BAZELE CONTABILITII

CURS PENTRU
INGINERIE- ECONOMIC

Dr.Ing. Ec. BOIAN NICOLAE

 OBIECTUL I METODA CONTABILITII

STRUCTURA CONTABILITII (Legea 82)

Contabilitatea general (financiar)

norme unitare privind organizarea i conducerea
activitii economice;
obligatorie pentru toate unitatile economice;
furnizeaza informatii pentru organele financiare,
bancare, asociai, acionari, clieni, furnizori etc.
Contabilitatea de gestiune
organizat de fiecare unitate patrimonial n funcie de
specificul activitii i necesitile proprii.
 CAP 1.
INTRODUCERE N CONTABILITATE

Legea nr. 82/1991 a Contabilitii republicat n

2007, enumer unitiile patrimoniale obligate s
in contabilitatea financiar:

regii autonome, companii naionale, institute naionale de

cercetare-dezvoltare;
societi comerciale care s-au nfiinat in baza Legii
31/1990 republicat;
societi cooperatiste;
Banca Naional a Romaniei
instituii publice, asociaiile i celelalte persoane juridice
cu i fr scop patrimonial de subordonare central i
local;
persoane fizice care presteaz activiti independente;
subunitile far personalitate juridic cu sediul in
strinatate;
 INTRODUCERE N CONTABILITATE

Contabilitatea este o activitate specializat n

msurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si
controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii
precum si a rezultatelor din activitatea economica.

OBIECTIVE:
nregistrarea cronologic i sistematic a
informaiilor contabile;
prelucrarea, publicarea i pstrarea informaiilor cu
privire la poziia financiar, performana financiar i
fluxurile de trezorerie

CARACTERISTICI: Contabilitatea se ine n limba

romana i n moneda naional
 ISTORICUL CONTABILITATII

Evul mediu:contabilitatea in partid simpl

Sec XV: Luca Pacioli pune bazele contabilitii n partid dubl
Sec. XIX: dezvoltare puternic a societilor pe aciuni, a instituiilor de credit
i a burselor
1861, n Romania, se introduce contabilitatea public prin lege.
1913 ia fiin Academia de nalte Studii Comerciale i Industriale la
Bucureti i n 1920, Academia Comercial la Cluj.
1973 ia fiin Comitetul pentru Standardele Internaionale de
Contabilitate (IASC), sediul la Londra
1997 ncepe programul de armonizare a contabilitii romaneti cu
Standardele internaionale de contabilitate (IAS)
1999 - OMF 403 Reglementrile contabile armonizate cu Directiva IV- a
Comunitii Europene i cu Standardele Internaionale de Contabilitate ce
include n 1999 un eantion reprezentativ de societi comerciale cotate i n
2000, toate societile cotate
2001 - OMF 94 ce include n program 197 de societi comerciale
2002 - OMF 306 pentru aprobarea Reglementrilor contabile simplificate,
armonizate cu directivele europene care se aplic societilor mici
2005 - OMF1752 pentru aprobarea Reglementrilor contabile conforme cu
directivele europene
2009 OMF 3055 - nlocuiete OMF 1752
2014 OMF 1802 Reglementri contabile privind situaiile financiare anuale
individuale i anuale consolidate nlocuiete OMF 3055
 CAP 2.
SISTEMUL JURIDIC ALA SOCIETATILOR COMERCIALE
Societile comerciale sunt entiti cu scop economic care se
nfiineaza prin subscriere de capital, n natur sau moded, de ctre
persoane fizice sau juridice, n baza Legii 31/1990 republicat.

TIPURI DE SOCIETI COMERCIALE

societi n nume colectiv rspunderea nelimitat
i solidar a asociailor care n caz de pierdere ii acoper
aceast pierdere prin averea actual i viitoare

societi n comandit simpl cu 2 categorii de

asociai :
Comanditai, care rspund nelimitat i solidar i
particip la conducerea societii comerciale;
comanditari cu raspundere limitat (pan la
concurena capitalului subscris) care nu particip n
conducerea societilor
 TIPURI DE SOCIETATI COMERCIALE

societi n comandit pe aciuni aportul este n

aciuni.
Societi cu raspundere limitat (SRL) -
raspunderea asociailor n limita capitalului subscris;
capitalul este divizat n pri sociale; mrimea minim a
unei pri sociale este de 10 lei; capitalul social minim este
200 lei
Societi pe aciuni SA - rspunderea acionarilor n
limita aportului subscris; capitalul este divizat n aciuni;
valoarea minim a capitalului social 25.000 euro
 CAP 3.
OBIECTUL I METODA CONTABILITII

DEFINIII ALE CONTABILITII

instrument principal de cunoatere, gestiune i control al

patrimoniului societilor comerciale i a rezultatelor
obinute de acestea (teoretic);
ansamblu de procedee i tehnici utilizate pentru
gestionarea informaiilor cantitative referitoare la
patrimoniul societilor comerciale (tehnic);
limbaj de comunicare utilizat n economie (utilitar);
surs principal de informaii privind starea i evoluia
activitii economice a ntreprinderilor (informational);
tiin administrativ a gestiunii patrimoniului (didactic);
 OBIECTUL I METODA CONTABILITII

SCOPUL CONTABILITII: generarea unei

imagini fidele, clare i complete (juridic,
economic, fiscal) cu privire la patrimoniu,
rezultate i situaia societilor comerciale.
PATRIMONIU: totalitatea drepturilor i obligaiilor
asumate de proprietari
PATRIMONIU
ACTIV
PASIV

DREPTURI OBLIGAII
de propietate
de crean = fa de acionari (interne)
fa de teri (externe)
 PATRIMONIU

BILAN CONTABIL: dubla reprezentare a

patrimoniului sub form de activ i pasiv.
ELEMENTE DE REPREZENTARE:
poziia proprietarilor i terilor fa de patrimoniu

ACTIVE - PASIVE EXTERNE = SITUAIA NET (1)

rezultatul activitii economice

VENITURI CHELTUIELI = REZULTAT (2)

modificrile n structura patrimoniului

ACTIV = PASIV (3)
 ACTIVUL BILANIER

Diferena dintre valoarea neta i valoarea reala a unui patrimoniu.

Valoarea neta, sau contabila se reflecta in bilantul contabil al societatii.

VALOARE NET = TOTAL ACTIVE TOTAL DATORII

Avantajele acestui indicator:

ofera o valoare numerica bazata pe elemente cuantificabile de cost.
ofera posibilitatea urmaririi evolutiei in timp in valori comparabile;

Dezavantaje:
nu reflecta realitatea prin urmatoarele aproximatii realizate in calcul:
activele fixe sunt inregistrate la valoarea ramasa, adica la valoarea de achizitie minus
amortizarea, eventual reevaluata cu anumiti coeficienti stabiliti in mod statistic.
Activele circulante nu tin cont de stocurile greu vandabile, uzate moral sau in curs de
expirare ca urmare a perisabilitatii iar creanele nu tin cont de debitorii incerti,
insolvabili sau litigiosi.
Valoarea neta nu tine cont de activele intangibile de genul:
Gradul de pregatire al personalului
Imaginea firmei
Cota de piata detinuta
Perspectivele de dezvoltare
Contextul economic in care actioneaza
 ACTIVUL BILANIER

Valoarea real, de pia, a unui patrimoniu

reprezint preul de tranzacie al patrimoniului.

La societile cotate, preul poate fi determinat
innd cont de valoarea la burs a aciunilor.
Valoarea real poate fi complet diferit de cea
net i ofer informaii complementare n
evaluarea complet a unui patrimoniu.

Evaluarea activului patrimonial trebuie s

includ obligatoriu analiza corelaiilor ntre cele
dou valori.
 CAP 4.
PRINCIPALELE SITUAII FINANCIAR-CONTABILE

BILANUL CONTABIL

BILANUL N FORMAT ORIZONTAL

ACTIV = PASIV (3)

BILANUL N FORMAT VERTICAL

ACTIV = CAPITAL PROPRIU(CP) + DATORII (4)

ACTIVE FIXE(AF)+ACTIVE CIRCULANTE(AC)= CP+PASIVE CURENTE(DTS)+CREDITE(DTL)

AF + (AC DTS) = CP + DTL (5)

AF + CAPITAL PRODUCTIV(Cpd) = CAPITAL PERMANENT(Cpm)

 BILANUL CONTABIL

BILANUL N FORMAT VERTICAL

A B C
1 ELEMENT PATRIMONIAL FORMULA
2 ACTIVE FIXE NETE (fr amortizare)
3 ACTIVE CIRCULANTE TOTALE = SUM(C4-C6)
4 STOCURI
5 CREANE
6 DISPONIBILITI BANETI
7 PASIVE CURENTE TOTALE (DTS) = SUM(C8-C9)
8 DATORII COMERCIALE
9 ALTE DATORII
10 CAPITALUL PRODUCTIV (Cpd) = C3-C7
11 TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE = C2+C10
12 DATORII PE TERMEN LUNG(DTL)
13 CAPITALUL PROPRIU (CP) = SUM(C14-C16)
14 CAPITAL SOCIAL
15 REZERVE
16 REZULTAT
17 CAPITAL PERMANENT = C12 + C13
 BILANUL CONTABIL

