Particularitile tratamentului

protetic cu utilizarea
implanturilor. Ocluzia
funcional.
Benyaminov Israel gr S1206
LUCRARI PROTETICE PE IMPLANTURI

Implanturile dentare ofera posibilitatea confectionarii unei game bogate de

lucrari protetice. In afara celor descrise mai jos, se mai pot executa si alte
tipuri de lucrari in functie de imaginatia practicianului, posibilitatile
pacientului.
Alegerea tipului de restaurare folosit depinde de mai multi factori, cei mai
importanti fiind urmatorii :
situatia clinica existenta in cavitatea bucala a pacientului
pretentiile estetice si functionale
posibilitatile financiare ale fiecarui pacient
experienta si preferintele medicului implantolog
Metode de tratament protetic n timp.
1.Coroanele dentare pe implanturi
Sunt cele mai simple restaurari si se realizeaza dupa
pozitionarea unuiimplant unidentar. Necesita un timp
scurt de executie si au un prognostic excelent.

coroana pe implant
 2.Puntile dentare fixe pe implanturi

Sunt lucrarile preferate de cei mai multi pacienti deoarecenu trebuie

indepartate pentru igienizare, fixarea realizandu-se prin cimentare
definitiva. In cazul edentatiilor extinse cu lipsa multor dinti, puntile pe
implanturi ar putea constitui o problema de ordin financiar. vezi pretul
implanturilor
Raportat la intindereaedentatiei, pe implanturi pot fi confectionate punti cu
un numar variabil de elemente : de lapunti redusecu 3 sau 4 elemente pana
lapunti totalecare refac intreaga arcada dentara.
3.Protezele mobilizabile pe
implanturi
Se folosesc in special in situatii cu edentatii intinse, care pot cuprinde
intreaga arcada dentara. Aceste restaurari beneficiaza desisteme speciale de
ancorarecu ajutorul carora se ataseaza la implanturile dentare.
Aceste sisteme asigura ostabilitate foarte buna protezei. Ea va trebui
indepartata pentru igienizare ( de obicei o data pe zi ), dar confortul
masticator si estetica sunt foarte bune. De asemenea, obisnuirea cu
asemenea lucrari se face relativ repede.
Sistemele speciale de ancorare
-sunt compuse din 2 parti
-o parte este insurubata in implanturile osoase ramanand in cavitatea bucala
- cealalta parte este atasata protezei mobilizabile
 imaginati-va sistemul de prindere intre cele 2 elemente ca unsistem de
patrice - matricein care patricea este reprezentata de sistemul ancorat in
implant.
exemple de asemenea sisteme :capse, culise, crosete speciale, bari cu
calaretietc.; pozitionarea lor intr-o lucrare pe implanturi poate varia in
functie de cazul clinic si preferintele fiecarui medic.
proteza mobilizabila pe implanturi care foloseste sisteme speciale de
ancorare sub forma decapse
Protezele telescopate pe implanturi

Se mai numesc"overdenture"si sunt tot un gen de proteze mobilizabile.

Aceste lucrari folosesc sisteme de ancorare formate din 2 parti :
-telescoape specialeatasate implanturilor dentare (reprezentate cusageti
verziin imaginea de mai jos)
-peste acestea, se executa o proteza careculiseazape aceste telescoape
prinsistemele atasate in interiorul ei ( reprezentate cusageti rosii).

proteza telescopata
Cine particip la elaborarea planului de
tratament cu utilizarea implantelor?

Elaborarea planului de tratament implanto-

protetic este de responsabilitatea:
Chirurgul -Medicului chirurg calculeaza posibilitatile
Proteticianul pentru a insera implantele n zonele favorabile
de os , pentru a obine un rezultat de durata.
-Medicul protetician mpreuna cu tehnicianul
Tehnician lucreaz asupra posibilitailor de restabilire a
dentar dibtilor pe sistemele implantate.

