Sunteți pe pagina 1din 26

Tema:Etiologia,patogenia,diagno

sticul si tratamentul abraziunii


patologice generalizate a dintilor.

Elaborat de:Caruntu
Mihaela
Scopul lucrarii:
de a insusi teoretic
etiologia,patogeneza,tabloul
clinic,diagnosticul si tratamentul
abraziunii patologice
generalizate.
Etiologia abraziunii patologice
generalizata a tesuturilor dentare dure;
Abraziunea dentara patologicaapare n
rezultatul actiunii
factorilor endogeni si exogeni sau a mbinarii
lor.
Factorii endogeni:
Dereglarile metabolismului;
Dereglari ale procesului de mineralizarea
tesuturilor
dure;
Dereglari ale functiilor glandelor endocrine;
Structura deficienta ale tesuturilor dure de
caracter
congenital;
Procese neurodistrofice ale tesuturilor dure.
Factorii exogeni

sunt variati, nsa o importanta


deosebita o are suprasolicitarea
functionala a dintilor,care poate fi
influientata de edentatia partiala, de
tipul de masticatie,hiperfunctia
muschilor, caracterul alimentelor,
scrisnitul nefunctional din
dinti(bruxism, ticuri
profesionale),parafunctii musculare.
Abraziunea intensiva a
tesuturilor dure poate
aparea si caurmare a
maladiilor sistemelor
cardiovascular, nervos,
tractului gastrointestinal;
Factori profesionali:

*Leziuni provocate de aburii


acizilor,
substantelor alcaline, a prafului de
carbune la mineri;

*Obiceiviciosdea tine cudintii


diferite
piese metalice(cuie, ace,
instrumente muzicale);
Alti factori:
*deschiderea sticlelor cu dintii;
*consumexagerat de seminte;
*roaderea unghiilor(onicofagie);
*abuzul de scobitori;
*excesul de flossing, conuri interdentare;
*periajul dentar incorect, calitatea periutelor
de dinti si propritatile abrazive ale pastelor
sau pudrelor de dinti;
*lucrarile protetice din aliaje dure, cu
duritate
mai mare dect cea a smaltului
Patogenia abraziunii patologice
generalizata a tesuturilor dentare dure;
-Abraziunea dentara
determinapierdereasuccesiva a straturilor de smalt
care numai suporta procese reparatorii.La
nivelul dentinei care se abraziaza au
loc mecanisme protective care permit depunerea de
dentina secundara si reparatorie (neregulata)pentru
a preveni expunerea pulpei dentare. Traumatizarea
constanta a dentineiduce la formarea dentinei
sclerotice caracterizata prin calcificarea tubulilor
dentinari si obliterarea lor.
-Prin urmare patogenia abraziunii patologice ale
tesuturilor dure dentare se reducela mbinarea
urmatorilor 2 factori principali: deficienta tesuturilor
dure si suprasolicitarea functionala a dintilor.
Tabloul clinic al abraziunii
patologice generalizata a
tesuturilor dentare dure,
clasificari;

Particularitatile tabloului clinic al abraziunii


patologice a tesuturilor dentare dure sunt
variate i depind de factorii etiologici, tipul
deocluzie, vrsta, prezenta sauabsenta
breselor dentare,topografia lor,starea
reactiva si generala a organismului, gradul
de abraziune, complicatiile aparute.
Simptomul principal esteprezenta abraziunii
avansate a tesuturilor dure ale dintilor sau
ale unui grup de dinti,care au dus la
dereglri de structura anatomica a
coroanelor(disparcuspizii dintilor laterali,
marginile incisive ale
dintilor frontali, micsorarea naltimei
coroanei dentare)
In dependenta de tipulocluziei se va stabili si tipul de
abraziune:
n ocluzia tip cap la cap, se vor abrazia mai intensiv marginile
incisivale si suprafetele ocluzale ale tuturor dintilor.
n ocluzia deschisa abraziunii mai intensive vor fi supusi dintii
ce se gasesc n contact, ceilalti isi pastreaza forma anatomica.
La pacientii cu ocluzie ortognata acest proces este localizat pe
sectoarele suprafetelor vestibulare ale dintilor frontali inferiori
si respectiv celor orale ale antagonistilor n raport cu gradul de
supra acoperire, cuspizii dintilor laterali sevor abrazia n
dependenta de caracterul rapoartelor interdentare specifice
pentru tipul dat de ocluzie.
n ocluzia adinca este caracteristica abraziunea suprafetelor
vestibulare ale dintilor frontali inferiori si ale celor orale ale
antagonistilor.
Clasificari:
Dupa Grozovski:
-verticala;
-orizontala;
-mixta.

