Sunteți pe pagina 1din 25

Textura in

amenajarile urbane
tipuri si efecte
Studeni Oana Rusu si Gheban Andrei
Anul I, sem. II master APUT
Efectul texturii in amenajrile urbane este unul din cele
mai puin studiate: o posibil cauz este faptul ca
efectele texturii sunt mai greu de apreciat clar
comparativ cu ali stimuli cum ar fi culoarea. O alt
cauz ar putea fi c textura este un sistem complex,
compus din doi stimuli senzoriali: pe de o parte
percepem textura vizual, pe de alta, o percepem prin
simul tactil. Se poate chiar aprecia c exist si o
component sonor a texturii, pentru c textura poate
influenta sunetul produs prin interaciunea cu diverse
rugoziti: paii umani sau apa pot produce aceste
sunete diferite. Textura reactioneaza diferit si in raport
cu lumina suprafetele slefuite reflectand, pe cand cele
rugoase vor absoarbe lumina.

In urma diferenierii componentelor senzoriale a


texturii, putem observa c fiecare din aceste
componente este subordonat unui alt simt: de
exemplu, componenta vizual este in competiie cu
simul culorii iar componenta tactil este mai puternic
in cazul percepiei temperaturii.

In aceste condiii, nu este greu de inteles de ce


textura rmne in urma acestor categorii de stimuli
mai uor de perceput si interpretat.
Tipuri de texturi:
Rugoase
Semirugoase
Lucioase
Tactile: cale/reci.

Clasificarea de mai sus este una schematica: textura unui


material poate avea caracteristici din mai mult de una din
categorii, functie de modul in care a fost prelucrata:
astfel, o textura rugoasa poate avea un grad inalt de
finisare (prin crearea texturii intr-o maniera foarte
uniforma) care poate schimba perceptia materialului in
cadrul aceleiasi categorii: astfel, o textura rugoasa dar
perfect ordonata poate da acelasi sentiment de ordine si
claritate pe care il da un material lis.

Gradul de rugozitate a unui material este decis de locul


unde va fi utilizat, de stilul amenajarii, de sentimentele pe
care vrem sa le transmitem si de utilitatea acestuia.

Ca element strict functional, texturile rugoase sunt mai


greu de curatat, dar si suporta mediile cu intemperii mai
usor. Suprafetele lucioase sunt usor de curatat, dar se si
murdaresc mai usor si sunt mai sensibile la vandalisme.

De multe ori combinatia intre doua texturi diferite face ca


materialul sa fie pus in evidenta mai bine, si constituie
element de detaliu. Cu toate acestea, contrastele
trebuiesc utilizate in proportii corecte, pentru a nu obtine
efectul opus scontat si anume anularea reciproca.
Din punct de vedere al originii
materialului, putem vorbi de
textura materialelor:

- materiale naturale
- materiale artificiale plastic
- materiale mixte: argila, dalaje,
betonul, sticla, metalul

Tipuri de efecte - functie de


simturi:
-tactil
-vizual
-psiho-emotional
Materialele naturale sunt: lemnul si piatra.

Ambele pot fi finisate rugos, semirugos sau lis, dupa


efectul dorit.

Materialele naturale pot fi folosite in principal in siturile


istorice, in timp ce cele artificiale pot fi folosite in
structuri moderne.

Materialele naturale pot conferi senzatia de confort,


siguranta, apartenenta si sentimente de identitate
istorica, in timp ce cele artificiale ajuta la adaptarea la
spatiul modern. Efectele asupra amenajarilor a texturii
mobilierului urban D. Dascalu.

Materialele mixte: argila, compozitul, betonul, sticla,


metalul.

Efectele materialelor naturale/mixte:

Piatra absoarbe tensiunea si nelinistea interioara,


induce liniste si meditatie.
Lemnul reface forta interioara, confera relaxare si calm.
Ceramica stimuleaza imaginatia si creativitatea.
Sticla alunga oboseala, calmeaza si regenereaza.
Metalul confera senzatia de putere, si creste rezistenta
psihica la socuri negative,
Betonul stimuleaza si da sentimetul de siguranta.
Efectele asupra amenajarilor a texturii mobilierului urban
D. Dascalu.
Lemnul este un material cald, dar cu rezistenta mai
scazuta, ceea ce il face folosit in principal pentru mobilier
urban. Texturile lemnului sunt infinit variate, fiind un
material care poate fi folosit in orice imprejurare.