ACTIV BILANIER

ACTIVE IMOBILIZATE ACTIVE CIRCULANTE

STOCURI I
IMOBILIZRI IMOBILIZRI IMOBILIZRI
PRODUCIE N CURS CREANE DISPONIBILITI
NECORPORALE CORPORALE FINANCIARE

Materii prime
Materiale Furnizori debitori
Chelt. de constituire Obiecte de inventar Clieni Investiii financiare
Chelt. de dezvoltare Terenuri Titluri de participare Productia in curs Efecte de primit pe termen scurt
Licene, Mrci, Interese de participare SEmifabricate Creane de personal Conturi la bnci
Brevete, Mijloace fixe Creane de participare Produse finite Creane sociale Casa
Fondul comercial, Marfuri Creante cu BS Acreditive
Ambalaje Debitori diveri
 BILANUL CONTABIL
PASIVUL BILANIER (sursa de finanare a activului)

PASIV

CAPITAL PERMANENT DATORII PE TERMEN SCURT

FURNIZORI
PERSONAL
CAPITAL PROPRIU DATORII PE TERMEN LUNG
BUGETE
ASOCIAI

CAPITAL SOCIAL
MPRUMUTURI DIN
PRIME DE CAPITAL
OBLIGAIUNI
REZERVE
CREDITE BANCARE
REZULTAT
ALTE DATORII
SUBVENII
DOBNZI
 PRINCIPALELE SITUAII FINANCIAR-CONTABILE

CONTUL DE REZULTAT
situaie centralizatoare a tuturor veniturilor si
cheltuielilor efectuate n perioada pentru care
se ntocmete, conform principiului
acumulrii
REZULTAT = VENITURI - CHELTUIELI

UTILITATE:
Reflect profitabilitatea activitii desfurate
Surs de informaii pentru calculul taxelor i impozitelor
datorate
Oglind a randamentului investiiei antreprenoriale
 CONTUL DE REZULTAT
Rd B C 14 Chelt. cu alte taxe i impoz.

1 Cifra de afaceri 2+3+4 15 Ajustri privind provizioanele

2 Producia vnduta 16 CHELTUIELI DIN EXPL. 7+8+11+1

2+15
3 Venituri din vnzare mrfuri
17 REZULTAT DIN EXPL. 6-16
4 Venituri din subvenii de expl.
18 VENITURI FINANCIARE
5 Variaia stocurilor (+/-)
19 CHELTUIELI FINANCIARE
6 VENITURI DIN EXPLOATARE 1+5
20 REZULTAT FINANCIAR 18-19
7 Cheltuieli cu mat. prime
21 REZULTAT CURENT 6+18-16-
8 Chelt. cu personalul din care: 9+10 19
22 Venituri extraordinare
9 Salarii i indemnizaii
23 Cheltuieli extraordinare
10 Asigurri sociale
24 REZULTAT EXTRAORDINAR 22-23
11 Amortizri
25 REZULTAT BRUT 21+24
12 Alte cheltuieli de exploatare 13+14
13 Chelt. cu prestaiile externe 26 Impozit pe profit

27 REZULTAT NET 25-26

 PRINCIPALELE SITUAII FINANCIAR-CONTABILE

FLUXUL DE TREZORERIE
tablou valoric, ealonat n timp (zile, luni,
ani), al disponibilitilor bnesti ale
societii la un moment dat
UTILITATE
Ofer informaii temporale despre ncasri, pli
Evideniaz eventuale fluxuri negative
Instrument de control al solvabilitii i lichiditii

DE REINUT
Nu evideniaz tranzaciile pe credit
Nu evideniaz cheltuielile cu amortizarea imobilizrilor
 FLUXUL DE TREZORERIE
EXEMPLU DE TABLOU DE FLUX (CASH-FLOW)

A B C D E F

1 Luna/Pozitia IANUARIE FEBRUARIE MARTIE TRIM I

2 TOTAL INTRRI =SUM(C3:C4) =SUM(D3:D4) =SUM(E3:E4) =C2+D2+E2

3 ncasri din vnzri

4 mprumuturi, credite

5 TOTAL IEIRI =SUM(C6:C8) =SUM(D6:D8) =SUM(E6:E8) =C5+D5+E5

6 Pli furnizori

7 Pli salarii

8 Dobnzi la credite

9 FLUX NET =C2-C5 =D2-D5 =E2-E5 =C9+D9+E9

10 SOLD INIIAL SI =C11 =D11 =E11

11 SOLD FINAL =C10+C9 =D10+D9 =E10+E9 =F10+F9

 PRINCIPALELE SITUAII FINANCIAR-CONTABILE

COMPARAII NTRE CONTUL DE REZULTAT I

FLUXULDE TREZORERIE

Fluxul de trezorerie indic situaia lichiditii

patrimoniului la un moment dat iar contul de
rezultat situaia acumulrilor perioadei
Fluxul de trezorerie i contul de rezultat sunt
decalate n timp
Exist cheltuieli care nu genereaz fluxuri de
trezorerie (amortizrile)
Exist venituri care nu se regsesc imediat n
fluxul de trezorerie (vnzrile pe credit)
 PRINCIPALELE SITUAII FINANCIAR-CONTABILE

REFLECTAREA N BILAN A MODIFICRILOR

PATRIMONIALE
Operaiunile economice i financiare desfsurate
n activitatea unitilor patrimoniale produc
modificri ale activului i pasivului fr a influena
egalitatea:
ACTIV = PASIV (3)

Operatii economice care modifica doar structura activului (A)

A + x x = P (6)
Operatii economice care modifica doar structura pasivului (P)
A = P + x - x (7)
Operatii economice ce determina cresterea activului si pasivului
A + x = P + x (8)
Operatii economice ce determina scaderea activului si pasivului
A x = P x (9)
 PRINCIPALELE SITUAII FINANCIAR-CONTABILE

Orice tranzacie sau operaiune afecteaz un element de

bilan (active - A, datorii D, capitalul propriu - CP) sau
al contului de rezultat (venituri V, cheltuieli - Ch) astfel
nct s se respecte ntotdeauna egalitatea:

ACTIV (A) = CAPITAL PROPRIU(CP) + DATORII(D) (4)

Unele tranzacii i evenimente influenteaz concomitent

att elemente ale contului de rezultat ct i elemente ale
bilanului.

Veniturile si cheltuielile determin o mbogire sau o

srcire a ntreprinderii i ca urmare ele sunt ncorporate
in rezultat, respectiv n capitalul propriu.
 PRINCIPALELE SITUAII FINANCIAR-CONTABILE
Tipuri de tranzactii:
Tranzactii ce modifica doar structura patrimoniului:
1. A+x-x=CP+D
2. A=(CP+x)+(D-x)
3. A=(CP-x)+(D+x)
4. A=(CP+x-x)+D
5. A=CP+(D+x-x)
Tranzactii ce modifica patrimoniul in volum:
6. A+x=(CP+x)+D
7. A-x=(CP-x)+D
8. A+x=CP+(D+x)
9. A-x=CP+(D-x)
 PRINCIPALELE SITUAII FINANCIAR-CONTABILE

RECUNOATEREA ACTIVELOR I PASIVELOR, A VENITURILOR

I CHELTUIELILOR

RECUNOASTEREA ACTIVELOR
Un activ este recunoscut n momentul n care :
este probabil obinerea de beneficii economice viitoare ca urmare
a deinerii, utilizrii, vnzrii activului respectiv
activul are un cost si o valoare care pot fi evaluate in mod credibil

RECUNOASTEREA DATORIILOR
Datoriile se recunosc n momentul n care este probabil o ieire
de resurse
 PRINCIPALELE SITUAII FINANCIAR-CONTABILE

RECUNOASTEREA VENITURILOR
IAS18 precizeaz condiiile care trebuiesc ndeplinite
pentru recunoasterea veniturilor in contul de rezultat :
se transfer ctre cumprtor principalele riscuri i
avantaje ce decurg din proprietatea bunului (factura)
intreprinderea nu mai gestioneaza bunul respectiv sau
nu mai detine controlul asupra lui (avizul de expeditie)
marimea venitului poate fi evaluata in mod rezonabil
ncasarile care nu privesc intreprinderea (TVA, vanzarile
n consignatie) nu reprezint venituri cu excepia
comisioanelor reinute pentru aceste operatiuni.
 PRINCIPALELE SITUAII FINANCIAR-CONTABILE

RECUNOASTEREA CHELTUIELILOR
Recunoaterea cheltuielilor are loc simultan cu recunoaterea
diminurii activelor (amortizarea, descrcarea gestiunii de materii
prime, etc) sau a creterii datoriilor
atunci cand apare o datorie far ca aceasta s dea natere la un
activ (constituirea de provizioane pentru produsele vndute cu
garanie, consumul de utiliti, serviciile de consultan, etc)
cnd o plat nu genereaz beneficii economice viitoare (impozite,
taxe)
 PRINCIPIILE CONTABILITII

Principiul continuitii activitii:

ntreprinderea i continu n mod normal funcionarea, ntr-un viitor
previzibil, fr a intra n stare de lichidare sau reducere semificativ a
activitii. O ilustrare a acestui principiu este valoarea net a
patrimoniului care se modific n eventualitatea lichidrii ntreprinderii.
Principiul permanenei metodelor:
ntreprinderea aplic aceleai reguli i norme privind evaluarea,
nregistrarea n contabilitate i prezentarea elementelor de activ, de
pasiv i a rezultatelor , asiguand comparabilitatea n timp a
informaiilor. O ilustrare a acestui principiu este utilizarea metodelor
de calcul a amortizrii, evalurii stocurilor i a rezultatului.
Principiul prudenei:
Evaluarea modificrilor patrimoniale se face cu luarea n considerare
numai a profiturilor recunoscute pn la data ncheierii exerciiului
financiar i a tuturor obligaiilor certe, previzibile precum i a
pierderilor poteniale care au luat nastere n cursul exercitiului. O
ilustrare a acestui principiu este constituirea provizioanelor.
 PRINCIPIILE CONTABILITII

Principiul independenei exerciiului (acumulrii):

Se iau n considerare toate veniturile i cheltuielile corespunzatoare
exerciiului financiar pentru care se face raportarea, independent de
data ncasrii sumelor sau a efecturii plilor. O ilustrare a acestui
principiu este modul de ntocmire a contului de profit i pierdere
(CPP).