G.Garcusa deosebeste trei grade de abraziune:


-sunt abraziati cuspizii dintilor laterali si marginileincisivale ale
frantalilor;
-coroanele dintilor sunt abraziate pna la nivelul suprafetelor de contact
interdentar;
-coroanele sunt abraziate pna la gingie.

Dupa Kurleanski:
-localizata;
-generalizata.

Pentru forma generalizata, E.Gvrilov deosebeste doua forme:


-compensata;
-decompensata.
Clasificarea lui Perier:

1.Abraziunea este limitata n stratul de smalt;

2.Abraziunea a depasit stratul de smalt si se observa insule de


dentina;

3.Abraziunea este mai avansata, deoarece ntre


insule apar punti de legatura tot din dentina;

4.Abraziunea este mai avansata cnd dentina apare sub forma


unei suprafete ntinse, limitata doar de o margine de smalt;

5.Abraziunea este foarte avansata cu deschiderea


camerei pulpare
Complicatii locale ale abraziunii patologice generalizata
a tesuturilor dentare dure;

Micsorareanaltimii coroanelor dentare;


Hiperesteziasmaltului siadentinei;
Hipermineralizareatesuturilordure;
Vacuolizareastratuluideodontoblasti,sclerozarea vaselor
sangvine, lezarea nervilor cu atrofia ulterioara a pulpei;
Schimbarinparadontul dintilor atacatideacestproces;
Migrari dentare;
Deformatii ale apofizelor si arcadelor dentare ;
Micsorareanaltimiiinter alveolare;
Inaltimea coroanelor redusa *Migrari dentare
Complicatii loco-regionale ale abraziunii
patologice generalizata a tesuturilor dentare
dure;

Dereglari aleactuluidemasticatie;
Dereglari de deglutitie, fonatie;
Disfunctii muscularesiale ATM;
SindromulCosten(pocnit,crepitatii sizgomot nzonele
articulatiei, care adesea sunt nsotite de durerinu numain
articulatie, dar si n zona muschilor masticatori, urechi,zona
faciala,dureri de cap, glosalgie,scaderea auzului,scaderea
secretiei salivare);
MicsorareaDVO;
Dereglarialeaspectuluifizionomic;
Anomalii deocluzie;
Deformatii ale arcadelor dentare si alveolarea;
Miscari patologice ale mandibulei
Tabloul clinicaabraziuneipatologicegeneralizataa
tesuturilor dure forma compensata;

n acest caz micsorarea naltimii coroanelor dintilor este


compensata de cresterea respectiva a apofizelor
alveolare,care la rndul lor devin mai masive.
Pacientii prezinta urmatoarele particularitati:
-DVO nu este modificata;
-micsorarea dimensiunii verticale ale tuturor dintilor;
-deformarea reliefului ocluzal si micsorarea suprafetei de
acoperirea incisivilor;
-micsorarea dimensiunii interalveolare;
-micsorarea lungimii radacinilor dintilor frontali sia primilor
premolari;
-alungirea bazei mandibulei.
Tabloul clinic al abraziunii patologice generalizat aesuturilor dure forma
decompensat;

nacestcazmicorareanlimiicoroanelornuestecompensatdehipertrofia
apofizeloralveolare.Pacieniiprezinurmtoarelemodificri:
-micorareaDVO;
-mrireaspaiuluiinterocluzalpnla1-1,5cm;
-dereglareaaspectuluifizionomic(pronunateplicelenazo
-labiale,plicamentonier,comisurileguriisuntcoborte,buzeleprbuitespre
oral,ntimpulvorbiriidiniinusuntobservai);
-apariiaartrozelor;
-sindromulCosten;
Taboulclinicsecomplicncazulcnabraziuneaensoitdeedentaieparial,
anomaliideocluzie,deformaiiale
arcadelordentareetc.
Ocluzia redusa. Etiologia si patogeneza.
Tablou clinic.Clasificarea Busan;