In forma sa nefinisata, rugoasa poate fi folosit in


amenajari rustice si naturaliste. Finisat, poate fi folosit in
cele mai moderne detalii. Fibra lemnului este diferita
functie de specia de unde propune, oferind o varientate
incredibila.
Piatra este un material rece, dar cu rezistenta mare, utilizat pentru
elemente in zone de uzura: dalaje, ziduri de sprijon. Cu toate acestea,
ambele materiale nu sunt exhaustiv folosite doar intr-un domeniu sau
altul, modul de prelucrare fiind cel care determinata cat de potrivit este
intr-un loc sau altul.
Argila este folosita sub forma sa arsa respectiv caramida, placi
ceramice si mozaicuri ceramice. Arhitectura engleza foloseste extensiv
caramida ca finisaj exterior, iar Antonio Gaudi a dus la rang de arta
folosirea mozaicurilor din ceramica colorata.
Materialul este cald, in general cu o textura lisa iar in cazul
mozaicurilor ceramice spaniole, glazurate.
Efectul materialelor ceramice este unul de calmare, de sugerare a
familiarului, a sentimentului de acasa. Mozaicurile ceramice stimuleaza
imaginatia si induc o stare de energie pozitiva.
Betonul este un material extrem de versatil, putand fi folosit atat ca
textura lui naturala, cat si ca baza pentru imitarea pavajelor vechi prin
metoda amprentarii. Textura sa naturala este austera, neutra dar
capabila de a produce emotii puternice. Poate fi rugos sau lis, si poate
imprumuta textura cofrajului in care a fost turnat (ex: lemn).

Foto: Highline park


Sticla este un material mai putin folosit in amenajarile exterioare, in principal
datorita sensibilitatii la socuri. Poate intra in compozitii moderniste.
Metalul este folosit atat in
forma lui traditionala
(forjat), cat si in compozitii
moderniste. In forma lui
traditionala da un efect de
sofisticare si bogatie a
detaliului, iar in forma
minimalista moderna un
sentiment primar, de forte
elementare.
Suport:
- dalaje si alte elemente
constructive
- mobilier urban
- vegetaie
Funcie de suport, efectul texturii asupra percepiei
utilizatorilor poate varia: de exemplu, o pardoseala de sticla
poate insufla sentimente de anxietate, pe cnd un element
separator din sticla da sentimentul de deschidere.
Aceste efecte sunt determinate de percepia aciunilor
specifice in interaciune cu respectivele suprafee si
cerinele principale de la acestea:
Mobilierul urban trebuie sa inspire idea de confort:
interaciunea cu acesta este in general intre pari ale
corpului mai puin protejate, in consecina o rugozitate
extrema nu va fi perceputa pozitiv.
Dalajul trebuie sa inspire ideea de sigurana la alunecare,
de soliditate: intrucat de cele mai multe ori este perceput
prin intermediul picioarelor protejate de incalaminte,
rugozitatea devine un element de sigurana.
Vegetaia: este un suport perceput mai puin din punct
de vedere al texturii, intrucat nu intra in contact direct cu
omul respectiv este perceputa doar vizual
DALAJELE
Dalajele rugoase dau impresia de natural si sunt
caracteristice amenajrilor in zone istorice.
Efectul poate fi de siguranta, stabilitate, calmant, dar
dupa o anumita limita sunt in realitate neplacute pentru
mersul pe ele :

Foto:
http://www.ziaruld
eiasi.ro/galerie/la-
plimbare-pe-
bulevardul-stefan-
Foto: cel-mare-foto-dan-
luca--174.html
http://newallpaper.com/square-stones-on-sidewalk /
Pe de alta parte, dalajele prea lefuite sunt periculoase
cnd sunt ude sau iarna, si nerecomandate la exterior.