Stabilirea planului de tratament In functie de

complexitatea cazului, la aceasta etapa pot
participa medici si cadre de mai multe
specialitati: medic chirurg implantolog, medic
protetician, tehnicianul dentar sau/si medici
Tratamentul implanto- de la alte specialitati (endodont, parodontolog
protetic etc).
Metode de examinare la tratamentul
protetic pe implant.

Examaneul Subiectiv
Examenul Obiectiv
Datele
paaportale Examenul paraclinic
Examnul exobucal
Anamneza bolii i Examnul Examenul
a vieii endobucal radiologic-
ortopantomografia
Teleradiografia
Analiza pe modele
 Ocluzia funcionala dup Ene.
Scoala romaneasca (Ene L)considera ca o ocluziefunctionala trebuie sa raspunda
urmatoarelor cinci criterii:
1. Stopuri ocluzale stabile, multiple si simultane in R.C. si I.M.

2. Ghidaj anterior armonizat cu miscarile functionale ale mandibulei si

posibilitatile A.T.M.
3. Dezocluzia dintilor laterali in propulsie

4. Dezocluzia dintilor laterali de partea nelucratoare in lateralitate

5. Absenta interferentelor pe partea lucratoare in lateralitate indiferent de tipul

ghidajului.
Aceste teorii dezvoltate de-a lungul timpului si-au castigat adepti si au creat polemici
care nu au fost inca rezolvate.Consider ca, indiferent de filozofia de tratament
abordata,estenecesar sa se stabileasca criteriile unei ocluzii normale, respectiv
functionale, asupra careia nu trebuie sa se intervina.
Ash si Ramfjord concluzioneaza ca" ocluzianormala implica mai mult decat o serie de
valori acceptabile din punct de vedere anatomic; ea trebuie sa indice si o adaptabilitate
fiziologica si absenta manifestarilor patologice.Unastfel de concept de ocluzie normala
subliniaza aspectul functional al ocluziei si capacitatea sistemului masticator de a se
adapta sau de a compensa anumite devieri. [.]. Aceasta ocluzie are mai putin legatura
cu caracteristicile anatomice si mai mult cu cele functionale, cu toate ca relatiile
anatomice bune furnizeaza cel mai bun fundament pentru o armonie functionala".
Metode de echilibrare a planului de
ocluzie.
Tehnici de echiberare a ocluziei
Exist mai multe etape i posibiliti terapeutice de echilibrare a
ocluziei, a cror ordin se adapteaz necesitilor i cerinelor cazului, i
anume:
1. tratamentul ocluzal de urgen
2. stabilirea poziiei de restaurare a ocluziei
3. utilizarea interceptorilor de ocluzie i a gutierelor ocluzale
4. echilibrarea ocluzal definitiv prin lefuirea selectiv
5. tratamentul ortodontic
6. faza de control periodic ocluzal
7. tratament de consolidare protetic
 Din multitudinea de tehnici i metode de tratament m-am oprit la tehnica de echilibrare a ocluziei prin
tratamentul de consolidare protetic.
Tratamentul protetic realizeaz un relief ocluzal care s asigure o ocluzie static i dinamic
echilibrat i o relaie mandibulo-cranian stabil, consolidnd astfel efectul terapiei de echilibrare
ocluzal, de relaxare muscular i repoziionare mandibular. Acest tratament trebuie s restaureze o
morfologie ocluzal corespunztoare, apelnd la conceptele i metodologia de realizare morfo-funcional
ocluzal.
Tratamentul privete dou aspecte:
- imobilizarea dinilor afectai din parodontopatie marginal cronic sau prin traum ocluzal
- refacerea morfologiei ariei ocluzale ntrerupte sau scurtate prin edentaie sau modificat de diferite
procese patologice
Tratamentul face apel la mijloacele i tehnicile bine cunoscute de terapie protetic conjunct sau
adjunct.
O corect reconstituire protetic se realizeaz utiliznd montarea modelelor n articulator. Piesa
bucal, prin identaiile n cear (sau machete de ocluzie) va permite poziionarea celor dou modele. Se
nregistreaz n cear micarea de protuzie, lateralitate stnga-dreapta.
Exist mai multe metode i acestea sunt:
