SINDROMUL

MEDIASTINAL
SINDROMUL MEDIASTINAL

DEFINITIE
Este suma semnelor radiologice ce
traducexistenta de tesuturi dense,fluide sau
Gazoase in intriorul mediastinului asociindde
regula marirea sa volum cu aspect difuz sau
localizat .
Se descriu 3 tipuri de imagini :
1.Opacitati mediastinale
2.Hipertransoarente
3.calcificari
Delimitarea anatomica a
mediastinului
Anterior :sternul,
posterior: coloana vertebrala si articulatiile costovertebrale
T1-T12 ,
lateral : fata mediastinala a celor doi plamini,
inferior : diafragmul
superior : comunica larg cu regiunile gitului
Mediastinul este un loc de trecere al structurilor vasculare , glandulare,
sau tisulare ,
dinspre regiunea cervicala spre torace sau abdomen.
Inferior comunica cu spatiul retroperitoneal prin recesurile retrocrurale si
cu spatiul peritoneal prin hiatusul aortic si diafragmatic
MEDIASTINUL SUPERIOR SI CEL INFERIOR SUNT DELIMITATE ANATOMIC
DE UN PLAN IMAGINAR CE UNESTE FATA POSTERIOARA A MANUBRIULUI
STERNAL CU CORPUL VERTEBREI T4
LA RANDUL SAU MEDIDASTINUL INFERIOR ESTE IMPARTIT IN 3 REGIUNI :
ANTERIOR , MIJLOCIU , POSTERIOR, ASFEL
Anterior este cuprins intre stern si pericard
Mijlociu cuprinde cordul cu originea vaselor mari ( delimitat posterior de
un plan ce trece tangent la fata posteriara a bifurcatiei traheale)
Inferior corespunzator santurilor costovertebrale
 Modelul de delimitare traditional
tricompartimental al
De profil: mediastinului
Anterior:
delimitat n fa de stern, iar posterior de un
plan ce trece prin faa anterioar a arborelui
traheo-bronic i posterior de cord.
mijlociu:
detelimitat anterior de planul de mai sus i
posterior de un plan ce trece pe faa
anterioar a corpilor vertebrali.
posterior:
este constituit de anurile latero i
costovertebrale
 Compartimentarea mediastinului
Shields
De profil:
Anterior:
delimitat n fa de stern, iar
posterior de un plan ce trece prin
faa anterioar a arborelui traheo-
bronic i posterior de cord.
mijlociu:
detelimitat anterior de planul de mai
sus i posterior de un plan ce trece
pe faa anterioar a corpilor
vertebrali.
posterior:
este constituit de anurile latero i
costovertebrale

Model tricompartimental Shields

 Model tricompartimental Dresler

Compartiment anterior:
delimitat anterior de stern, posterior
de un plan ce trece pe faa
anterioara cordului si primelor 4
vertebre toracice
Compartimentul mijlociu :
ce contine cordul si originea
vaselor mari de la baza acestuia
Compartimentul posterior
reprezentat de santurile
costovertebrale T1-T12

Model tricompartimental Dresler

 OPACITATI MEDIASTINALE
CARACTERE GENERALE ALE OPACITATILOR
MEDIASTINALE :
1. DENSITATE HIDRICA
2. OMOGENA
3. CU COTUR ECTERN NET SI CONTINUU
4. CONVEXA SPRE PLAMANI
5. CU RACORD CU PANTA LINA CU MARGINEA
MEDIASTINALA
6. FARA LIMITA INTERNA, MEDIASTINALA
7.CU STRUCTURA DEFINIBILA PRIN C.T.
(COMPUTER TOMOGRAF)
SEMNUL CERVICO-TORACIC

La o rx toracica in incidenta
postero-anterioara ce
deceleaza masa tumorala
mediastinala superioara, cu
limita craniala ce depaseste
articulatia strerno-
claviculara, se afla localizata
in mediastinul posterior.Daca
nu depaseste marginea
superioara a articulatiei
sterno-claviculare se afla
localizata in mediastinul
anterior
Fenomenul se explica prin
DEPLASAREA UNUI ORGAN MEDIASTINAL SPONTAN
VIZIBIL
Deplasarea catre partea opusa a traheei sau bronhiilor
primitive
DEPLASAREA UNEIA SAU MAI MULTOR LINII
MEDIASTINALE este un semn constant , dar greu de pus in
evidenta prin Rx , de aceea se ape;eaza la examinarea CT
SEMNUL PANZEI DE CORABIE
Dat de opacitatea timusului la copii.
SEMNUL PENDULULUI
Opacitatea timica isi creste in mod fiziologic diametrul
cranio-caudal (se alungete) in inspir si dianistrul latero-
lateral (se lateste) in expir