Ocluzia redusaeste un tip de ocuzie patologica, care se


dezvolta n urma micsorarii DVO, ca rezultat al abraziunii
patologice.
M.Busan clasifica ocluzia redusa astfel:
1.Faza incipienta;
2.Faza avansata cu localizarea predominanta a procesului
patologic n sistemul dentar: fara deformari esentiale saucu
deformari de diferit grad ale arcadelordentare si ale apofizelor
alveolare;
3.Faza avansata cu localizarea procesului patologic n
sistemul dentar si ATM: fara deformari esentiale sau
cudeformari de diferit grad ale arcadelor dentare si ale
apofizelor alveolare
Tabloul clinic se gaseste in raport cu gradul de
pronuntarea ocluziei reduse. Daca in faza initiala
DVO este pastrata sau se observa simptome de
micsorareneesentiale, atunciin celelalte doua faze
ea esteesential micsorata.
Pentru faza a doua este caracteristic
localizareaprocesului patologic numai n limitele
sistemului dentar(abraziune de gradul I, II, ocluzie
traumatica, deformatii ale arcadelor dentare,
trauma mucoasei etc.), la faza a treia sealatura si
disfunctiile ATM.
Tratamentul medicamentos al abraziunii patologice
generalizata a tesuturilor dentare dure;

Terapia medicamentoasa se aplica pentru


activarearemineralizrii tesuturilor dure si in special
astratului superficial din zonele abraziate.

Tratament medicamentos local:


-ionoforeza(sol.lidocaini 1%, sol.novocaini 2%, sol.dicaini 2%);-
frictiunea pastelor anestetice(pasta de fluor, strontiu);
-aplicarea lacurilor(fluor-lac, durafat, silcot);
-proceduri fizioterapeutice(sol.calcii hlorati 10%, sol.calcii
gliuconati 10%);
-aplicarea solutiilor de mineralizare(Remodent,sol.calcii
gliuconati 10%);
-aplicarea preparatelor fluorate(lacuri Durafat, silcot)
-paste dentarefluorate(fluodent,extradent);
Tratament medicamentos general:
Paralel cu terapialocala, se recomanda administrarea
glicerofosfatului de calciu n combinare cu polivitamine sivit.D
Tratamentul protetic al abraziunii patologice
generalizata a tesuturilor dentare dure
formacompensata.

In fazeleincipienteale abraziunii(gradulI),se atrage atentie n


deosebi la lichidarea hiperesteziei cu intensificarea proceselor
de remineralizare.
Seindicadeasemeneacreareaacelputin trei puncte de
contact din materiale
rezistente(incrustatii sau coroane denvelis). ncazul breselor
dentare sevor confectiona punti dentare sau proteze partial
mobilizabile.
Tratamentul protetic al pacientilor cu
abraziunedentara generalizata de gradele II iIII de
forma compensata este foarte dificil si depinde nu
numai de gardul de abraziune dar si de lipsa sau
prezenta breselordentare.Tratamentul se efectuiaza
in doua faze.In prima faza se va urmari nu numai
crearea spatiului interocluzal necesar, dar si
restructurarea reflexului miostatic
muscular.Se vor folosi aparate ce permitrealizarea
dezocluziei
consecutive(initial n zona frontala, apoi
consecutivn zonele laterale). Dupa restructurarea
reflexului miostatic muscular si crearea spatiului
satisfacator intre arcadele dentare setrece la cea
dea II-a faza a tratamentului in care se vorutiliza
microproteze conform indicatiilor, asigurind trei
puncte de
contact intre arcadele dentare din materiale
rezistente.
Mai complicat este tratamentul pacientilor cu abraziune
patologica forma decompensata, adica cu micsorarea DVO. n
asa cazuri indiferent destarea arcadelor dentare,tratamentul
va fi efectuat n doua etape si vafi foartendelungat si
anevoios, cu necesitatea unei perseverente deosebite atit din
partea medicului ct sia pacientului.
La prima etapa se utilizeazaparate ortopedice
(gutiere dentare,dentogingivale,aparate ortodontice,proteze
partial mobilizabile) confectionate conform indicatiilor clinice
individualizate.
Aceste aparate majorind DVO, pun elementele sistemului
stomatognat in noi conditii functionale, astfel prin ntindere se
majoreaza lungimea fiziologica a muschilor, ceia ce duce la
aparitia hipertonusului muscular si restructurarea
muschilor.Sarcina principala n reabilitareaacestor
pacienti,este adaptarea functionala a muschilor.
Concluzie:
Cu cit factorul care determina abraziunea va actiona mai mult
cu atit solutia de tratament va fi maidificila si
mai costisitoare
!!!