IGIENA MAINILOR

Agenda

Introducere (context epidemiologic, date statistice).

De ce igiena mainilor?
- eficacitatea in prevenirea infectiilor
nosocomiale
- eficacitatea in prevenirea transmiterii
infectiilor respiratorii, gripei, SARS.

Programul OMS de imbunatatire a igienei mainilor

in INBI Prof.Dr.Matei Bals.
 Principalele amenintari in domeniul bolilor
infectioase, in Europa

Rezistenta la antimicrobiene
> 25% din tulpinile de Stafiloccocus aureus - MRSA
Infectii nosocomiale (Infectiile asociate
ingrijirilor medicale)
HIV
Infectia pneumococica
Gripa
Tuberculoza

ECDC. Annual epidemiological report on communicable diseases in Europe, 2008

 IN reprezinta o problema majora pentru
siguranta pacientului.

Prevenirea si supravegherea acestora trebuie

sa constituie prima prioritate a tuturor
unitatilor sanitare si institutiilor angajate in
furnizarea serviciilor medicale.
 Infectiile nosocomiale in Europa (EU data)

Prevalenta: 3.514.8% (media: 7.1%)

4.131.000 pacienti afectati in 4.544.100 episoade
de infectii asociate ingrijirilor de sanatate/an
Consecinte:
16 milioane zile de spitalizare in plus
37.000 decese atribuibile IN ( si alte 110.000
decese datorate si IN)
Costuri directe de spitalizare: 7 miliarde euro/an

ECDC, Comm Dis Report 2008

Prevalenta infectiilor nosocomiale pe glob

Less well organized health care settings

at least X 2
Range: 5.7-19.1%

Health care settings in high developed countries

The Burden of Health Care-Associated

Infection Worldwide: A Summary -
First Global Patient Safety Challenge
http://www.who.int/gpsc/ Range: 5.1-11.6%
 Frecvena infeciilor
Infectii nosocomiale
SUA : 5 -10 % din pacientii spitalizati (plaga pneumoniesepticemie)

Europa :
7,1% din pacientii spitalizati (infectie urinara, pneumonie si
alte infectii respiratorii joase, plaga, septicemie)

Pneumonia - 6.8% din pacientii internati in UTI mai mult de 2

zile **
1,5% fara ventilatie
22.2% ventilatie >= 1 saptamana

Romania ???

WHO Regional Office for Europe. The European health report 2005.
** ECDC. Annual epidemiological report on communicable diseases in Europe, 2008
 Cel putin 35-50% dintre IN sunt asociate cu
urmatoarele 5 practici:

Folosirea cateterului urinar

Folosirea unei linii de acces vascular(cateter vascular)
- Terapia si suportul functiilor pulmonare
- Supravegherea plagii chirurgicale
- Igiena mainilor si precautinile universale
 De ce igiena mainilor?

20-30% dintre IN pot fi prevenite printr-o igiena

mai buna si prin controlul infectiilor

ECDC. Annual epidemiological report on

communicable diseases in Europe, 2008
 Simple evidence
Hand hygiene is the single most
effective measure to reduce HCAIs

(WHO. PATIENT SAFETY-A world aliance for safety health care)

SAVE LIVES Clean Your Hands
 INICC: Infection Control Interventions

Hand Hygiene Compliance

Improvement
ANALYSIS OF 88,661 HAND HYGIENE OPPORTUNITIES
DURING 11 YEARS IN 77 ICUS, OF 34 CITIES, OF 14
COUNTRIES. FINDINGS OF INICC.