Principiul intangibilitii:
Bilanul de deschidere al unui exerciiu trebuie s corespund cu
bilanul de nchidere al exerciiului precedent.

Principiul necompensrii
Valorile elementelor ce reprezint active nu pot fi compensate cu
valorile elementelor ce reprezint pasive, cu excepia compensrilor
permise de reglementrile legale.
 REGIMUL CONTABIL AL SOCIETATILOR COMERCIALE

Planul Contabil General cuprinde dispoziiile

generale relative la contabilitate si la registrele
contabile.
Elementele componente sunt :
planul de conturi;
metodele de evaluare;
metodele de determinare a rezultatelor;
Planul Contabil se supune principiului prudentei,
asigura inregistrarea completa si cronologica a
operatiilor, gruparea si sistematizarea datelor
referitoare la structurile patrimoniale de
cheltuieli, venituri si rezultate
 PLANUL CONTABIL GENERAL

REGISTRE SI DOCUMENTE CONTABILE OBLIGATORII

documentele justificative, ca proba a desfasurarii

activitatii si corectei afectari a operatiilor;
patrimoniale;angajeaza raspunderea persoanelor care
le-au vizat, aprobat si inregistrat in contabilitate;
registrul jurnal pentru inregistrarea cronologica a
operatiilor;
registrul cartea mare pentru deschiderea conturilor si
inregistrarea rulajelor care afecteaza fiecare cont
Registrul - inventar al activelor si pasivelor, efectuat cel
puin o data pe an;
Situatii financiare sau conturi anuale- documentele
contabile de siteza;
 PLANUL DE CONTURI

CONTUL-instrument specific contabilitatii

Def:evidenta scrisa ce reflecta
existenta si miscarea unui element
patrimonial sau a unui proces

cont cu sold debitor (cand D>dect

C acestuia)
cont cu sold creditor (cand C>dect
D acestuia)
cont soldat cand D este egal cu C
 CONTUL

TIPURI DE CONTURI
conturi de activ, care incep prin a se debita cu
toate intrarile, se crediteaza cu toate iesirile si au
sold debitor; definesc active patrimoniale sau
cheltuieli.
conturi de pasiv care incep prin a se credita cu
toate intrarile, se debiteaza cu toate iesirile si au
sold creditor; definesc capitaluri proprii, datorii,
venituri sau ajustari de valoare.
conturi bifunctionale care functioneaza alternativ,
dupa regula conturilor de activ sau pasiv si pot
avea sold debitor sau creditor;
 CONTUL

REGULI DE FUNCTIONARE A CONTURILOR

ELEMENT OBIECT ELEMENT DE BILANT SAU DE CONT DE REZULTAT

DE REGULA DE
FUNCTIONARE ACTIV CAPITAL DATORII VENITURI CHELTUIELI
PROPRIU
SOLD INITIAL Existente initiale de * * * *
DEBITOR active
SOLD INITIAL * Existente initiale Existente initiale * *
CREDITOR de capital propriu de datorii
SE DEBITEAZA Cu sporurile de Cu diminuarile de Cu diminuarile de Cu incorporarea in Cu sporurile de
elemente de activ capital propriu datorii rezultat de cheltuieli
SE CREDITEAZA Cu diminuarile de Cu cresterile de Cu cresterea Cu sporurile de Cu incorporaea
elemente de active capital propriu datoriilor venituri in rezultat
SOLD FINAL Existente finale de * * * *
DEBITOR active
SOLD FINAL * Existente finale de Existente finale de * *
CREDITOR capital propriu datorii
 PLANUL DE CONTURI

Planul de conturi contine 9 clase numerotate de la 1..9

Fiecare cont este simbolizat printr-un numar:

Clasa Grupa Contul Subcontul

Ex: Contul 4313
Clasa: 4
Grupa: 3
Contul: 1
Subcontul: 3
Conturi sintetice de grad I - conturi fara subcont (ex: 711)
Conturi sintetice de grad II conturi cu subcont (ex: 5311)
Conturi analitice: dezvoltari ale aceluiasi cont sintetic (ex:4111.1)
 PLANUL DE CONTURI

Operatiile relative la bilant:

clasa 1 conturi de capitaluri
clasa 2 conturi de active imobilizate
clasa 3 conturi de stocuri si productie in curs de executie
clasa 4 conturi de decontare cu terti
clasa 5 conturi de trezorerie

Operatiunile relative la contul de rezultat:

clasa 6 conturi de cheltuieli
clasa 7 conturi de venituri

Operatiuni in afara bilantului

clasa 8 conturi speciale
clasa 9 conturi de gestiune

OBSERVATII:
cifra 9 la nivelul grupei , indica provozioanele pentru deprecierea activelor
corespunzatoare fiecarei clase (29,39,49,59);
In cazul conturilor sintetice cu 3 cifre, terminatia 9 permite inregistrarea operatiilor de
sens contrar celor normale pentru grupa.
Ex : Ct.169 Prime privind rambursarea obligatiunlor este un cont de activ, in timp ce
toata grupa 16 Imprumuturi si datori asimilate cuprinde conturi de pasiv.
 PLANUL DE CONTURI
ELEMENTE DE CLASIFICARE
CLASA DENUMIREA NATURA CONTURILOR GRUPE DE CONTURI
CONTURILOR
1 Capitaluri Resurse permanente de patrimoniu Capital si rezerve, Rezultat reportat, Rezultat
permanente curent, Provizioane pentru riscuri si cheltuieli,
Imprumuturi si datorii asimilate
2 Imobilizari Bunuri de folosinta indelungata Imobilizari necorporale, corporale, in curs,
financiare, amortizari privind imobilizarile,
Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor
3 Stocuri Bunuri destinate revanzarii sau prelucrarii Stocuri de materii si materiale, Productie in curs,
Produse, Stocuri la terti, Animale, Marfuri,
Ambalaje, Provizioane pentru depreciere
4 Terti Creante si datorii din relatiile cu tertii Furnizori, Clienti, Personal, Asigurari sociale,
Bugetul statului, Grup si asociati, Debitori si
creditori diversi, Regularizari, Decontari interne,
Provizioane pentru deprecierea creantelor
5 Trezorerie Lichiditati ale intreprinderii Investitii financiare pe TS, Conturi la banci, Casa,
Acreditive, Viramente interne, Provizioane

6 Cheltuieli Resurse consumate fara incidenta in bunuri Chelt. cu stocurile, cu tertii, cu personalul, Alte
chelt de exploatare, Chelt. Financiare,
extraordinare, cu amortiz si proviz., cu impozitul
pe profit
7 Venituri Aporturi de valoare la patrimoniu Cifra de afaceri, Variatia stocurilor, Venituri din
prod. de imobilizari, din subventii de exploat.,
financiare, extraordinare, din provizioane
8 Speciale Tranzactii inafara bilantului Angajamente acordate, primite, amortizare neut.
9 De gestiune Tranzactii interne de gestiune Decontari interne, conturi de calculatie, cost
prod.
 PLANUL DE CONTURI

CONTURI DE CAPITALURI PERMANENTE

surse stabile de finantare a activului patrimonial

capitaluri proprii (pasiv intern); capitaluri ale

titularilor de patrimoniu
capital social
prime legate de capital
diferente din reevaluare
rezerve
rezultatul exercitiului
subventii pentru investitii
capitaluri straine (pasiv extern); imprumuturi si
datorii pe termen mediu si lung imprumuturi
credite bancare pe termen mediu si lung
datorii legate de participatii
dobanzi aferente imprumuturilor
provizioane reglementate si pentru riscuri si
cheltuieli
 CAPITALURI PROPRII
CONTABILITATEA CAPITALUL SOCIAL
A) Constituirea (aport in natura sau numerar) A + x = (Cp + x) + D
Documente primare
Actul constitutiv
Acte de proprietate
Rapoarte de evaluare
Chitante, extrase de cont
Conturile utilizate pentru reflectarea in contabilitate :
101 Capital socialcont sintetic I (P).
1011 Capital subscris si nevarsat inregistreaza subscrierea de capital
1012 Capital subscris si varsat inregistreaza varsamantul efectuat
precum si eliberarea hartiilor de valoare.
456 Decontari cu asociatii privind capitalul (A) relatiile cu actionarii
privind constituirea capitalului social
201 Cheltuieli de constituire (A) - cheltuielile legate de constituirea
capitalului social
456 = 1011 SUBSCRIEREA
5311, 5121, 212 = 456 VARSAREA, APORTUL
1011 = 1012 CONVERSIA
 CAPITALUL SOCIAL

