Sunteți pe pagina 1din 19

Proiect Cinegetic

Bizamul i Capra neagr

Studenti : Iacob Silviu


Ailenei Ionut
Capra Neagra
(RUPICARPA RUPICARPA)
Denumirea de capr neagr este generic, referindu-se la
ambele sexe. Masculul se numete ap negru, femela capr
neagr, iar puiul pn la 1 aprilie al anului al doilea al vieii,
cnd are 10-11 luni, se numete ied (iad).
Capra neagra face parte din familia Bovidae,
subfamilia Caprinae si se remarc prin faptul c ambele sexe
au coarne, care cresc n fiecare an i pe care nu i le leapada
niciodat. Capra neagra are corpul robust, de 110 140 cm, cu
o coada de cca 3-4 cm. La greaban atinge inaltimea de 0.7-0.8
m, iar greutatea corporala poate ajunge, in conditiile tarii
noastre, la 60-65 kg.
Culoarea. Dei se
numete capr neagr,
animalul nu are culoarea
neagr; vara culoarea
general este glbuie-
cenuie, iar iarna brun-
nchis, care pe fondul
alb al zpezii, pare
neagr; capul, brbia i
partea intern a urechii
sunt alburii-glbui,
avnd ns o dung
nchis de la ureche,
peste ochi, pn la
vrful botului
Caractere sexuale secundare: forma coamelor i a capului,
precum i diferena de mrime a coamelor. apul are corp ndesat,
gt gros i coam mare, pe care vntul o culc n unele puncte ale
spatelui nct, din profil, pare ntrerupt. La distan, deosebirea
dintre mascul i femel este greu de fcut.
Proporia dintre sexe: recomandat este 2:3; n terenurile cu
densitate mic, unde se urmrete accelerarea creterii efectivului,
se admite 1:2.
Longevitatea: longevitatea apilor este de 15-20 ani; la expoziii
au aprut i coame de api de 22 ani.
Simurile. Foarte dezvoltate sunt auzul i mirosul; vzul mai
slab. Nu distinge figura omului, ci micarea. n general, este
animal foarte vigilent.
Urmele. Cunoaterea lor are mai mic importan dect la
cervide, din motivul c terenul stncos nu permite s mergi pe
urm pe distan mare. Urma tipar se vede n figur, apoi urma
prtie i talpa piciorului. Se deplaseaz de obicei la pas. Cnd
trebuie s fug, face salturi de 1,5-2 m, la nevoie i de 4 m.
Este un excelent crtor pe stnci, fapt la care l ajut
copitele puternice, avnd marginea unghiei ntrit, iar
perniele moi, ca de cauciuc, ceea ce permite o mare aderen
la stnca uscat. Cnd piatra este mbrcat n ghea, alunec
uor i poate cdea n prpastie.Excrementele seamn cu ale
caprei domestice i variaz dup felul hranei; sunt formate din
buci lunguiee de 12-16 mm, n form de dopuri, care vara
sunt lucioase, iarna mate; primvara, cnd consum hran
verde, aceste buci sunt moi, lipite laolalt i turtite puin.
Biotop. La origine, capra neagr a fost un animal de la limita
superioar a pdurii
Fiind foarte sensibil la nelinite, atunci cnd activitatea omului s-a
ntins i n aceast zon, ea a prsit pdurea i a ocupat zonele
stncoase greu accesibile sau inaccesibile omului i animalelor
domestice. Deci, zona stncoas i-a ales-o de nevoie. Iarna, cnd
activitatea omeneasc n zona de sus a pdurii nceteaz, iar vitele de
la pune au cobort n sate, capra neagr coboar i ea n zona
pduroas pn la o altitudine de 1.000 m, uneori chiar mai jos
Rspndirea caprei negre n
Romnia. La noi exist n
masivele Bucegi, Piatra
Craiului, Fgra, Parng,
Retezat, Cpnei i arcu.
S-au fcut repopulri n
munii Rodnei (Pietrosul),
Climani i n munii
Giurgeului (Lacul Rou), de
unde s-au rspndit n cheile
Bicazului i n Hmaul
Mare.
Perioada de mperechere se desfoar de la jumtatea lui octombrie
pn la jumtatea lui noiembrie. La altitudini mici din zona caprei
negre, perioada ncepe cu o sptmn mai devreme. De asemenea,
perioada se poate deplasa cu 1-2 sptmni de la un an la altul, n
funcie de mersul vremii.
Gestaia dureaz 180-190 zile; femela fat n a doua jumtate a lunii
mai i prima jumtate a lunii iunie, un ied. Numai circa 10% din
femele fat cte 2 iezi. nainte de ftat, femela i alung iedul din anul
precedent i se retrage n locuri linitite. nc din prima zi de ftare,