Dr. Victor D. Rosenthal, MD, MSc, CIC

www.INICC.org
Complianta cu igiena mainilor in diferite sectii
Author Year Sector Compliance

Preston 1981 General Wards 16%

ICU 30%
Albert 1981 ICU 41%
ICU 28%
Larson 1983 Hospital-wide 45%
Donowitz 1987 Neonatal ICU 30
Graham 1990 ICU 32
Dubbert 1990 ICU 81
Pettinger 1991 Surgical ICU 51
Larson 1992 Neonatal Unit 29
Doebbeling 1992 ICU 40
Zimakoff 1993 ICU 40
Meengs 1994 Emergency Room 32
Pittet 1999 Hospital-wide 48

Pittet and Boyce. Lancet Infectious Diseases 2001

 Complianta in functie de profesie

The University Hospitals of Geneva,

100
90
80
70
60 66
% 50
40
52 48
45
30
20 30
10 21
0
Nurse Nurse aide Midwife Doctors Others Total
& student

Pittet D, et al. Ann Intern Med 1999

 Impact of hand hygiene promotion
In the last 30 years, 20 studies demonstrated the effectiveness of to reduce HCAIs.
Some examples are listed in the table below:
Increase of
hand hygiene
Year Hospital setting compliance Reduction of HCAI rates Follow-up Reference
1989 Adult ICU From 14% to 73% HCAI rates: from 33% to 10% 6 years Conly et al
(before pt contact)
2000 Hospital-wide From 48% to 66% HCAI prevalence: from 16.9% to 9.5% 8 years Pittet et al
2004 NICU From 43% to 80% HCAI incidence: from 15.1 to 10.7/1000 patient-days 2 years Won et al
2005 Adult ICUs From 23.1% to 64.5% HCAI incidence: from 47.5 to 27.9/1000 patient- 21 months Rosenthal
days et al
2005 Hospital-wide From 62% to 81% Significant reduction in rotavirus infections 4 years Zerr et al
2007 Neonatal unit From 42% to 55% HCAI incidence: overall from 11 to 8.2 27 months Pessoa-Silva
infections/1000 patient-days) and in very low birth
weight neonates from 15.5 to 8.8 infections /1000 et al
patient-days
2007 Neurosurgery NA SSI rates: from 8.3% to 3.8% 2 years Thu et al
2008 1) 6 pilot health-care 1) from 21% to 48% MRSA bacteraemia: 1) 2 years Grayson et al
facilities 2) from 20% to 53% 1) from 0.05 to 0.02/100 patient-discharges per 2) 1 year
2) all public health-care month; 2) from 0.03 to 0.01/100 patient-discharges
facilities in Victoria (Aus) per month
2008 NICU NA HCAI incidence: from 4.1 to 1.2/1000 patient-days 18 months Capretti et al
 Evidente privind eficacitatea spalatului pe
maini in prevenirea infectiilor respiratorii
2004, LAU et al. in Hong Kong, au confirmat eficacitatea igienei
mainilor ( > 10 spalari/zi)in prevenirea transmiterii SARS in
comunitate;

2006, FUNG and CAIRNCROSS au confirmat eficienta igienei

mainilor si altor masuri luate in 2003 in epidemia de SARS)

2007, HARRINGTON et al., au cofirmat eficacitatea igienei

mainilor si purtarii mastii chirurgicale, in prevenirea transmiterii
gripei, intr-un studiu facut in diverse centre medicale.;

2008, o metaanaliza a 6 studii, JEFFERSON et al., au

constatat eficacitatea spalarii mainilor(> 10 ori/zi) in prevenirea
SARS;
Evidente privind eficacitatea spalatului pe maini
in prevenirea infectiilor respiratorii

2010,2011, STEBBINS et al. au confirmat eficacitatea igienei

mainilor si educatiei pentru prevenirea gripei, in reducerea
absenteismului scolar si a incidentei gripei cu virus A;

2010, LARSON et al., au confirmat importanta igienei mainilor si a

educatiei privind prevenirea gripei, intr-un studiu facut intr-o
comunitate urbana;