B) Creterea capitalului social

noi aporturi in natura si numerar A + x = (Cp + x) + D
prin operatiuni interne sau autofinantare (incorporarea rezervelor,
primelor legate de capital, diferentelor din reevaluare si profitului)
A = (Cp + x - x) + D;
conversia unor datorii in actiuni A = (Cp + x) + (D x)

C) Reducerea capitalului social

anularea pierderilor din exercitiile anterioare (numai daca au fost
epuizate toate rezervele) A = (Cp + x - x) + D
prin retragerea unor actionari A - x = (Cp - x) + D

1012 = 117, 456 REDUCEREA

456 = 5311, 5121, 212 ACHITAREA DATORIEI
 CAPITALUL PROPRIU
CONTABILITATEA PRIMELOR LEGATE DE CAPITAL
suplimente de valoare patrimonial nencorporate n capitalul social
Constituire: A + x = (Cp + x) + D
Functiile acestor prime :
sa acopere cheltuielile de modificare a capitalului social
sa egalizeze drepturile actionarilor noi si vechi
a) prime de emisiune : diferena ntre valoarea de emisiune i cea nominal.
456 = 1041
b) prime de fuziune : diferenta dintre valoarea bunurilor primite prin fuziune
si suma cu care a crescut capitalul social al societatii absorbante
456 = 1042
b) prime de aport : diferenta dintre valoarea bunurilor aportate si valoarea
nominala a actiunilor.
456 = 1043
Utilizri: incorporare in CS, rezerve, acoperire cheltuieli de tranzacie
Utilizare: A = (Cp + x x) + D

104x = 1012, 106x, 201

 CAPITALUL PROPRIU

CONTABILITATEA DIFERENELOR DIN REEVALUARE

nregistrarea plusurilor din reevaluarea imobilizrilor
A + x = (Cp +x) + D
105 (P) Diferene din reevaluare
A. Reevaluarea imobilizrilor corporale
EX: se reevalueaza o cladire care are valoarea contabila de
30.000 lei iar valoarea actuala de 55.000 lei. Amortizarea
cumulata a cladirii la data reevaluarii este de 10.000 lei iar
amortizarea actualizata este de 15.000 lei.
212 = 105 25.000
105 = 2812 5.000
B. Reevaluarea imobilizrilor financiare
EX: valoarea contabila a titlurilor de participare este de 6.000 lei
iar valoarea actuala de 8.000 lei

261 = 105 2.000

 CAPITALUL PROPRIU
CONTABILITATEA REZERVELOR
Rezerve: surse proprii care se constituie din profit.
rezerve legale (5 ;20%): din profitul brut 1061
rezerve statutare: din profitul net conform statut 1062
alte rezerve: din profitul net conform hot AGA 1063

Utilizri: acoperirea pierderilor sau majorarea capitalului social

A = (Cp + x - x) + D
Repartizarea profitului la rezerve
129 = 106x
Acoperirea pierderilor din exerciiul anterior
106x = 117
Majorarea capitalului social
106x = 1012
 CAPITALUL PROPRIU
CONTABILITATEA REZULTATULUI
Profitul sau pierderea
A. Rezultatul curent: rezultatul din exerciiul curent 121-bifuncional

nchiderea veniturilor
7xx = 121

nchiderea cheltuielilor
121 = 6xx

nregistrarea profitului net nerepartizat

121 = 117

nregistrarea profitului net repartizat

121 = 129
 CAPITALUL PROPRIU

B. Rezultatul reportat: din exerciiile anterioare 117-bifuncional

Acoperirea pierderilor din exerciiile anterioare

106,129 = 117

Reducerea capitalului social

1012 = 117

Repartizarea profitului net din exerciiile precedente

117 = 106, 424, 457
 PROVIZIOANE

CONTABILITATEA PROVIZIOANELOR
PENTRU RISCURI I CHELTUIELI
Prelevari din profit; cont 151-pasiv
Constituirea provizioanelor
681= 151x

Anularea provizioanelor
151x = 681
 CONTABILITATEA MPRUMUTURILOR
CREDITE BANCARE PE TERMEN LUNG
Contul 162x - pasiv

ncasarea creditelor
40x, 512x, 665 = 162x
Rambursarea creditelor
162x = 512x, 765

ALTE MPRUMUTURI I DATORII ASIMILATE

Contul 167-pasiv
Achiziia n sistem leasing
2xx = 167
nregistrarea obligaiei de plata a ratelor la leasing
167 = 404
 IMOBILIZRI
CONTABILITATEA IMOBILIZRILOR
Drepturi patrimoniale de folosin ndelungat
A. CONTABILITATEA IMOBILIZRILOR NECORPORALE
Active identificabile nemonetar, fr suport material
CONTABILITATEA CHELTUIELIOR DE CONSTITUIRE
Cont 201- activ

nregistrarea cheltuielilor de constituire

201 = 512, 531

Amortizarea cheltuielilor de constituire

680 = 2801

Cheltuieli de constituire complet amortizate

2801 = 201
 IMOBILIZRI NECORPORALE

Cheltuielile de dezvoltare (cont 203): ocazionate de efectuarea

unor lucrari de cercetare, garantia unor profituri viitoare.
Concesiunea (cont 205): dreptul de exploatare a unor bunuri si
servicii
Brevetul de inventie (cont 205):document de proprietate asupra
unei inventii.
Licenta (cont 205): este dreptul obtinut de o persoana de a utiliza o
inventie.
Marca de fabricatie, de servicii sau de comert (cont 205): semne
distinctive folosite pentru identificarea produselor, lucrarilor si
serviciilor de altele cu caracteristici asemanatoare.
Uzufructul (cont 205) dreptul de a se folosi de un bun care apartine
altei persoane.
Dreptul de superficie (cont 205) dreptul de proprietate asupra unei
cladiri sau asupra unei plantatii construite pe terenul altei persoane,
precum si dreptul de folosinta asupra acestul teren.
Fondul comercial (cont 207): suma suplimentara achitata in cazul
achizitionarii unei firme sau unor bunuri imobile.
Programele informatice (cont 208): elemente ale muncii
intelectuale;se amortizeaza in cel mult 5 ani.
 CONTABILITATEA IMOBILIZRILOR
B. CONTABILITATEA IMOBILIZRILOR CORPORALE
Active cu suport material utilizate pe o perioad mai mare de un
an i avnd o valoare net mai mare dect limita legal
Contul 2111 Terenuri (A)
Contul 2112 Amenajari de terenuri (A)
Intrarea n patrimoniu
211x = 404 (cost de achizitie)
456 (valoarea de aport)
167 (imprumuturi pe termen lung)

Terenurile nu nregistreaz amortizare ne fiind depreciabile.

Amortizarea se nregistreaz numai pentru amenajari de terenuri:
681 = 2811
Iesirea din patrimoniiu se nregistreaz cu oazia vanzarilor

4111 = 7583 (vnzarea)

6583 = 211x (ieirea din gestiune)
 IMOBILIZRI CORPORALE

Conturile 212x Construcii

Conturile 213x Instalaii tehnice, mijloace de transport, animale, plantaii
Conturile 214x Mobilier, birotic, echip. de protecie, alte valori materiale
Intrarea n patrimoniu

21xy = 404 (cost de achizitie)

456 (valoarea de aport)
167 (imprumuturi pe termen lung)
722 (costul de producie)
105 (diferena din reevaluare)

Amortizarea (lunar, ncepnd cu luna urmtoare intrrii)

681 = 2812, 2813, 2814

Ieirea din patrimoniu (vnzare, casare, deteriorare, donaie)

4111 = 7583 (vnzarea)
281x = 21xy (desc. gest. valoare amortizat)
6583 = 21xy (desc. gest. valoare neamortizat)
 IMOBILIZRI CORPORALE
AMORTIZAREA IMOBILILIZRILOR CORPORALE
Valoare contabil aplicat valorii de intrare pe durata de via
estimat a imobilizrii
Metode de amortizare:
AA-amortizarea anual; RA-rata de amortizare
VA-valoarea contabil; DA-durat de utilizare
Amortizarea liniar
AA = VA x RA% unde
RA% = 100 : DA

Amortizarea degresiv; Kd-coeficient de degresivitate (Kd=1,5

sau 2)
AA = VA x RA% unde
RA% = (100 : DA) x Kd

Amortizarea accelerat
AA = 0,5x VA-n primul an
RA% = (0,5xVA):(DA-1)-urmtorii ani
 CONTABILITATEA IMOBILIZRILOR
C. CONTABILITATEA IMOBILIZRILOR FINANCIARE
Titluri sau interese de participare, creane imobilizate
Conturile 261 Aciuni deinute la entitile afiliate
Contul 263 Interese de participare (investiii speculative )
Contul 265 Alte titluri imobilizate (investiii strategice la alte entiti)
Conturile 267 Creane imobilizate (mprumuturi pe termen lung date)
Intrarea n patrimoniu

26x = 404 (cost de achiziie)

512, 531 (mprumuturi acordate)
211, 212, 213, 214 (aport la capital)

Ieirea din patrimoniu

664 = 26x (valoarea activelor cedate)

512, 531 = 26x (restituirea creditelor)
 CONTABILITATEA IMOBILIZRILOR
D. IMOBILIZRI CORPORALE N CURS
Active imobilizate n cadrul unor investiii de grup
Contul 231 Imobilizri corporale n curs de execuie
Contul 232 Avansuri acordate pentru imobilizri corporale
Intrarea n patrimoniu
231 = 404 (achiziie)
456 (aport CS)
722 (producie proprie)
Ieirea din patrimoniu
212x = 231 (recepia imobilizrii)
213x
214x
Acordare avans
232 = 512, 531
Decontare avans
404 = 232
 ACTIVE CIRCULANTE

STOCURILE (A)
bunuri materiale pentru continuarea ciclului de exploatare sub
forma producerii sau comercializarii de bunuri destinate pentru
a fi vndute sau pentru continuarea procesului de producie.