Foto:
http://www.antiquest
one.ro/galerie-
foto/image?
view=image&format
=raw&type=orig&id
=93

Solutia cea mai buna este o textura intermediara. In


amenajarile urbane, un factor de interes mai nou este
albedoul materialului intrucat acesta influenteaza
temperatura pe care o acumuleaza pavajul (ceea ce,
avand in vedere suprafetele mari utilizate uneori in
Foto: mediul urban, poate determina schimbari perceptibile
https://www.bradstone.com/products/contemporary- in microclimat.
paving/
ALTE ELEMENTE CONSTRUCTIVE
Un alt element de amenajare exterioara sunt zidurile de
sprijin: in general sunt facute din piatra, cu un aspect rugos,
dar uneori alte materiale, mai slefuite, sunt folosite: lemnul
(ca finisaj), betonul.

Textura de piatra, rugoasa da amenajarilor un aspect


naturalist, organic, in timp ce materialele mai prelucrate
dau senzatia de eleganta si de ordine.

In general un efect de calitate se obtine atunci cand textura


folosita se integreaza corect in mediul ambiant: fie fiind la
randul ei un material natural (lemnul si piatra), fie avand un
aspect neutru (betonul).

Foto (toate)
http://www.decorationforhouse.com/landscape-designs/15-landscape-
retaining-walls-to-prevent-erosion.html
MOBILIERUL URBAN
In cazul mobilierului urban, contactul fiind realizat mai direct
dect in cazul dalajelor, si pragul de rugozitate perceput ca
deranjant este diferit.

Rugozitatea poate rezulta din faptul ca materialul este nefinisat


(cu sau fara intenie) sau din degradarea in timp. Poate da
senzaia de stabilitate, fora, energie, sau dimpotriva, sa
sugereze o atmosfera pastorala, calma, asezata prin natura
dura a aspectului, dar, funcie de personalitatea utilizatorului
poate fi de asemeni opresiv, depresiv, inconfortabil.

Texturile rugoase sunt folosite in principal in amenajarile


Foto: rustice.
http://www.francoissoulignac.com/blog/wp-
content/Francois-Soulignac_Boston-Urban-
furniture_001.jpg

Foto:
http://www.salvo.co.uk/images/userimgs/205
47/26422_1.jpg
Mobilierul urban cu textura lisa este de obicei din beton, metal,
lemn sau plastic. Are un aspect geometric, elegant si se
potriveste in amenajarile moderne. Poate genera senzatia de
confort prin textura fina, placuta la atingere.

Foto: http://cdn.freshome.com/wp-
content/uploads/2010/09/02.jpg

Foto:
http://www.designrulz.com/product-design/chair-
http://www.pixelab.be/blog/2013/10/28/escofet-
product-design/2010/11/rest-urban-furniture/
urban-furniture-3d-models-part-2/
Alte exemple de folosire a texturilor lise in amenajari:

- Statiile de autobuz: in general sunt de o factura


moderna, utilitara, si folosesc materiale slefuite, usor
de curatat in caz de vandalisme;
- Corpurile de iluminat: in general metalice/din sticla;
- Sticla este folosita si ca material decorativ pentru
elemente verticale: aspectul este sofisticat, pretios (si
greu de intretinut).

Foto: http://cdn.freshome.com/wp-
content/uploads/2010/09/02.jpg

Foto:
http://adsme.c
o/wp-
content/upload
s/2015/03/best
-exterior-
lights-good- http://gaby.fachrul.com/img/gardendesignwawan/rock-
design-1-on- landscaping/landscape-ideas-rock-gardens530-x-393-81-kb-jpeg-
best-design- x.jpg
ideas.jpg
Textura in vegetatie

Textura in vegetatie se refera la cat de rugiasa sau fina este suprafata generala sau frunzele individuale
sunt percepute (textura perceputa vizual). Ca si forma, varietatea in textura da contrast si dinamica in
peisaj. Textura poate fi a frunzelor, florilor, crengilor si scoartei plantei, precum si in forma generala a
increngaturii. Dimensiunea si forma frunzelor determina de multe ori textura perceputa a plantei. O planta
poate avea o textura rugoasa, medie sau fina (fig.1). Texturile rugoase sunt mai dominante decat cele fine
si au tendinta de a iesi in evidenta, in timp ce texturile fine sunt subordonate si au tendinta de a unifica
compozitia.

Textura se schimba functie de distanta: de


aproape, vine din forma si dimensiunea frunzelor,
crengutelor si crengilor.
De la distabta, textura este creata de masa si
lumina.