2012, P.Godoy et al./Preventive Medicine 54(2012)434-439, au

constatat ca educatia populatiei cu privire la masurile de prevenire
a gripei si spalatul mainilor de cel putin 5 ori/zi si daca este posibil,
> de 10 ori/zi, ar trebui recomandate la nivel comunitar pentru
prevenirea cazurilor severe de gripa ce ar necesita spitalizare.
Ignaz Philipp Semmelweis
Pionierul igienei mainilor

Vienna, Austria
General Hospital,
18411850
(Febra puerperala)
Complianta < 40%

Pittet and Boyce. Lancet Infectious Diseases 2001

Hand hygiene and glove
use
GLOVES PLUS
HAND HYGIENE
= CLEAN HANDS

GLOVES WITHOUT
HAND HYGIENE
= GERM TRANSMISSION
WHO Guidelines on Hand Hygiene in Health Care
(2009)
Time constraint =
major obstacle for hand hygiene

Adequate handwashing with water and soap

requires
40-60 seconds
Average time usually adopted by health-care
workers:
<10 seconds
Time constraint =
major obstacle for hand hygiene

Handwashing: 40-60 seconds

Alcohol-based
handrubbing: 2030 seconds
Application time of hand hygiene and
reduction of bacterial contamination
0
Handrubbing is:
Bacterial contamination (mean log 10 reduction)

1
Handwashing more effective
Handrubbing
faster
2 better tolerated
3

6
0 15sec 30sec 1 min 2 min 3 min 4 min

Pittet and Boyce. Lancet Infectious Diseases 2001

Evidente privind utilizarea dezinfectantului de
maini

2007, SIEGEL si CDC, WIDMER et al., au aratat ca

dezinfectantul pe baza de alcool are efect protectiv doar
daca mainile nu sunt vizibil murdare, ca atare este
recomandat la personalul medical, doar in acest caz.

2012, P.Godoy et al./Preventive Medicine 54(2012)434-

439, au aratat ca utilizarea dezinfectantului de maini pe
baza de alcool are efecte limitate in prevenirea gripei.
 Programul OMS de imbunatatire a igienei mainilor

Subliniaza necesitatea asigurarii igienei mainilor la locul

acordarii ingrijirilor medicale.

Complianta cu igiena mainilor creste numai daca se asigura

infrastructura si produsele necesare igienei, in momentul si
la locul acordarii ingrijirilor medicale .

(WHO Guidelines on Hand Hygiene in Health Care- 2009) .

 RECOMANDARI PENTRU IGIENA
MAINILOR
(WHO Guidelines on Hand Hygiene in Health Care)

 Cele 5 momente pentru igiena mainilor
WHO: Save lives-Clean your hands

Inainte de a atinge pacientul

Inainte de o procedura aseptica
Dupa risc de expunere la fluide biologice
sau dupa scoaterea manusilor
Dupa ce am atins pacientul
Dupa ce am atins obiectele din jurul
pacientului
SPALAREA MAINILOR CU APA SI SAPUN
Este cea mai indicata metoda de igiena a
mainilor,in urmatoarele situatii:
Cand mainile sunt vizibil murdare.
Cand mainile sunt vizibil murdare cu sange sau
alte lichide biologice.
Dupa folosirea wc-ului.
Dupa ingrijirea unui pacient cu Clostridium
difficile.
 FOLOSIREA UNUI ANTISEPTIC PE BAZA
DE ALCOOL
Igiena mainilor poate fi asigurata folosind un antiseptic pe
baza de alcool, daca mainile nu sunt vizibil murdare, in
urmatoarele momente:
Inainte de a efectua proceduri in care utilizam dispozitive
medicale invazive, indiferent daca sunt sau nu sunt
utilizate manusi.
Inainte si dupa ce am atins un pacient.
Dupa ce am examinat/atins o parte contaminata a corpului
si continuam examinarea/ingrijirea aceluiasi bolnav.
Dupa contactul cu lichide biologice, secretii, tegumente
cu solutii de continuitate, plagi, etc.
FOLOSIREA UNUI ANTISEPTIC PE BAZA
DE ALCOOL
Dupa contactul cu suprafetele si obiectele din
imediata vecinatate a pacientului.
Dupa ce am scos manusile (sterile sau
nesterile).
Inainte de a prepara si administra medicatia.
Inainte de a distribui mancarea si de a hrani
pacientul.
Implementarea Programului OMS de imbunatatire
a igienei mainilor in INBI Prof Dr Matei Bals(I)