Clasificare:
Dupa forma materiala : Stocuri de materii prime, materiale, obiecte
de inventar, produse finite, semifabricate, produse reziduale,
producie in curs de execuie, animale, ambalaje;

Dupa modul de dobndire : stocuri cumprate i din producie

proprie;

Din punct de vedere financiar : stocuri curente (continuitate ntre 2

aprovizionri succesive) ; stocuri de siguran (continuitatea n
condiii dificile: grev la furnizori, iarn, speculaie)

Dup locul de constituire : n depozitele proprietarului sau n

custodie (consignaie)
 STOCURILE

METODE DE EVALUARE
Circulaia stocurilor
Achiziie Stocare Consum sau vnzare
Evaluri
a) la intrarea in patrimoniu
b) la incheierea exercerciiului (inventariere)
c) la ieirea din patrimoniu

a) La intrarea in patrimoniu, stocurile (S) sunt evaluate n funcie de

provenien :
cumprare (cost de achiziie)
S = cost de achiziie+ cheltuieli de transport+chelt asigurare+taxe deductibile
producie proprie (cost producie)
S = cost achiziie+chelt unitare de producie+ chelt comune de producie
aport (cost evaluat)
S = valoare de achiziie +/- starea bunului, locul i utilitatea bunului
 STOCURILE

b) la ncheierea exerciiului (inventariere)

S = valoarea de intrare - provizioanele pentru deprecierea stocurilor

c) la ieirea din patrimoniu

metoda identificarii specifice IS: evaluarea ieirilor la
costurile de intrare;
metoda costului mediu CMP: evaluarea loturilor ieite
la costul mediu ponderat al stocului existent;
FIFO : evaluarea loturilor ieite la costul primelor loturi
intrate pan la epuizare. Ieiri n ordinea intrrilor.
LIFO : evaluarea ieirilor la costul ultimilor loturi intrate.
Ieiri n ordinea invers a intrrilor.
NIFO - evaluarea ieirilor la costul loturilor viitoare.
 STOCURILE

CONTURILE DE STOCURI clasa 3 (A)

conturi pentru evidena structural (n functie de caracteristicile
fizice): 301, 302, 303, 371, 381

301,2,3, 371 = 401 (cost achiziie)

456 (aport CS)
601,2,3 = 301,2,3 (consum)
607 = 371 (vnzare mrfuri)
conturi pentru evidena stadiului excuiei: 331, 332, 341, 345, 346
331, 332, 341, 345, 346 = 711 (costul de producie)
711 = 331,332, 341, 345, 346 (scderea gestiunii)
351, 354 = 401 (stocuri aduse de la teri)
301, 302 = 341, 345 (stocuri consumate n unitate)
conturi pentru evidena locaiei (stocuri la teri): 351, 354, 357
351, 354, 357 = 301, 302, 303, 341, 345, 346, 371 (schimbarea locaiei)
301, 302, 303, 341, 345, 346, 371 = 351, 354, 357 (nnapoierea)
601, 602, 603, 671 = 351 (lipsuri din gestiune, deteriorri)
 STOCURILE
diferene de pre la stocuri: 308, 348, 378, 388 (BF)

348 = 711 (diferene n plus la produse)

711 = 348 (diferene n minus la produse)
371 = 378 (adaos comercial la mrfurile din stoc)
378 = 371 (adaos comercial la mrfurile vndute)

conturi pentru ajustri pentru depreciere (provizioane):

391, 392, 393, 394, 395 (P)

681 = 39x (constituire provizioane)

39x = 781 (anulare provizioane)
 STOCURILE
METODE DE CONTABILIZARE
A. Metoda inventarului intermitent
stocurile sunt nregistrate numai la sfritul perioadei prin
inventarierea cantitilor rmase, stabilind astfel cantitile
consumate sau vndute; metoda se utilizeaz la gestiuni mici
60x = 3xx (trecerea pe costuri la nceputul perioadei)
60x = 401 (cumprri efectuate n perioada de referin)
3xx = 60x (inventarul la sfritul perioadei de referin)

B. Metoda inventarului permanent

nregistrarea intrarilor si iesirilor in conturile de stocuri in
oricare moment al perioadei

3xx = 401 (cumprri de stocuri)

60x = 3xx (ieire stocuri din gestiune)
 ACTIVE CIRCULANTE

TREZORERIA
mijloacele de care dispune o unitate pentru a face fata platilor scadente
Trezoreria cuprine :
numerarul si alte valori asimilate aflate in caseria unitatii
disponibilitatile aflate in banci
valorile si efectele de incasat
titlurile de plasament
creditele bancare pe termen scurt
CONTABILITATEA NUMERARULUI DIN CASERIE Cont 5311 (A)

5311 = 4111, 419, 455, 456, 428, 461 ncasare sume

5311 = 581 ncasri din tansferuri interne
401, 404, 421, 423, 424, 425, 426, 428, 456 = 5311 Pli
581 = 5311 Pli din transferuri interne
 TREZORERIA

CONTABILITATEA DISPONIBILITILOR
BANCARE 512x(A)
Cu ajutorul contului 512x se reflect:
existena i micarea disponiblitilor n lei pstrate de ctre unitate n
conturi la bnci
creditele de trezorerie acordate de ctre banc pn la un anumit plafon
(limita de creditare)
daca disponibilitile existente acoper integral volumul pltilor atunci contul
are sold debitor
dac, n baza contractelor de credit bancar, banca acord un credit pn la
o anumit limit, contul este soldat cu contul 5191-credite bancare pe
termen scurt
ncasrile n contul curent se nregistreaz n debitul contului
512x = 162, 411, 4424, 461, 511
plile din contul curent se nregistreaz n creditul contului
232, 401,404, 4423, 457, 627 = 512x
 TREZORERIA

CONTABILITATEA VALORILOR DE NCASAT 511X (A)

511X = 411,413 primirea efectelor
5121 = 511x, 667 ncasarea efectelor

CONTABILITATEA TITLURILOR DE PLASAMENT 50X (A)

Daca titlurile de plasament sunt achizitionate in scopul de a obtine

venituri, operatia se numeste cumparare iar dac sunt redobandite
de catre emitatorii lor pentru a fi anulate sau revandute operatia se
numeste rascumparare

50x = 512x, 531x, 462 cumprare sau rscumprare

512x, 531, 461 = 50x , 764 vnzare la un pre mai mare
512x, 531, 461, 664 = 50x vnzarea la un pre mai mic
1012 = 50x anularea titlurilor proprii rscumprate
 TREZORERIA
CONTABILITATEA CREDITELOR BANCARE PE TERMEN SCURT
519 (P)
Credite curente pe o perioad mai mic de un an

512x = 519 acordarea creditelor

666 = 519 dobnzile de pltit
519 = 512x creditele restituite, dobnzile pltite
sau soldarea contului 512

Soldul creditor al contului reflect valoarea creditului i dobnda ce

trebuiesc rambursate
 CONTABILITATEA DECONTRILOR CU TERII

Contabilitatea creantelor i datoriilor pe termen scurt

A deconta o suma inseamna a incasa/plati suma respectiva.

Creanele pe termen scurt

Creantele pot fi identificate pe persoane fizice sau juridice.
Se cuprind in categoria creantelor pe termen scurt :
creantele comerciale care apar in urma vanzarii pe credit a bunurilor;
creante necomerciale care apar in urma actiunilor care nu fac obiectul
tranzactiilor (sume primite de la bugetul statului, salariile platite in plus, etc)

Creantele pot fi :
aferente exploatarii
din afara exploatarii (cedari de active)

Se asimileaza creantelor pe termen scurt urmatoarele elemente de pasiv :

avansuri acordate in cadrul contractelor de vanzare-cumparare
creante rezultate din contracte de asociere in participatiune
creante aparute in cadrul grupului de interese
 CONTABILITATEA DECONTRILOR CU TERII

Contabilitatea creantelor comerciale

conturi din grupa 41 clienti si conturi asimilate
411 Clienti (A): creante din vanzarea de bunuri
413 Efecte de primit (A), creante comerciale decontate cu cambie,
cec, bilet la ordin
416 Clienti incerti (A),creante fata de clienti insolvabili
418 Clienti facturi de intocmit (A), creante comerciale pentru care
nu s-au intocmit facturi
419 Clienti creditori (P) obligatii ale vanzatorului fata de
cumparator pentru avansurile primite sau in cazul ambalajelor care
circula in sistemul restituirii.