1. metoda adiiei de cear
2. metoda Darvson
3. metoda F. G. P (Functionally Generated Path)
4. metoda morfostatic
 Dintre acestea, prima este cea mai corect i complet metod de realizare a
relufului ocluzal artificial.
a) Metoda adiiei de cear (WaxAdded Technique)
Reprezint cea mai corect i complet metod de realizare a reliefului ocluzal
artificial. Se bazeaz n special pe principii anatomice, ceea ce a fcut ca nsui
conceptul s fie denumit al ocluziei anatomice" sau organice. Aplicarea
metodei gnatologice necesit o aparatur complex, care cuprinde obligatoriu
un arc facial de transfer, un articulator adaptabil, iar n unele cazuri un
pantograf (McCollum, Stuart, Peter Thomas etc.). Metoda acord o importan
primordial axului arnier, considerat drept elementul esenial de care se ine
seama n cadrul transferului datelor pe articulator. Rapoartele de ocluzie sunt
transferate pe simulator n funcie, de axul bicondilian i planul ax bicondilian-
punct suborbitar.
Realizarea reliefului ocluzal protetic artificial prin metoda gnatologic are drept
rezultat obinerea unei corespondene relaie centric-intercuspidare maxim,
contactul dinte - dinte, cuspid - foset, protecia mutual etc.
Metoda gnatologic de modelare a suprafeelor ocluzale aparine lui Peter
Thomas i se inspir din metoda propus de Everitt Payne pentru ocluzia
balansat (Harvey Stallard). n scopul reconstruciei protetice a ocluziei
organice, Thomas folosete, de cteva decenii, tehnica adiiei cerii, metod
contrar principiilor de modelare prin sculptarea cerii.
 Particularitile amprentrii la
confecionarea lucrrilor pe implante.
AMPRENTA DENTARA. TEHNICI DE AMPRENTARE
Clasificarea amprentelor
Exista multiple tipuri si tehnici de amprentare. Tipul de amprenta folosit va depinde de mai multi factori:
In primul rand, cazul clinic si tipul de lucrare ce urmeaza a fi realizat.
Experienta si preferintele fiecarui medic stomatolog
Zona geografica unde se realizeaza tratamentul
Iata cum se pot clasifica amprentele dentare:
a. In functie de intinderea amprentei
a. Amprenta totala
b. Se amprenteaza toti dintii din cavitatea bucala. Practic, se iau 3 amprente distincte :
c. amprenta arcadei superioare
d. amprenta arcadei inferioare
e. amprenta ocluziei sau, mai popular, "muscatura"
f. Caracteristici :
g. Amprenta totala ofera detalii complete asupra campului protetic si se ia intotdeauna cu ajutorul lingurilor de amprenta.
h. Ca si tehnica, amprentele arcadelor dentare se pot lua in 1 timp, in 2 timpi sau in lingura individuala in functie de cerintele cazului clinic.
 Amprenta in 2 timpi
Are nevoie de 2 etape si foloseste 2 materiale distincte de amprenta, cate unul pentru
fiecare etapa. Precizia si fidelitatea amprentei in 2 timpi sunt excelente.
Materiale de amprenta folosite : in prima faza un material dur ; in a doua faza un
material fluid. De obicei, se folosesc siliconii de aditie, datorita proprietatilor foarte bune
pe care le au.
Amprenta in lingura individuala
Este o varianta particulara a amprentei in 2 timpi care implica si participarea
laboratorului dentar. Se foloseste pe scara foarte larga datorita preciziei si fidelitatii
ridicate. Singurul dezavantaj ar fi acela ca necesita o sedinta in plus.
Materiale de amprenta folosite : materiale fluide, in special siliconi de aditie fluizi.
 Cauzele apariiei mobilitii implantului
i profilaxia acestei complicaii.
Problemele biomecanice apar i n cazul cnd dinii stlpi prezint mobilitate patologic. n funcie de gradul de
mobilitate exist mai multe variante terapeutice:
Inseria de implante suplimentare
Evitarea includerii dinilor n lucrare
Imobilizarea mai multor dini restani i includerea lor n lucrare protetic
Utilizarea materialelor elastice pentru corpul de punte.

