SEMIOLOGIE

I. PERCEPTIA

Curs Psihiatrie Pediatrica - 1.02.2017

I. PERCEPTIA

Senzatia
este un act psihic elementar
monomodal ce realizeaz imaginea singular a unei nsuiri a
obiectelor i fenomenelor lumii nconjurtoare
se datoreaz aciunii obiectelor i fenomenelor asupra organelor de
sim;
evideniaz proprietile elementare ale materiei (form, mrime,
greutate, culoare, miros, gust);
prin intermediul analizatorilor excitatia se transforma in senzatie in
momentul in care ajunge in scoarta cerebrala
imagini subiective ale lumii obiective;
Perceptiile

procese senzoriale elementare

multimodale: reflectand n condiii de simultaneitate sau
succesiune, nsuiri multiple ale obiectelor lumii externe.
presupune raporturi atat ntre calitile obiectelor cat i
intre acestea si condiiile subiective (interne) ale
individului (trebuine, interese, experien)
datorita gradului de subiectivitate nu vor avea un
caracter permanent (aceluiasi obiect in momente diferite
si in conditii diferite ii putem releva insusiri diferite)
constituirea percepiei se face dup vrsta de 3 luni desi
senzatii exista inca de la nastere, percepia auditiv
aparand n primul an de via.
Clasificare
Tulburari CANTITATIVE de perceptie:
1. Hiperestezia
2. Hipoestezie

Tulburari CALITATIVE de perceptie

1. Iluziile
2. Agnoziile
3. Halucinatiile
Tulburari cantitative
1. HIPERESTEZIA = suprasensibilitate la excitani.
scderea pragului senzorial determin o suprasensibilitate la stimuli
(subliminali);
individul suporta greu atingerile cutanate/ zgomotele/ lumina/
trepidatiile/ etc
apare n surmenaj, suprasolicitare fizic i psihic, stadii prodromale
sau debut de boli infecto-contagioase, boala Basedow, debut de
afectiuni psihice, n afeciuni nevrotice
Cenestopatiile - termen introdus de Dupr;
- form aparte de hiperestezie
- tulburare contient a senzaiilor i percepiei interoceptive i
proprioceptive;
- senzaii penibile, difuze, cu sediu variabil care apar fr nici o
modificare organic evideniabil;
 Tulburari cantitative
2. HIPOESTEZIA

Ridicarea pragului senzorial= hipoestezia

Scaderea receptivitatii la diversi stimuli
Apare in stari reactive acute, Inductie hipnotica, Stari conversive
Schizofrenie, Intarziere mintala
 Tulburari calitative
1. Iluziile
Perceptia deformata a unor obiecte sau fenomene existente in realitate
H. EY - iluzia este in general o eroare cognitiva sau perceptiva

a) fiziologice apar in mod normal, datorit distanei, luminozitii sau a

strilor afective speciale (frica);
- pot fi: -optico-geometrice; - iluzii de greutate; - iluzii de volum;
- persoanele normale corecteaz uor eroarea.

b) patologice bolnavul nu le corecteaza, le considera veridice, adesea

insotita de o interpretare deliranta, de modificarea luciditatii, de
superficializarea proceselor asociative, a atentiei si meoriei, pot fi:
- exteroceptive, interoceptive; proprioceptive;
Iluzii vizuale
- Cele mai frecvente
- Metamorfopsii: constau in impresia de deformare a obiectelor si a
spatiului perceput
Micropsie: obiecte percepute mai mici
Macropsii: obiecte percepute mai mari
Dismegalopsii: obiecte percepute alungite sau largite
Porropsia: obiecte percepute mai apropiat sau indepartat
Callopsia obiecte percepute mai infrumusetate
- Pareidolii: interpretarea imaginativa ce poate oferi perceptiei
patologice un mare grad de bogatie si vivacitate, sunt perceptii
deformate, anxiogene
Falsele recunoasteri

Identificarea gresita a diverselor persoane

Diferit de confuzia de persoana
Apare in episoade maniacale, stari confuzive, sd.
Korsakov
Varianta particulara: dj vu, deja connu, deja
vecu sau jamais vu, jamais connu, jamais vecu
- In sd de derealizare, depersonalizare, patologia
de lob temporal
Iluzia sosiilor
sosiile - Pesoane sau fiinte care seamana foarte mult
incat nu pot fi deosebite
Persoana cunoscuta nu este identificata ci doar avand o
asemanare cu ea
Persoane cunoscute au fost multiplicate
Alteori au sentimentul ca persoane apropiate au fost
substituite in scop ostil
Schizofrenie

Iluzia Fregoli:
convingerea deliranta ca un persecutor unic are
capacitatea de a se ascunde sub infatisarea altor
persoane, ia mai multa chipuri
schizofrenie
Iluziile auditive
Impresia ca anumite sunete sunt mai apropiate, mai puternice,
mai distincte, sau dimpotriva: discrete, estompate, indepartate
Sunete reale (bataile ceasului, apa de la robinet) percepute
drept cuvinte injurioase

