Ailenei Ionut Capra Neagra (RUPICARPA RUPICARPA) Denumirea de capr neagr este generic, referindu-se la ambele sexe. Masculul se numete ap negru, femela capr neagr, iar puiul pn la 1 aprilie al anului al doilea al vieii, cnd are 10-11 luni, se numete ied (iad). Capra neagra face parte din familia Bovidae, subfamilia Caprinae si se remarc prin faptul c ambele sexe au coarne, care cresc n fiecare an i pe care nu i le leapada niciodat. Capra neagra are corpul robust, de 110 140 cm, cu o coada de cca 3-4 cm. La greaban atinge inaltimea de 0.7-0.8 m, iar greutatea corporala poate ajunge, in conditiile tarii noastre, la 60-65 kg. Culoarea. Dei se numete capr neagr, animalul nu are culoarea neagr; vara culoarea general este glbuie- cenuie, iar iarna brun- nchis, care pe fondul alb al zpezii, pare neagr; capul, brbia i partea intern a urechii sunt alburii-glbui, avnd ns o dung nchis de la ureche, peste ochi, pn la vrful botului Caractere sexuale secundare: forma coamelor i a capului, precum i diferena de mrime a coamelor. apul are corp ndesat, gt gros i coam mare, pe care vntul o culc n unele puncte ale spatelui nct, din profil, pare ntrerupt. La distan, deosebirea dintre mascul i femel este greu de fcut. Proporia dintre sexe: recomandat este 2:3; n terenurile cu densitate mic, unde se urmrete accelerarea creterii efectivului, se admite 1:2. Longevitatea: longevitatea apilor este de 15-20 ani; la expoziii au aprut i coame de api de 22 ani. Simurile. Foarte dezvoltate sunt auzul i mirosul; vzul mai slab. Nu distinge figura omului, ci micarea. n general, este animal foarte vigilent. Urmele. Cunoaterea lor are mai mic importan dect la cervide, din motivul c terenul stncos nu permite s mergi pe urm pe distan mare. Urma tipar se vede n figur, apoi urma prtie i talpa piciorului. Se deplaseaz de obicei la pas. Cnd trebuie s fug, face salturi de 1,5-2 m, la nevoie i de 4 m. Este un excelent crtor pe stnci, fapt la care l ajut copitele puternice, avnd marginea unghiei ntrit, iar perniele moi, ca de cauciuc, ceea ce permite o mare aderen la stnca uscat. Cnd piatra este mbrcat n ghea, alunec uor i poate cdea n prpastie.Excrementele seamn cu ale caprei domestice i variaz dup felul hranei; sunt formate din buci lunguiee de 12-16 mm, n form de dopuri, care vara sunt lucioase, iarna mate; primvara, cnd consum hran verde, aceste buci sunt moi, lipite laolalt i turtite puin. Biotop. La origine, capra neagr a fost un animal de la limita superioar a pdurii Fiind foarte sensibil la nelinite, atunci cnd activitatea omului s-a ntins i n aceast zon, ea a prsit pdurea i a ocupat zonele stncoase greu accesibile sau inaccesibile omului i animalelor domestice. Deci, zona stncoas i-a ales-o de nevoie. Iarna, cnd activitatea omeneasc n zona de sus a pdurii nceteaz, iar vitele de la pune au cobort n sate, capra neagr coboar i ea n zona pduroas pn la o altitudine de 1.000 m, uneori chiar mai jos Rspndirea caprei negre n Romnia. La noi exist n masivele Bucegi, Piatra Craiului, Fgra, Parng, Retezat, Cpnei i arcu. S-au fcut repopulri n munii Rodnei (Pietrosul), Climani i n munii Giurgeului (Lacul Rou), de unde s-au rspndit n cheile Bicazului i n Hmaul Mare. Perioada de mperechere se desfoar de la jumtatea lui octombrie pn la jumtatea lui noiembrie. La altitudini mici din zona caprei negre, perioada ncepe cu o sptmn mai devreme. De asemenea, perioada se poate deplasa cu 1-2 sptmni de la un an la altul, n funcie de mersul vremii. Gestaia dureaz 180-190 zile; femela fat n a doua jumtate a lunii mai i prima jumtate a lunii iunie, un ied. Numai circa 10% din femele fat cte 2 iezi. nainte de ftat, femela i alung iedul din anul precedent i se retrage n locuri linitite. nc din prima zi de ftare, iedul i poate urma mama. Picioarele iedului sunt groase n raport cu