ideilor, se
confund acum cu spaiul asociat mass-media. Dac statul
are un contract cu societatea, iat c i presa are un
contract cu cetenii. Aceasta apropie media foarte mult de
statutul de instituie.
Societatea recunoate social statutul mass-media, dei nici
unul dintre stat i societate nu recunosc exclusivitatea
media vizavi de informare i influenare a opiniilor i
atitudinilor oamenilor.
Televiziunile i presa scris au totui un contract cu publicul
larg, chiar dac serviciile lor nu sunt publice, n sensul
accesului liber. Chiar i atunci cnd accesul la produsele
mass-media este taxat, acestea trebuie s deserveasc
interesul public de informare.
Mass-media controleaz sfera public i aproape c exercit
drepturile de participare la viaa cetii. Presa este primul
actor care exercit drepturile ceteniei active, de tip
participativ. Toate acestea au efecte asupra imaginii
instituiilor publice, n condiiile n care presa controleaz
mai toate reprezentrile publice.
COMUNICAREA POLITICA
In ansamblu, comunicarea politica isi insuseste o mare
parte din arealul comunicarii de masa, incluzand: discursuri
si mitinguri electorale, prezentare de programe politice,
interviuri acordate de demnitari cu privire la probleme de
interes public, communicate de presa, conferinte de presa,
dezabateri parlamentare, discutii ale alesilor cu cetatenii si
dezbateri politice.
Indiferent de numarul abordarilor si conceptelor propuse
pentru a define comunicarea politica pentru ca exista mai
multe abordari - indeplinirea acesteia presupune existent a
trei participanti: oamenii politici, jurnalistii si opinia publica.
Publica, prin excelenta, comunicarea politica se realizeaza in
ultimile decenii aproape exclusiv in spatiul virtual conturat de
mass-media, fapt ce a produs o serie de schimbari atat la
nivelul comunicatorului principal ( lider, partid politic, coalitie),
cat si a mesajului.Iata cateva elemente de noutate:
In ceea ce priveste actorii politici (lider, partied etc.): prezenta
in prim-planul vietii politice depinde in mare masura de
cultivarea relatiei cu presa; comunicarea politica este
personalizata, primind imaginea actorului politic; programele
politice sunt centrate pe atingerea, in special a unor obiective
programatice
Principala contribuie a mass-media la procesul politic const n
stabilirea agendei publice. Ca ceteni nu putem asimila
totalitatea evenimentelor din lume, aa c ne bazm de cele
mai multe ori pe activitatea mass-media care urmreste
realitatea i o analizeaz. Putem afirma c mass-media
transmite i interpreteaz evenimentele obiective din cmpul
politic i mijlocete, faciliteaz, n sfera public mai larg
formare a percepiilor subiective cu privire la aceste
evenimente. ntre transmiterea unui mesaj politic i
recepionarea lui de ctre public, mesajul trebuie s fie
modificat n diverse feluri, cu bun tiin sau ca o consecin a
procesului produciei mediatice, astfel c semnificaia sa i
impactul asupra publicului pot suferi schimbri. Mijloacele
mass-media transmit fluxul deinformaii n mod bidirecionat,
att de la actorii politici ctre ceteni, ct i de la acetia din
urm ctre sfera politic.
Aria tematica a comunicarii politice este reprezentativa pentru
o societate democratica, multe dintre problemele de interes
public agenda publica, promovarea unor interese, specific
sau generale, initierea unor proiecte comunitare fiind vizate
de aceasta forma de comunicare. Aceasta este si motivul
pentru care in sfera politica publica nu avem de a face numai
cu acte de comunicare initiate de oameni politice asa cum
lasa sa se innteleaga termenul ci si cu interventii publice
provenind de la actori sociali care nu au neaparat o indentitate
politica: analisti politici , reprezentanti ai organizatiilor
nonguvernamentale si sindicatelor, ziaristi etc., dar si interviuri
cu oameni de pe strasa rezultate ale sondajelor de opinie.