2011- program pilot in sectiile cu risc crescut pt IN

(3 sectii)

Masurile implementate:

- S-au asigurat infrastructura si produsele necesare pt igiena

mainilor;

- S-au efectuat cursuri privind importanta igienei mainilor si

tehnicile corecte pt asigurarea acesteia (pe categorii
profesionale);

- S-au amplasat postere cu tehnica spalarii si dezinfectiei

mainilor.
Implementarea Programului OMS de imbunatatire a
igienei mainilor in INBI Prof Dr Matei Bals(II)
S-a monitorizat consumul de produse necesare igienei
mainilor.

S-a observat comportamentul personalului privind igiena

mainilor, in timpul si la locul acordarii ingrijirilor medicale.

S-au prelevat probe pt examene microbiologice de pe mainile

personalului medical din sectiile pilot si din sectii fara
program implementat.

Au fost prezentate rezultatele evaluarii programului,

echipei manageriale si personalului medical.
REZULTATELE IMPLEMENTARII
Valorile medii ale ncrcturii microbiene saprofite
la medici, pe sectii si pe ore
Valorile medii ale ncrcturii microbiene saprofite la
asistente, pe sectii si pe ore
Distributia ncrcturii microbiene pe
categorii de personal, ora 8.30
Distributia ncrcturii microbiene pe
categorii de personal, ora 11.00
Distributia ncrcturii microbiene pe
categorii de personal, ora 13.30
 Rezultatele studiului pilot
Imbunatatirea evidenta a igienei mainilor la personalul medical
din sectiile pilot, comparativ cu cel din sectii fara program
implementat.

Imbunatatirea continua a igienei mainilor la personalul din sectiile

pilot ( evaluare la 12 luni de la implementarea programului).

In anul 2012 cea mai mare valoare a incarcaturii microbiene a fost

tot la jumatatea zilei, dar semnificativ scazuta ( la medici: 10
germeni/cm,fata de 50,4 germeni/cm in 2011, iar la asistente, 8
germeni/cmfata de 39,55 germ/cmin 2011)
Rezultate privind consumul de sapun lichid si
antiseptic pt tegumente

In sectiile pilot, consumul de sapun lichid a crescut dupa

implementarea programului de 2,5 ori, ajungand la 25-30 l
/sectie / luna, iar cel de antiseptic s-a dublat ( 15 l/luna).

Comparativ cu sectiile fara program implementat, consumul

de sapun lichid si de antiseptic a crescut de 5-6 ori.
 Rezultate

In anul 2012, programul a fost extins in tot spitalul.

Se continua activitatile de formare profesionala a

personalui medical si auxiliar si instruirea observatorilor
pentru monitorizarea compliantei.
 Concluzii
Implementarea Programului OMS de igiena a mainilor a
condus la:
Imbunatatirea cunostintelor personalului medical privind
importanta igienei mainilor si a practicilor, lucru confirmat
prin reducerea incarcaturii microbiene saprofite si absenta
incarcaturii microbiene patogene;
Cresterea costurilor, datorita cresterii consumului de
dezinfectant pt tegumente si de sapun lichid.
Nu am putut obseva impactul asupra ratei IN, deoarece in
INBI Prof Dr Matei Bals vorbim, in special, de IN venite
din alte spitale.
De la inceputul anului 2013, vom putea monitoriza complianta
cu igiena mainilor.
 WHO European REGION ( 30oct.2012)- 5163 spitale
Romania : 7

http://www.who.int/gpsc/5may/registration_update/en/index.html