corpul. Imediat dup ce a fost ftat, iedul ncepe s sug, iar perioada alptrii dureaz pn toamna. Hrana natural a caprei negre este variat, dar exclusiv vegetal, compunndu-se din graminee, buruieni, lujeri, muguri i, n mare msur, din licheni. Meninerea efectivelor colonizate la altitudini de 800-1 000 m depinde de existena unei flore specifice caprei negre RECOLTARE I VALORIFICARE Vntoarea de capr neagr. Se vneaz n perioada 15 septembrie - 15 decembrie, numai cu glon. Date fiind condiiile grele de teren, acolo unde se practic vntoarea de capre negre, se pot aplica la aceast specie doar dou metode; apropiatul i goana. Oricare ar fi metoda, vntorul trebuie s fie rezistent, obinuit cu muntele. Apoi s aib echipament adecvat; mbrcminte clduroas, dat fiind c acolo oricnd se pot ivi viscole. La capra neagr trofeele sunt coarnele i prul din coam. Bizamul (Ondatra zibethica) Denumire: Se mai numeste, impropriu, sobolan de apa, sobolan de mosc si ondrata. Descriere: Este un rozator semiacvatic, de talie mica (0,7 - 1,4 kg), cu blanita de culoare bruna- cafenie pe spate si laturi, iar pe abdomen bej- cenusie. Blana semivaloroasa prezinta puf si spic, pastrandu-si partial calitatea si in perioada de vara. Naparlirea incepe in aprilie, luna din care bizamul nu se mai impusca. De remarcat picioarele scurte adaptate pentru inot prin existenta unor peri tari intre degete, si coada lunga, caracteristica, turtita lateral spre varf si acoperita cu solzi, folosita drept carma. Prezinta 4 degete la picioarele anterioare si 5 la cele posterioare. Printr-o glanda perianala produce o substanta mirositoare specifica (mosc), care-i serveste la delimitarea teritoriului. Simturi: Vazul este bun, dar nu excelent, urmand Longevitate: 3-5 ani. Sunete: Un chitait abia perceptibil care se distinge totusi clar in perioada de imperechere. In momentul in care simte pericol se scufunda in apa, producand un zgomot caracteristic, asemenea unei plescaituri puternice. Urme: Alungite, cu degete lungi, rasfirate si gheare vizibil imprimate. Habitat: Desi este o specie alohtona, originara din America de Nord, a imigrat din Europa Centrala in Romania in jurul anului 1940. S-a instalat in bazinele acvatice curgatoare si statatoare din toata tara, mai putin in zona apelor reci de munte. Isi sapa galerii si cotloane in malurile apelor, intotdeauna cu intrare sub nivelul apei si cu rasuflatoare pe uscat, pentru aerisire. Daca malurile nu-l satisfac pe deplin, in conditii de densitate mare sau din alte motive, bizamul isi cladeste in apa platforme plutitoare (capite), in care locuieste de obicei vara. Hrana: Consuma plante acvatice, in special papura si rizomi de stuf, ierburi de pe maluri, lujeri din apropierea apei etc. Ocazional consuma si hrana de natura animala (larve, scoici). Se sustine ca ar consuma uneori si peste, ceea ce nu este insa deloc sigur. Sociabilitate: Traieste in familii si ierneaza impreuna cu progenitura. Reproducere: Imperecherea are loc din martie pana in septembrie. Fata de 3-4 ori pe an, cate 4-12 pui golasi si alburii in primele 11 zile. Se dezvolta insa rapid si parasesc cotlonul la 18 zile. Sarcina dureaza 28-30 zile. Obiceiuri: Este un animal cu activitate preponderent nocturna. Cand alapteaza sau cand ziua este scurta si este frig pot fi vazute si exemplare, de obicei femele, cu activitate diurna. O astfel de activitate au in mod obisnuit si masculii in perioada imperecherii. Este considerat atasat fata de locul de trai, dar migreaza o data cu cresterea densitatii, in special toamna si primavara, in cautare de locuri mai favorabile, in care sa-si intemeieze noi familii. Vanare: Se vaneaza in perioada 1 septembrie - 15 aprilie, cu arma lisa si cu alice de 2,5 mm. Trofee neconventionale sunt considerate blanurile si uneori craniile si dintii incisivi.