SEMNUL Phemister
Opacitate cu nivel solid-solid, caracteristica chistelor
dermoide (mediastinul antero-mijlociu)
 SEMNUL CONVERGENTEI HILARE
Vasele pulmonare preiferice converg spre o masa
tumorala hilara si se pierd pe marginea externa a
acesteia, aceasta corespunde arterei pulmonare. Daca
vasele se suprapun peste opacitatea tumorala si i-si
continua traseul , masa tumorala nu este de origine
vasculara
SEMNUL ACOPERIRII HILARE
In cazul unei opacitati hilare , hilul este vizibil mai mult de
1 cm in interiorul mediastinului, tumora este anterioara
SEMNUL ICEBERGULUI
Formatiunile tumorale intratoracice au marginea externa
vizibila intratoracic si apropiata de coloana.
Formatiunile tumorale transdiafragmatice ( toraco-
abdominale), au marginea externa vizibila
subdiafragmatic la distanta de coloana
 SEMNUL ATRACTIEI ESOFAGULUI
O masa tumorala mediastinala mijlocie ce nu tractioneaza
sau impinge esofagul este de natura esofagiana.

NATURA TUMORILOR MEDIASTINALE FUNCTIE DE

LOCALIZARE
1. In loja mediastinala antero-superioara:
Gusa toracica
2. Loja antero-mijloce:
Tumori timice, teratoame, anevrismele aortei ascendente si
ale sinusului VALSALVA
3.Loja antero-inferioara
Hernii transsdiafragmatice anterioare, chistele pericardice ,
lipoame sau fibroame
Hipertrofie timica
bilobara Hipertrofie timica Anevrism disecant de
unilobara AO

Anevrism de artera
pulmonara
 4. In loja mijlocie :
Sediul adenopatiilor1. Adenopatii
Repere anatomice: statii ganglionare

- Statia 1: ganglionii localizati deasupra venei
brahio-cefalice stngi
- Statiile 2R, 2L si 3P: ganglionii paratraheali
superiori (din dreapta, stanga si posterior de
trahee)
- Statia 3 A: ganglionii prevasculari (localizai
anterior de trunchiurile arteriale principale de
la baza regiunii cervicale) Adenopatie hilara dr
- Statiile 4L si 4R: ganglionii paratraheali
inferiori (sub planul crosei aortice, de o parte
si de alta a traheei)
- Statia 5: ganglionii localizai in fereastra
aorto-pulmonara
- Statia 6: ganglionii paraaortici
- Statia 7: ganglionii subcarinari
- Statia 8: ganglionii paraesofagien
Fig 4.16 Statii ganglionare toracice


- Statia 9: ganglionii adiaceni ligamentelor
pulmonare - Statia 10: ganglionii hilari
- Statiile 11-14: ganglionii intrapulmonari
5. In loja posterioara:
Gusa plonjanta posterioara,
anevrisme aortice descendente,
tumori neurogene(Nervi
periferici: neurofibroame,
schwanoame, respectiv
echivalentul lor malign
(neurosarcoame). Asocieri
frecvente cu neurofibromatoze.
Ganglioni simpatici
paravertebrali:
ganglioneurinoame,
ganglioneuroblastoame (cu cat
varsta de apariie e mai frageda,
cu atat formele tumorale sunt
mai agresive)
Celule neuroendocrine
HIPERTRANSPARENTELE
MEDIASTINALE
Pezenta densitatii aerice acolo unde nu ar trebui sa existe.
Pneumomediastinul hipertransparente liniare verticale
ce dubleaza conturul mediastinului si cordului, si asociaza
frecvent pneumotorax sau emfizem subcutan.
Pneumopericardul- pe rx de fata prezinta semnul
specific de diafragm continuu, cordul este decolat de
lama aerica de pe diafragm , cele doua cupole
diafragmatice se cotinua una cu alta.
Megaesofagul
Hernia hiatala imagine aerica sau hidroaerica
retrocardiaca variabile cu pozitia
Abcesul mediastinal- nu are efect de masa asupra
traheei si este o masa tumorala fara localizare electiva cu
sau fara hidro-pneumoorax.
Abces medastlnal Mediastinita supurata
Cu nivele hidro
arerice

Abces mediastinal cu
continut mixt lichid gazos
CALCIFICARILE MEDIASTINALE
Sunt reprezentate de:
1. Adenopatii calcificate- in TBC, histioplasmoza,
lmfoame tratate. Calcificari arciforme ( in coaja de
ou) apar in silicoza , sarcoidoza si micoze.
2. Calcificari vasculare
3. Calcificari cardiace:- pericardita constrictiva
TBC , calcificari valvulare , coronariene sau
anevrismale.
4. Calcificari ale tumorilor mediastinale-
teratoame, mai rar in timoame( un reprezinta
semn de malignizare), sau exceptionale in chistele
bronhogene
TIMOM
CHIST
DERMOID

Chist pleuropericardic