411 = 70x, 4427, 4428, 418, 419, 765 la constituire (facturare)

512, 531, 419, 665 = 411 la decontare (ncasare)
413 = 411 acceptarea efectelor de plat
511x = 413 primirea efectelor de plat
 CONTABILITATEA DECONTRILOR CU TERII
Obligatiile pe termen scurt se structureaza in :
obligatii comerciale (vanzari de bunuri pe credit)
obligatii salariale
obligatii sociale(CAS)
obligatii fiscale(impozite si taxe)
obligatii fata de asociati
Se asimileaza obligatiilor pe termen scurt elemente de activ precum :
avansuri primite in cadrul contractelor de vanzare-cumparare
obligatii consemnate prin contracte de asociere in participatiune
obligatii aparute in cadrul grupului de interese

Contabilitatea obligatiilor comerciale;

conturi din grupa 40 Furnizori si conturi asimilate :
401 Furnizori (P) obligatii comerciale din factura furnizorului de bunuri destinate
exploatarii;
403 Efecte de platit (P), obligatii comerciale cuprinse in cambii, bilete la ordin, etc
pentru bunuri destinate exploatarii
404 Furnizori pentru imobilizari (P),obligatii comerciale pentru bunuri de natura
imobilizarilor
405 Efecte de platit pentru imobilizari (P), obligatii comerciale decontate cu
efecte de plat pentru bunuri de natura imobilizarilor
408 Furnizori facturi nesosite (P), obligatii pentru care nu s-au primit facturile de
la furnizori
409 Furnizori debitori (A), creante furnizori (avansuri, ambalaje de restituit, etc)
 CONTABILITATEA OBLIGAIILOR COMERCIALE

NREGISTRRI CONTABILE

30X, 341, 371, 408, 409, 60X, 4426, 4428 = 401, 404 la cumprare
401, 404 = 512, 531, 765, 409
401, 404 = 403, 405 acceptarea efectelor de plat
403, 405 = 512, 531 efectuarea plilor
409 = 512, 531 avansuri acordate furnizorilor
401 = 409 reglarea avansurilor la plat
409 = 401 primirea ambalajelor de la furnizori
401 = 409 restituirea ambalajelor la furnizori
381 = 409 ambalajele nerestituite la furnizori
 CONTABILITATEA DECONTRILOR CU TERII

CONTABILITATEA TVA-ului
TVA este un impozit asupra cifrei de afaceri. Potrivit legii TVA se
calculeaza asupra bunurilor si serviciilor care fac obiectul
transferului de proprietate
La baza TVA stau urmatorele principii :
principiul deductibilitatii: stabilirea TVA de plata sau de recuperat
prin diferenta dintre TVA aferent vanzarii si TVA aferent cumpararii
principiul teritorialitatii: pentru produsele si serviciile care se
tranzacioneaz pe acelai teritoriu, se percepe aceeasi cota de
TVA, iar pentru produsele si serviciile care se exporta se practica
cota zero.
principiul exigibilitatii: TVA devine colectat in momentul vanzarii
bunurilor, cand s-a eliberat factura fiscala i este deductibil la
cumpararea bunurilor, pe baza facturii de cumprare
 CONTABILITATEA TVA

TVA se inregistreaza in contul 442X:

4423 TVA de plata (P) obligatiile de plata privind TVA atunci cand TVA
colectat este mai mare ca TVA deductibil
4424 TVA de recuperat (A) suma ce trebuie recuperata de la buget cand
TVA deductibil este mai mare ca TVA colectat
4426 TVA deductibila (A) TVA aferent cumprrilor
4427 TVA colectata (P) TVA aferent vnzrilor
4428 TVA neexigibil (B) TVA aferent bunurilor i serviciilor neexigibile
(cu plata n rate, mrfuri n magazine cu amnuntul, garanii de execuie, etc)
4426 = 401, 404, 512 la cumprare
411, 461, 531, 512 = 4427 la vnzarea produselor
4427 = 4426 la nchiderea TVA
4427 = 4423 nchidere TVA cu sold de plat
4424 = 4426 nchidere TVA cu sold de recuperat
411 = 4428 livrri de bunuri cu plata n rate
371 = 4428 TVA mrfuri din magazin
4428 = 401, 404 cumprri cu plata n rate
4428 = 371 TVA vnzri din magazin
 CONTABILITATEA IMPOZITULUI PE PROFIT
Impozitul pe profit se suporta de catre persoanele juridice care in urma
desfasurarii activitatii economice obtin profit. Baza de calcul a impozitului pe
profit este profitul fiscal si se stabileste prin influentarea profitului contabil
cu cheltuieli nedeductibile si venituri deductibile, astfel:
Pfiscal = Pcontabil + Ch nedeductibile V neimpozabile
Profitul fiscal se stabileste extracontabil.
Deducerile acceptate de normele fiscale:
pierderea fiscala (se recupereaza numai in 5 ani viitori)
rezervele legale (5% din profitul brut pana la 20% din capitalul social)
provizioanele constituite conform legii
Cheltuieli cu deductibilitate limitat
cheltuielile cu sponsorizarea
cheltuielile de protocol
Venituri neimpozabile
veniturile din provizioane, daca in urma constituirii nu au fost deductibile
creditul fiscal extern
Cheltuieli nedeductibile :
cheltuielile cu majorarile de intarziere, a amenzilor si a penalitatilor
cheltuieli care nu se refera la venituri si nu sunt prevazute in normele legale
sumele platite in contul actionarilor sau asociatilor
cheltuielile cu impozitul pe profit
 CONTABILITATEA IMPOZITULUI PE PROFIT

NREGISTRRI CONTABILE
Conturi utilizate:
441 Impozitul pe profit (B), obligaiile de plat
691 Cheltuieli cu impozitul pe profit (A)

691 = 441 nregistrarea obligaiei de plat

441 = 512, 531 plata impozitului
CONTABILITATEA SUBVENIILOR I REGULARIZRILOR
CONTABILITATEA REGULARIZRILOR
Cheltuieli nregistrate n avans; cont 471 (A)

Venituri nregistrate n avans; cont 472 (P)

CONTABILITATEA SUBVENIILOR PENTRU INVESTIII

Resurse primite cu titlu gratuit; cont 475-pasiv
Primirea subveniei
2xx, 5xxx = 475

Restituirea subveniei
475 = 2xx, 5xxx
 CONTABILITATEA DECONTRILOR CU SALARIAII

STRUCTURA SALARIULUI
Salariul reprezinta dreptul cuvenit personalului ca plata a muncii
depuse.

Salariul brut cuprinde:

a)Salariul de incadrare (tarifar): se stabileste prin negocieri
individuale cu patronatul
b) Sporuri: se acorda pentru: vechime in munca, conditii grele de
munc, nocive, lucru in timpul noptii, lucru pe santier;
c) Adaosurile :
- plata pentru munca suplimentara;
- cota-parte din profit pentru salariati, indemnizatii de
conducere;
d) Avantaje in natura - constituie o parte a remuneratiei stabilit
sub forma de bunuri sau servicii.
Achitarea drepturilor salariale se face, de regula, astfel :
avansul (chenzina I), dupa data de 15 a lunii curente, in cota de 40-
45% din salariul de incadrare;
restul de plati (chenzina a II-a), dupa data de 1 a lunii urmatoare.
 CONTABILITATEA DECONTRILOR CU SALARIAII
DOCUMENTE DE EVIDEN CONTABIL A SALARIILOR

1. CONTRACTUL DE MUNC
- prevederile contractului individual de munca trebuie puse de acord cu
cele ale contractului colectiv de munc;
- determin att raportul juridic al relaiei angajator-salariat ct i nivelul
obligaiilor fiscale pe fora de munc. (BS, BAS, BASS);
- st la baza ntocmirii statului de plat lunar;
2. FIA ZILNIC DE EVIDEN A ORELOR LUCRATE
- cuprinde numele salariatului, data, numrul de ore lucrate, semnturile
de confirmare ale efului de compartiment;
- se utilizeaz pentru evidena salariailor n regie i a celor n acord orar;
3. FIA ZILNIC DE PONTAJ
- cuprinde numele salariatului, data,cantitatea de produse realizate, semnturile
de confirmare ale efului de compartiment;
- se utilizeaz pentru evidena salariailor n acord cantitativ;
4. STATUL DE PLAT LUNAR
- cuprinde toate informaiile necesare calculului salariului brut, obligaiile
individuale ale salariaiilor referitor la dreptul de munc, nivelul impozitului pe
salar, alte informaii necesare determinrii venitului net;
- se ntocmete lunar i este document justificativ de plat a salariilor;
 STAT DE PLAT
Luna ianuarie 2013

Nume Salariu Ore Salariu Spor Adaos Venit CIAS CASS

Salariat contract lucrate tarifar vechime (ore supl) brut 10,5% 5,5%
CNP 5%

Tudor Ion 1851214080014 1000 168 1000 50 60 1110 117 61

Banu Anca 2821111080026 1500 152 1357 68 - 1425 150 78
TOTAL 2500 320 2357 60 2535 267 139

omaj Venit Ded. pers. Venit Impozit Alte reineri Total reineri Avans Rest de
0,5% net baz impozabil venit (garanie) plat
16%
6 926 250 676 108 100 208 400 318
7 1190 270 920 147 - 147 600 443
13 2116 1596 255 100 355 1000 761
 CONTABILITATEA DECONTRILOR CU SALARIAII
OBLIGAII INDIVIDUALE
Contribuia individual de asigurri sociale (CIAS), din care se
alimenteaz fondul naional de pensii de stat, reprezint 10,5% din
venitul brut;
Contribuia de asigurri sociale de sntate (CASS), din care se
alimenteaz fondul pentru plata serviciului public de sntate i a
medicamentelor compensate, reprezint 5,5% din venitul brut;
Contribuia individual de omaj, din care se alimenteaz bugetul
asigurrilor de omaj, reprezint 0,5% din venitul brut;
Impozitul pe venitul din salarii, din care se alimenteaz bugetul de
stat, reprezint 16% din venitul impozabil;
Venit impozabil = Venit brut Deducere personal de baz