Sursa:
http://www.ext.colostate.edu/mg/gardennotes/413.html#textu
re

Iarna, in Contraste
lipsa intre
culorii, texturi
textura diferite:
este cea muschiul si
care trunchiurile
defineste copacilor.
perceptia
gradinii.
Textura rugoasa:
Caracteristicile plantei care dau textura rugoasa include crengile si
trunchiurile; frunzele cu crengile cu spini; frunzele de dimensiuni mari;
frunzele cu margini zimtate sau nervuri pronuntate; culorile variegate;
formele puternice, neregulate (fig 2). Cu contrastele lor pronuntate,
plantele cu textura rugiasa atrag atentia prin jocurile de lumina/umbra.
Fiecare frunza a unei plante cu textura rugoasa fragmenteaza silueta,
dand plantei o forma libera. Plante cu textura rugoasa: philodendron,
agave, bromelia, holly, palmierul, hydrangea.

Textura medie: acestea sunt plante cu frunzis si crengi care nu sunt


nici foarte pronuntate, nici mici si delicate si majoritatea plantelor fac
parte din aceasta categorie. Sunt caracterizate de frunze de dimensiuni
medii cu forma simpla si margini netede (fig.3). Crengile nu sunt nici
foarte compacte, nic foarte imprastiate, iar forma generala este de
rotunda sau de movila. Plantele cu textura medie sunt potrivite ca fundal,
si au un bun rol de legatura intre cele cu textura rugoasa si cele cu textura
fina. Plante cu textura medie: agapanthus, camelia, euonymus,
pittosporum si viburnum.

Textura fina: include foliajul mic delicat; frunze subtiri,


aciculare (ierburile); turpini inalte, subtiri; crengute mici,
fragile, cu multe ramificatii; trunchiuri inguste; turpini de
tip liana; flori mici, delicate. Adesea sunt descrise ca
usoare, eterice, cu o forma in expansiune, de liane. Plantele
cu textura fina pot avea uneori o forma individuala mai
puternica datorita densitatii frunzisului care creeaza o
silueta compacta. Exemple de plante cu textura fina:
ierburile, ferigile, artarii japonezi, lianele, ienuperii.
Sursa:
http://edis.ifas.ufl.edu/ep433
Proprietatile texturii:

Texturile rugoase au masa vizuala mare, in timp ce texturile usoare au


masa vizuala mica. In imaginile de mai jos se poate observa contrastul
dintre un peisaj cu texturi rugoase dominante si un peisaj mai putin
dominant, cu texturi fine.

Designerii de multe ori fac un studiu de textura pentru a decide


aranjarea materialelor.

Strategii de utilizare a texturii:


- Utilizarea tuturor tipurilor de texturi.
- Utilizarea unei texturi unice (mono-textura) daca se doreste scoaterea
in evidenta a frunzisului;
- Alegerea unei texturi ca dominanta; amplasarea catorva plante pentru
contrast. Folosirea unei texturi recurente in compozitie.
- Utilizarea texturii si culorii, una in sprijinul celeilalte.

Sursa:
http://edis.ifas.ufl.edu/ep433
Efecte:
- Contrastele cromatice pronuntate pot pune in evidenta
contrastul dintre texturi si fac plantele sa apara ca au
o textura mai rugoasa
- Textura unei plante depinde de imprejurimile ei. O
planta cu textura medie poate apare rugoasa daca
este inconjurata de texturi fine, sau fina cand este
inconjurata de texturi rugoase.
- Textura se schimba in ritmul anotimpurilor, pe masura
ce plantelor le cresc frunzele sau le cad, in timpul
iernii.
- Textura variaza cu dimensiunea plantei, cu forma ei, si
Spatiul se dilata. cu densitatea frunzisului.
- Textura perceputa a plantelor se poate schimba si cu
distanta fata de planta. Plantele cu textura rugiasa din
apropiere pit pare fine de la distanta.
- Culorile puternice amplifica contrastul si pot da
impresia unei texturi mai rugoase, in timp ce culorile
linistite pot face ca textura sa para mai fina.
- Decorurule cu textura rugoasa de exemplu stanci si
roci au tendinta sa faca toate plantele sa para medii;
- Textura vegetala este mai putin importanta si are
tendinta de a se pierde in peisaj daca alte elemente
sunt mai importante.
- Textura afecteaza senzatia de distanta/apropiere si de
scara. Pentru a face in spatiu sa apara mai mare,
Spatiul se contracta.
aranjati plantele astfel incat texturile fine sa fie in
fundal, cele medii in zona mediana, iae cele rugoase
sa fie in fata. Textura fina se pierde in fundal si este
perceputa ca fiind mai indepartata.
- Dimpotriva, pentru a face un spatiu sa para mai mic,
ordinea explicata mai sus se inverseaza: astfel
texturile rugoase vor da senzatia de apropiere.
Sursa:
http://edis.ifas.ufl.edu/ep433
Ar merita un punct de atentie un aspect al analizei
efectului texturii in raport cu lumina si apa.