Aceste situaii nedorite vor fi combtute prin urmtoarele metode:

Dinii naturali stlpi de punte se vor devitaliza pentru a li se scdea
reziliena vertical
Realizarea unui ax de inserie al implantului foarte apropiat de axul de
inserie al dinilor naturali pierdui
Corpul de punte va fi mai lung i mai subire, din alte materiale dect
ceramica, pentru a avea o elasticitate care s compenseze diferena
de rezilien dintre dini i implante
Utilizarea ruptorilor de fore gen matrice/patrice
Utilizarea unor bonturi protetice pe implant, bonturi care s aib o
mobilitate similar rezilienei parodontale a dinilor naturali.
 ngrijirea igienic a cavitii bucale la tratamentul
protetic pe implante.
Cum va puteti mentine implanturle si lucrarea protetica curate?
1. Periajul implanturilor
- Este recomandat sa curatati implanturile dupa fiecare masa sau cel putin de doua ori pe zi dimineata si seara. Periajul se face
ca la dintii naturali atat pe fata vestibulara (catre obraz) cat si pe cea palatinala/linguala. (spre cerul gurii sau spre limba)
- Pentru curatirea implanturilor sunt recomandate perii dentare cu peri medii
- Sunt foarte utile si periile interdentare sau cele cu varf conic (end-tufted).
- In caz ca utilizati o periuta dentara electrica, periajul se va face cu mare grija, pentru a nu rani gingia (cititi instructiunile
periutei electrice)
- Periajul dentar se va face fara graba. Luati pe rand fiecare parte a dintilor, pana cand va veti forma un obicei bine-stabilit
(exemplu, mergeti in sensul acelor de ceasornic, incepand cu dintii din stanga jos)
- Pentru periaj puteti folosi orice pasta de dinti (nu este recomandata o pasta de dinti abraziva care ar putea zgaria
implanturile).
- Foarte important, nu uitati sa periati limba, gingiile si obrajii acest lucru va va ajuta sa va mentineti respiratia proaspata.
2. Utilizarea atei dentare
Exista mai multe tipuri de aa dentara: subtire, groasa, cu sau fara ceara. Ata dentara cu ceara aluneca mai bine peste
suprafeele dentare. De asemenea exista ata dentara care este impregnata cu menta sau fluorizi. Ata dentara este conceputa
pentru a avea acces in zonele pe care periuta de dinti nu le poate curati. Noi va recomandam o ata dentara din matase pura.
3. Clatitul bucal
Cu apa de gura nediluata se clateste timp de un minut, de doua ori pe zi (dimineata si seara). Dupa clatire timp de 30 minute nu
se consuma alimente si nu se beau lichide. Utilizarea apei de gura se face in completarea periajului dentar si a curatirii cu ata
dentara si nu inlocuieste aceste proceduri de igiena. Apa de gura va ajuta sa va reimprospatati respiratia si sa indepartati
resturile alimentare si bacteriile din zonele greu accesibile periajului si atei dentare.
Vizitati-va medicul dentist la fiecare 6 luni sau chiar mai des, in functie de necesitatile dumneavoastra individuale.
Foarte important:
Succesul pe termen lung al implanturilor si lucrarii protetice depinde de:
Igiena orala exemplar intretinuta;
Multumesc pentru atentie!