Deducerea personal de baz este 250 pentru un salariu de pn la

1000 RON; se adaug cte 100 RON pentru fiecare persoan aflat
n ntreinerea salariatului.
La salarii peste 1000 RON deducerea personal scade degresiv.
Peste 3000 RON nu se mai aplic deducere personal de baz.
 CONTABILITATEA DECONTRILOR CU SALARIAII

OBLIGAII ALE ANGAJATORULUI

Se calculeaz la fondul brut de salarii
Contribuia angajatorului la asigurrile sociale (CAAS), din care se
alimenteaz fondul naional de pensii de stat, reprezint 15,8% din
venitul brut;
Contribuia de asigurri sociale de sntate a angajatorului (CASSA),
reprezint 5,2% din venitul brut;
Contribuia individual de omaj, din care se alimenteaz bugetul
asigurrilor de omaj, reprezint 0,5 % din venitul brut;
Fondul de accidente i boli profesionale (FABP) cuprins ntre 0,15 i
0,5% din venitul brut;
Contribuia pentru concedii i indemnizaii (CCI), 0,85% din venitul brut;
Fondul de garantare pentru plata creanelor salariale (FGCS): 0,25% din
venitul brut;
CONTABILITATEA DECONTRILOR CU SALARIAII

NREGISRAREA N CONTABILITATE A SALARIILOR

641 = 421 Venitul brut

421 = %
4312 CIAS
4314 CASS asigurat
4372 omaj asigurat
444 Impozit venit din salarii
425 Avans salarii

645 = 4311 CAAS

645 = 4313 CASS angajator
645 = 4371 omaj angajator
645 = 4471 FABP
645 = 4311.1 CCI
645 = 4381 FGCS
 CONTABILITATEA DECONTRILOR CU SALARIAII
NREGISTRAREA PLII SALARILOR I A OBLIGAIILOR

425 = 5311, 5121 Plata avansului (chenzina 1)

421 = 5311, 5121 Plata salariului (chenzina 2)
4311, 4311.1, 4312, = 5311, 5121 Pli la BAS
4313, 4314 = 5311, 5121 Pli la BASS
4371, 4372 = 5311, 5121 Pli la fondul de omaj
4471 = 5311, 5121 Pli la fondurile speciale
4621 = 5311, 5121 Pli la creditori diveri
4382 = 5311, 5121 Pli la fondul de creane
 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR

Cheltuielile sunt recunoscute atunci cnd a avut loc o reducere a

beneficiilor economice ca urmare a creterii datoriilor sau a reducerii
activelor.
Cheltuielile ntreprinderii sunt legate de:
- consumul de stocuri, lucrri i servicii de care beneficiaz
- angajarea personalului
- executarea unor obligaii legale sau contractuale
- deprecierea activelor (amortizri, provizioane)
Contabilitatea cheltuielilor se ine pe categorii de cheltuieli:
1. Cheltuieli de exploatare
- cheltuieli cu materiile prime, materiale consumabile, obiecte de
inventar, energie i ap, mrfuri, ambalaje 60x
- cheltuieli cu lucrrile i serviciile prestate de teri, redevene, chirii,
protocol, transport, deplasri, pot i telecomunicaii, comisioane
bancare 61x, 62x
- cheltuieli cu personalul 64x
 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR
2. Cheltuieli financiare 66x
- pierderi din creane legate de participaii
- cheltuieli privind investiiile financiare cedate
- diferene nefavorabile de curs valutar
- dobnzi i sconturi acordate
3. Cheltuieli extraordinare 67x
4. Cheltuieli cu amortizrile i provizioanele 68x
5. Cheltuieli cu impozitul pe profit 69x

ATENIE !!!
1.TOATE CONTURILE DE CHELTUIELI AU FUNCIE DE
ACTIV

2. CONTURILE DE CHELTUIELI SE NCHID PRIN

CONTUL DE REZULTAT, SOLDUL LOR FIIND ZERO
 CONTABILITATEA VENITURILOR

Veniturile sunt recunoscute cnd a avut loc o cretere a beneficiilor

economice viitoare aferente creterii unui activ sau diminurii unei
datorii.
Veniturile pot fi att sume ncasate sau de ncasat ct i ctiguri de
orice fel.
Contabilitatea veniturilor se ine pe categorii de venituri:
1. Venituri din exploatare
- venituri din vnzarea produselor, mrfurilor, serviciilor 70x
- venituri din variaia stocurilor 711
- venituri din producia de imobilizri 72x
- venituri din subvenii de exploatare 74x
- alte venituri din exploatare 75x
2. Venituri financiare 76x
3. Venituri extraordinare (daune primite, subvenii extraordinare) 771
 CONTABILITATEA VENITURILOR

ATENIE !!!

TOATE CONTURILE DE VENITURI AU FUNCIE

DE PASIV

CONTURILE DE VENITURI SE NCHID PRIN

CONTUL DE REZULTAT, SOLDUL LOR FIIND
ZERO
 BALANE DE VERIFICARE

Def: Balana de verificare este un

procedeu specific metodei
contabilitii care asigur verificarea
nregistrrilor din conturi, legatura
dintre conturile sintetice i bilan,
dintre conturile analitice i conturile
sintetice.
Balana cuprinde:
- solduri iniiale ale conturilor
- rulaje lunare ale conturilor
- rulaje cumulate de la nceputul exerciiului
- total sume
- solduri finale ale conturilor
 BALANE DE VERIFICARE

Funcia de verificare: prin egaliti bilaniere pe baza

principiului dublei nregistrri
Funcia de legtur:
Cont - bilan (preluarea n bilan a soldurilor conturilor)
Cont sintetic cont analitic (preluarea n conturile
sintetice a rulajelor i soldurilor conturilor analitice)

Funcia de centralizare: reprezentarea tuturor mijloacelor i

resurselor, a existenei i modificrii
acestora
 BALANE DE VERIFICARE
TIPURI DE BALANE
Balane analitice: pe baza datelor preluate din conturile
analitice; se ntocmesc separat pentru fiecare cont
sintetic n parte care se dezvolt n conturi analitice.
Balane sintetice: pe baza datelor preluate din conturile
sintetice; cuprind toate conturile sintetice existente n
contabilitatea unei societi.
Dup numrul de egaliti:
balane cu dou egaliti (solduri iniiale+finale)
balane cu trei egaliti (+ rulaje cumulate)
balane cu patru egaliti (+ rulaje lunare)
balane cu cinci egaliti (+ total sume)
 EVALUAREA PATRIMONIULUI

Conform Legii Contabilitii 82/1991

nregistrarea n contabilitate a elementelor de activ se face la costul de
achiziie, de producie sau la valoarea just, dup caz.
Creanele se nregistreaz la valoarea lor nominal.
Societile au obligaia s efectueze inventarierea general a
elementelor de activ i pasiv cel puin odat pe an.
Evaluarea elementelor deinute cu ocazia inventarierii i prezentarea
acestora n situaiile financiare anuale se fac potrivit normelor i
reglementrilor contabile:
Evaluarea activelor se face la valoarea lor actual sau de utilitate,
denumit valoare de inventar, stabilit n funcie de utilitatea bunului
i de preul pietei.
Evaluarea creanelor i datoriilor se face la valoarea lor probabil
de decontare.
 EVALUAREA PATRIMONIULUI

Corelarea valorii de intrare n patrimoniu cu valoarea de

inventar
pentru elementele de activ
diferenele constatate in plus nu se nregistrez n
contabilitate
diferenele constatate n minus se nregistreaz n
contabilitate pe seama amortizarii dac sunt ireversibile
dac diferenele sunt reversibile, valoarea acestor elemente
rmne cea de intrare
pentru elementele de pasiv
diferenele constatate n minus nu se nregistreaz n
contabilitate
diferenele constate in plus se nregistreaza n contabilitate
prin constituirea unui provizion, urmnd ca valoarea acestor
elemente s se menin la cea de intrare.
 LUCRRI DE NCHIDERE ALE EXERCIIULUI FINANCIAR

Exerciiul financiar se nchide la data de 31 decembrie a

fiecrui an.
Lucrrile contabile de nchidere ale exerciiului:
1. nregistrarea curent a operaiunilor economico-financiare
2. ntocmirea balanelor de verificare
3. Inventarierea patrimoniului
4. nregistrarea ajustrilor de valoare
5. ntocmirea balanelor de verificare corelate cu
inventarierea
6. ntocmirea situaiilor financiare anuale (bilan contabil, cont
de rezultat, anexe la bilan)
7. Complectarea registrelor obligatorii (jurnal, cartea mare,
inventar)
 LUCRRI DE NCHIDERE ALE EXERCIIULUI FINANCIAR

INVENTARIEREA PATRIMONIULUI
Se inventariaz totalitatea elementelor patrimoniale ale societilor
ETAPE
1. Pregtirea inventarierii
- Stabilirea gestiunilor de inventariat
- Stabilirea comisiilor de inventariere
- Asigurarea listelor de inventariere
2. Efectuarea inventarierii
- Imobilizrile necorporale pe baza registrelor de eviden
- Imobilizrile corporale se identific faptic stabilind i starea lor fizic
- Imobilizrile financiare pe baza cotaiilor pieei la 31 decembrie
- Stocurile prin msurare, cntrire, numrare
- Creanele i obligaiile pe baza documentelor contabile i a scrisorilor de
confirmare
- Trezoreria prin numrare
 INVENTARIEREA PATRIMONIULUI
1. Valorificarea rezultatelor inventarierii
- Totalizarea listelor de inventar pe grupe de elemente patrimoniale
- Compararea valorilor de inventar (faptice) cu cele din contabilitate
(scriptice)
- Clasificarea diferenelor dup cauza apariiei lor
Diferene cauzate de modificarea valorii elementelor (preul pieei, starea
bunurilor, situaia clienilor, etc)
Diferente cauzate de gestionarea necorespunztoare a elementelor (plusuri sau
minusuri cantitative)
- Diferenele de valoare se nregistreaz n contabilitate sub forma
provizioanelor
- Plusurile de gestiune se nregistreaz ca o intrare n gestiune n
coresponden cu un cont de venituri
- Minusurile se nregistreaz ca o ieire din gestiune n coresponden cu un
cont de cheltuieli
- Compensarea plusurilor cu minusurile doar n situaiile:
- Exist posibilitatea confuziei
- Au fost realizate n aceiai perioad
- Nu sunt imputabile gestionarilor
 COSTURILE INTREPRINDERII
Costurile ntreprinderii reprezint totalitatea cheltuielilor efectuate pentru
functionarea ei.