Relatia cu lumina: in iluminatul arhitectural, textura poate


avea un rol important, prin faptul ca, cu ajutorul luminii,
rugozitatea capata un pronunta aspect tridimensional, prin
umbra pe care o lasa. Daca la lumina normala de zi
aceasta umbra este practic invizibila, efectul este dramatic
in cazul iluminatului arhitectural.
https://www.modernlightingconce
pts.com/images/1-2a-text.jpg

Efectul luminii
asupra texturii:
Dramatizare,
crearea unei
tensiuni,
Focalizare a
atentiei.
http://www.sgeventworld.com/?
portfolio=architectural-lightning

http://www.splendeursdenuit.com
/en-CA/architectural-lighting

http://www.ledsmagazine.com/conte
nt/leds/en/ugc/iif/2015/05/26/new-
light-for-the-ancient-imperial-forums-
in-
rome/_jcr_content/leftcolumn/article/
thumbnailimage.img.jpg
Efectele texturii in ambientele urbane

In alegerea mobilierului urban/dalajelor/ altor elemente constructive, o serie de factori sunt luati in
considerare, si toti sunt importanti:

- Factorul estetic
- Factorul utilitar
- Factorul simbolic.

Chiar daca functie de specificul locului, unul din acesti factori pate deveni principal, toate conditiile sunt
necesar de indeplinit la un nivel minim care sa garanteze functionarea in conditii normale. Astfel desi ne
putem intreba de ce am folosi plasticul vreodata in amenajari ( este in general nu foarte estetic, sensibil la
ultraviolete si la zgarieturi) respunsul este: deoarece este un material ieftin si versatil. Cu toate acestea, nu
trebuie pierdut din vedere ca amenajarile urbane sunt interventii de durata, si de multe ori investitia initiala
in materiale de calitate se amortizeaza prin durata lunga de utilizare.

Tot din punctul de vedere al duratei lungi de utilizare, conceptul de start de protectie/finisaj joaca un rol
important. Oricat de mult ne-ar place aspectul natural al lemnului, rezistenta scazuta la intemperii adesea
obliga protejarea lui cu un strat de finisaj impermeabil.
Astfel, stratul de uzura final trebuie sa indeplineasca o serie de conditii:
- Rezistenta la imbatranire ( comportament la intemperii)
- Rezistenta la variatii ale temperaturii
- Rezistenat la radiatii ultra-violete (stabilitatea culorii originale)
- Rezistenta la coroziune
- Rezistenta la utilizare ( atat normala, cat si vandalisme).

Pentru a se creste aceasta rezistenta, suprafata exterioara e elementelor trebuie sa permita finisarea cu
diverse materiale de protectie care sunt usor de intretinut. In lupta impotriva prafului, mucegaiului sau
curatatului de grafitii, textura trebuie sa aiba rezistenta la actiuni de abraziune si solventi - Efectul texturii
asupra mobilierului urban D. Dascalu
Factorul simbolic si cel estetic fac apel atat la simturile noastre directe (vazul, simtul tactil) cat si la
capacitatea noastra de a imbogati perceptia directa cu bagajul propriu de amintiri si asocieri. Istoric,
accentul a fost deplasat din zona estitica/simbolica spre latura utilitara, odata cu teoria less is more
a lul Adolf Loos si estetica functionalului initiata de Le Corbusier. Accentul deplasat pe functional a
inclus de asemeni si preocuparea pentru confortabil - iar textura unui material joaca un rol important
in gradul de confort conferit.