iedul i poate urma mama. Picioarele iedului sunt groase n raport cu
corpul. Imediat dup ce a fost ftat, iedul ncepe s sug, iar perioada
alptrii dureaz pn toamna.
Hrana natural a caprei negre este variat, dar exclusiv vegetal,
compunndu-se din graminee, buruieni, lujeri, muguri i, n mare
msur, din licheni. Meninerea efectivelor colonizate la altitudini de
800-1 000 m depinde de existena unei flore specifice caprei negre
RECOLTARE I VALORIFICARE
Vntoarea de capr neagr. Se vneaz n perioada 15 septembrie
- 15 decembrie, numai cu glon.
Date fiind condiiile grele de teren, acolo unde se practic vntoarea
de capre negre, se pot aplica la aceast specie doar dou metode;
apropiatul i goana. Oricare ar fi metoda, vntorul trebuie s fie
rezistent, obinuit cu muntele. Apoi s aib echipament adecvat;
mbrcminte clduroas, dat fiind c acolo oricnd se pot ivi viscole.
La capra neagr trofeele sunt coarnele i prul din coam.
Bizamul
(Ondatra zibethica)
Denumire: Se mai numeste, impropriu, sobolan de
apa, sobolan de mosc si ondrata.
Descriere: Este un rozator semiacvatic, de talie
mica (0,7 - 1,4 kg), cu blanita de culoare bruna-
cafenie pe spate si laturi, iar pe abdomen bej-
cenusie.
Blana semivaloroasa prezinta puf si spic,
pastrandu-si partial calitatea si in perioada de
vara.
Naparlirea incepe in aprilie, luna din care bizamul
nu se mai impusca.
De remarcat picioarele scurte adaptate pentru
inot prin existenta unor peri tari intre degete, si
coada lunga, caracteristica, turtita lateral spre
varf si acoperita cu solzi, folosita drept carma.
Prezinta 4 degete la picioarele anterioare si 5 la
cele posterioare.
Printr-o glanda perianala produce o substanta
mirositoare specifica (mosc), care-i serveste la
delimitarea teritoriului.
Simturi: Vazul este bun, dar nu excelent, urmand
Longevitate: 3-5 ani.
Sunete: Un chitait abia perceptibil care se
distinge totusi clar in perioada de imperechere.
In momentul in care simte pericol se scufunda in
apa, producand un zgomot caracteristic,
asemenea unei plescaituri puternice.
Urme: Alungite, cu degete lungi, rasfirate si
gheare vizibil imprimate.
Habitat: Desi este o specie alohtona,
originara din America de Nord, a imigrat din
Europa Centrala in Romania in jurul anului
1940. S-a instalat in bazinele acvatice
curgatoare si statatoare din toata tara, mai
putin in zona apelor reci de munte.
Isi sapa galerii si cotloane in malurile apelor,
intotdeauna cu intrare sub nivelul apei si cu
rasuflatoare pe uscat, pentru aerisire.
Daca malurile nu-l satisfac pe deplin, in
conditii de densitate mare sau din alte
motive, bizamul isi cladeste in apa platforme
plutitoare (capite), in care locuieste de obicei
vara.
Hrana: Consuma plante acvatice, in special
papura si rizomi de stuf, ierburi de pe maluri,
lujeri din apropierea apei etc.
Ocazional consuma si hrana de natura animala
(larve, scoici). Se sustine ca ar consuma uneori si
peste, ceea ce nu este insa deloc sigur.
Sociabilitate: Traieste in familii si ierneaza
impreuna cu progenitura.
Reproducere: Imperecherea are loc din martie
pana in septembrie. Fata de 3-4 ori pe an, cate 4-12
pui golasi si alburii in primele 11 zile. Se dezvolta
insa rapid si parasesc cotlonul la 18 zile. Sarcina
dureaza 28-30 zile.
Obiceiuri: Este un animal cu activitate
preponderent nocturna. Cand alapteaza sau cand
ziua este scurta si este frig pot fi vazute si
exemplare, de obicei femele, cu activitate diurna. O
astfel de activitate au in mod obisnuit si masculii in
perioada imperecherii.
Este considerat atasat fata de locul de trai, dar
migreaza o data cu cresterea densitatii, in special
toamna si primavara, in cautare de locuri mai
favorabile, in care sa-si intemeieze noi familii.
Vanare: Se vaneaza in perioada 1 septembrie -
15 aprilie, cu arma lisa si cu alice de 2,5 mm.
Trofee neconventionale sunt considerate
blanurile si uneori craniile si dintii incisivi.