Costul de producie este expresia bneasc a consumului de resurse al

ntreprinderii pentru obinerea i desfacerea produciei sale.

Nivelul consumului trebuie determinat prin calcul economic, asigurndu-se

n acest fel relevana, credibilitatea i comparabilitatea lui.
Problematica analizei costurilor:
1. Determinarea consumurilor i calculul costurilor;
2. Eficientizarea costurilor;
 DETERMINAREA CONSUMURILOR, CALCULAIA COSTURILOR
Din perspectiv contabil, consumul de resurse este o cheltuial a
ntreprinderii, determinat de nivelul activitii desfaurate, care se deduce
n mod global din veniturile realizate din vnzarea produselor, n procesul de
formare a profitului.

Calculaia costurilor reprezint acele lucrri ce sunt realizate pentru

determinarea unui echivalent monetar al consumului de resurse (bunuri,
lucrri, servicii etc.) realizat de ntreprindere n cursul activitii desfurate.
 Tipuri de costuri
1. Costuri directe: ataate direct obiectului de eviden i calculaie (materiile
prime i materialele directe, salariile directe i contribuiile privind asigurrile i
protecia social aferente acestora);
2. Costuri indirecte: ataabile asupra obiectului de eviden i calculaie n urma
unui proces de repartizare (cheltuieli de producie comune: amortizare utilaje,
paz, transport, aprovizionare etc.);
3. Costuri fixe: cheltuielile independente de variaia, n anumite limite, a volumul
produciei (amortizarea capitalului fix, chiriile, salariile fixe sau n regie);
4. Costuri variabile: cheltuielile care se modific n functie de volumul produciei
(materii prime, materiale, salarii directe sau n acord);
5. Costul total: totalitatea cheltuielilor aferente unui proces de producie;
6. Costuri medii: cheltuieli dependente, raportate la o variabil independent;
7. Costuri marginale: cheltuieli suplimentare determinate de realizarea unor uniti
suplimentare de producie.
8. Costuri relevante: susceptibile a se modifica n funcie de decizia economic;
9. Costuri nerelevante: independente de decizia economic.
 Determinarea costurilor

Costuri fixe(CF): se preiau din contabilitatea financiar;

Costuri variabile(CV):
CV CV Q (costul variabil unitar)
u
Q = volumul productiei (din evidenele de gestiune a produciei)
CVu = costul variabil unitar (din fiele individuale de cost)
Costul total(CT): suma costurilor fixe i variabile;

CT CF CV
Costul mediu(CM): care poate fi fix, variabil sau total:
CF CV CT CF CV
CF ; CV CVu ; CT CV CV
Q Q Q Q

Cost marginal(Cmg):
CT CT2 CT1
C mg
Q Q2 Q1
 Determinarea costurilor

Costuri nerelevante, exemplu:

O ntreprindere deine un stoc de materii prime fr micare de 5.000 lei,

neputnd fi folosit nici n procesul de producie, nici vndut, neexistnd
clieni interesai. Primindu-se o ofert de contract n valoare de 12.000 lei,
care ar permite utilizarea acestui stoc de materii prime, se ridic problema
acceptrii ofertei avnd n vedere cuantumul cheltuielilor de prelucrare de
10.000 lei.
La un prim calcul, costul comenzii ar fi de 15.000 lei ceea ce ar justifica
neacceptarea contractului. n fapt, cheltuiala cu materia prim (5.000 lei)
este o cheltuial nerelevant n raport cu aceast decizie i astfel se poate
justifica acceptarea contractului.
 METODE I PROCEDEE DE CALCULAIE A COSTURILOR

Factori de determinare:
- obiectul calculaiei:
metode de calculaie pe purttori de costuri (produse, servicii, uniti de timp etc.);
metode de calculaie pe sectoare de cheltuieli (compartimente, birouri, activiti);
metode de calculaie cu caracter mixt (ex: pe faze tehnologice).
- sfera de cuprindere a cheltuielilor n cost:
metode de calculaie absorbante (includ toate tipurile de cheltuieli: producie,
desfacere, administraie);
metode de calculaie pariale (includ doar o parte a cheltuielilor: variabile, directe
etc.).
- modul de eviden i integrare a calculaiei costurilor n sistemul de urmrire i
control al activitii ntreprinderii:
metode de calculaie cu caracter previzional i de urmrire operativ a cheltuielilor;
metode de calculaie cu caracter postfaptic.
 METODE I PROCEDEE DE CALCULAIE A COSTURILOR
Etape de desfurare a metodelor de calculaie de tip absorbant
identificarea cheltuielilor i delimitarea lor pe purttori i locuri de
cheltuieli;
repartizarea cheltuielilor indirecte ntre diverse centre de
responsabilitate (activitate);
separarea cheltuielilor de producie n fixe i variabile;
determinarea costului unitar.

n metodele de calculaie cu caracter postfaptic se adaug etapele:

compararea cheltuielilor i costurilor efective cu cele antecalculate i
stabilirea abaterilor;
soluionarea abaterilor potrivit cerinelor metodei de calculaie utilizat.
 PROCEDEE DE CALCULAIE
1. Procedee de calculaie i delimitare a cheltuielilor pe purttori de
costuri i pe locuri de cheltuieli
Procedeul ponderrii cantitilor cu preurile pentru separarea
cheltuielilor care au la baz consumuri specifice exprimate
cantitativ (materii prime, utiliti, salarii directe etc.);
n
unde: n = numrul de produse realizate cu
Cj qi pj
i 1
elementul de cheltuial j
qi = cantiti consumate; pj=preul elementului j
Procedeul cotelor procentuale (amortizri, taxe i impozite etc.);
2. Procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte
Procedeul suplimentrii n forma clasic (pe baza unui criteriu de
repartizare): CR
unde:
Ks n
Ci b j K s
bj
CR = cheltuial de reaprtizat j 1
Ks = coeficient de suplimentare
bj = baza de reaprtizare (elementul comun produselor)
n = numrul de purttori de costuri sau sectoare de cheltuieli
Ci = cota de cheltuial indirect ce revine purttorului i
 PROCEDEE DE CALCULAIE

3. Procedee de separare a cheltuielilor de producie n fixe i variabile

Metoda direct-costing: cheltuielile variabile directe i indirecte se identific direct pe
purttorii de cheltuieli. Cheltuielile fixe, care se realizeaz indiferent de volumul
produciei i privesc n ansamblu capacitatea entitii de a produce i a vinde, nu se
repartizeaz pe purttori de cheltuieli.
Etape:
1. Delimitarea cheltuielilor se face prin metoda analitic lundu-se n considerare doar
cheltuielile variabile fr echivoc (materiale, utiliti, salarii directe etc.)
2. Determinarea costului variabil unitar Cvu
CV
cvu
Q
3. Determinarea marjei costului variabil unitar
mcv pvu cvu

4. Determinarea rezultatului financiar al produciei

n
R qi mcvi CF
i 1
 PROCEDEE DE CALCULAIE
4. Procedee de calcul a costului unitar de producie
Costul unitar de producie cumuleaz costul direct i indirect, unitare.
Ct=Cd+Ci
n
Chi
i 1
Diviziunea simpl: n cazul produciei omogene Cj
unde: Ch = cheltuieli de producie n produsul j Qj
Q = cantitatea total de produse omogene fabricate

Procedeul cantitativ: pentru produse colaterale (cuplate, simultane, asociate)

unde: c j = costul mediu al unitii de produs n
Chi
qj i 1
= cantitatea realizat din fiecare produs Cj m cj qj
qj cj
q1j = cantitatea utilizat din fiecare produs j 1
q1j

Procedeul coeficienilor de echivalen: pentru produse neomogene

Metoda presupune omogenizarea costurilor prin intermediul coeficienilor de echivalen:
simpli sau agregai; m
ej n Chi
kj Qe q k ce 1
i c j ce k j
eb j 1 Q e

Kj=coeficientul de echivalen; ej=mrimea parametrului ce determin neomogenitatea;

eb= mrimea parametrului unitii de baz; q= cantitatea realizat din fiecare produs;
Qe= cantitatea total de produse echivalente; ce= costul unitar echivalent;
cj= costul unitar