Perceptia umana poate fi : obiectiva, subiectiva, fizica, psiho-emotionala. Analiza perceptiei umane a
dus la diverse clasificari ale tipului de perceptie:
- Dupa simturile folosite: vizual, tactil, auditiv, gustativ, olfactiv.
- Dupa tipul de existenta a materiei: perceptia spatiala, perceptia in timp Efectul texturii asupra
mobilierului urban D. Dascalu

Cand vorbim despre texturi, acestea sunt percepute vizual si tactil in principal prin intermediul
simturilor ( exista si o componenta sonora in conjunctie cu apa).
Cand vorbim despre perceptia spatiala textura rugoasa amplifica sentimentul de profunzime a
imaginii, de tridimensional. Textura poate de asemeni fi asociata cu notiunea de trecere a timpului,
prin aspectul rugos produs de uzura.

Texturile sunt stimuli perceputi prin intermediul receptorilor senzoriali. Experienta personala, tipul de
personalitate, educatia, ambientul sunt elemente ce particularizeaza perceptia stimulilor Texturile
pot avea diverse efecte asupra utilizatorilor:
- Textura rugoasa, nefinisata, finisata marunt sau finisata fin confera sentimentul de pace,
siguranta, optimism
- Textura lucioasa, lustruita creeaza dinamism, este energizanta si da sentimentul de putere.
- Textura ca sugereaza un material moale: genereaza relaxare, odihna
- Textura ce sugereaza un material tare: da sentimentul de siguranta, energizare, stimulare - Efectul
texturii asupra mobilierului urban D. Dascalu
In decursul procesului de conceptie a unui ambient, designerul intentioneaza stimularea utilizatorilor
respectivului ambient intr-un anumit fel, si functie de aceasta intentie, introduce forme, culori,
texturi, functiuni, mesaje care sa produca reactia dorita. Actiunea poate fi utilizarea directa a
ambientului/parti a ambientului, sau poate fi inspirata de acesta:
- Inspiratia de actiune: posibilitatea de a desena cu creta pe textura respectiva
- Jocuri de lumina si umbra pe o anumita textura pot sugera miscarea
- Iluzii optice: texturi in care spatiul inconjurator este oglindit si da senzatia de expansiune spatiala,
in timp ce textura opaca da senzatia de comprimare spatiala.
- Senzatia de racoare si relaxare: textury lucioase de materiale reci
- Schimbari in perceptie: prin aspectul fluid al texturii
- Perceptii ale modificarilor spatiale: prin contraste ca : plin/gol, opac/transparent, moale/tare
- Contraste prea mari pot duce la soc vizual sau tactil, sau soc psiho-emotional. - Efectul texturii
asupra mobilierului urban D. Dascalu

Aceste perceptii pot fi rasturnate de elemente de personalitate individuala, prin asocierea lor cu
experiente proprii placute sau neplacute. Efectele emotionale sunt imposibil de prevazut cu
exactitate si difera de la un individ la altul. Tot ce se poate aprecia este probabilitatea cea mai mare
de obtinere a unei reactii.

- Efecte de tonifiere, dinamizare, stimulare prin intensificarea luminii/reflexiei folosind texturi fine,
lucioase,transparente.; prin contrastul intre opac/transparent, textura lisa/mata.
- Efecte de stabilitate, securitate, soliditate sunt oferite de materiale tari, nefinisate, granulate,
reci: beton, mozaic, piatra.
- Efecte de relaxare, liniste, odihna, meditatie pot fi oferite de materiale moi, calde, fine, placute la
atingere: lemn, ceramica.
- Efecte de satisfactie estetica: generind incantare, bucurie si optimism: imbinarea armonioasa a
texturilor in contextul lor; transmiterea de energie pozitiva prin folosirea unor simboluri cu
insemnatate simbolica sau artistica;
- Efecte de satisfactie sau insatisfactie prin sentimentul de confort/incomfort create prin folosirea
anumotor texturi: in special pentru locurile de stat texturile trebuie alese comfortabile pentru
odihna, placute la atingere: lemn lustruit iarna, piatra lustruita sau nu vara. Efectul texturii asupra
mobilierului urban D. Dascalu