Iluzii gustative si olfactive

Se deosebesc greu de halucinatii
Reprezinta percepere eronata a gustului sau mirosului normal
al diferitelor substante sapide sau odorifice= parosmie
Apar in leziunile de lob temporal
Iluzii viscerale sau
interoceptive
perceperea eronata a functiilor unor organe sau aparate
modificarea de schema corporala : perceperea denaturata a
formei, marimii, greutatii si pozitiei propriului corp
- tulburare totala de schema corporala = senzatie de marire sau
micsorare a dimensiunilor sau greutatii corpului
- tulburare partiala de schema corporala = transpoziia prilor
corpului, micorarea sau mrirea acestora;
sub forma unor false perceptii apar n schizofrenie, intoxicaii, in
patologia cu coninut obsesiv-fobic sub form de dismorfofobie
leziuni organice: halucinoza pedunculara sau leziuni localizate
predominant in regiunea parieto-occipitala;
2. Agnoziile

tulburare de perceptie printr-un defect de integrare

gnozic
se pierde capacitatea de a recunoate obiectele
dup calitile lor senzoriale.
agnozia vizuala (prosopagnozia, agnozia culorilor,
agnozia simbolurilor grafice, agnozia spatiala)
agnozia auditiva
agnozia tactila
agnozia schemei corporale (asomatognozia,
hemisomatognoia, anosodiaforia)
3. Halucinatiile

Perceptie fara obiect de perceput (H. Ey)

Halucinatiile se insotesc de grad de convingere mare

Halucinatii functionale (concomitente)

excitani obiectivi determin si apariia unor percepii false, de tip
halucinator:
ex: bolnavul percepe corect zgomotul apei care curge, al rotilor de
tren, bataile ceasornicului, etc. insa concomitent cu perceptia reala
aude si voci sub forma unor cuvinte injuriase, care il ameninta, etc.
ele persist atta timp ct persist i excitantul real;
exista doua proiectii la nivelul central al analizatorilor
Halucinoidele (stadiu intermediar)
fenomene psihopatologice situate ntre reprezentrile vii i
halucinaiile vagi; nu izbutesc s conving bolnavul asupra
existenei lor;
sunt forme prehalucinatorii; apar n perioada de dezvoltare a
halucinaiilor i, mai rar, n cea de tergere.

Imagini eidetice
reproiectri n exterior ale imaginilor unor obiecte sau fiine care
au o for receptiva vie, fiind strns legate de triri afective
intense i apropiate de prezent ca desfurare n timp;
halucinatii fiziologice: halucinaii hipnagogice (n tranziia de la
veghe la somn); halucinaii hipnapompice (n tranziia de la somn
la veghe); pot s apar la subiectii normali
Halucinoze
halucinaii a cror semnificaie patologic poate fi
recunoscut de pacient (voci care discut despre el etc.);
adopt fa de ele o atitudine critic (le recunoaste
caracterul); caut s le verifice autenticitatea;
apar la persoane cu leziuni la nivelul diferitelor segmente ale
analizatorilor, stri toxice (alcool, barbiturice) i infecioase
 Halucinatiile propriu-zise
Psihosenzoriale
tulburri de percepie ce corespund integral definiiei (perceptie fara obiect)

Caracteristicile halucinatiilor:
proiecie spaial fenomenele sunt situate n spaiul perceptiv sau dincolo de
limitele acestuia (ex: violul de la distan);
convingerea pacientului asupra realitii lor;
percepute prin modalitile senzoriale obinuite (exteroceptive, interoceptive,
proprioceptive) i pe cile senzoriale normale;
grad de intensitate variabil
claritate diferit
complexitate variabil
durat variabil (de la cteva secunde sau minute la ore n ir), intermitente sau
continue;
Caracteristicile halucinatiilor (continuare)
rezonan afectiv
comportamentul halucinator
congruenta/ incongruenta cu starea afectiva
caracterul de senzioralitate desrierea pacientului respecta
instantele perceptiei normale , avand impresia ca excitanul este
realmente perceput pe calea senzoriala a analiztorului
caracterul de obiectualitate - se refera permanent la un obiect
din afara
in functie de natura senzorial pot fi:
exteroceptive (auditive, vizuale, olfactive, gustative,
tactile);
interoceptive (viscerale);
proprioceptive (motorii, kinestezice).
Halucinatii auditive
pe primul loc ca frecven la adult (spre deosebire de copil
halucinatiile vizuale)
situate cel mai des n cmpul auditiv perceptibil, sau, mai rar, in afara
acestuia (extracampin), sunetele fiind percepute ca de la mari distante.
intensitate variabil (discrete, abia perceptibile, pana la puternice)
complexitate variabil:
- elementare (foneme, acoasme) percepute ca fosnete, tiuituri,
pocnituri;
- comune anumite sunete bine definite, atribuibile unui anumit obiect
sau fenomen (scartaiutul usii, latratul unui caine, paii unui om, etc.);
- verbale (complexe) - percepe cuvinte, fraze, voci pe care le aude si
intelege/ le aude dar fara sa le poata intelege (verbigeratie halucinatorie).
Vocile pot fi percepute uni-/bi-lateral, sunt de barbat/ femeie, ale unei
persoane cunoscte/ neunoscute, in viata/ decedata.
 continuitatea: episodice sau continue (impiedica bolnavul sa se
odihneasca);
rasunet afectiv: favorabile (incurajand, sfatuind); defavorabile cel mai
adesea (injurand, amenintand, comentative sau imperative)
singulare sau multiple (pot fi antagoniste unele luandu-i apararea altele
acuzandu-l)
pot fi concordante (n tulburarile afective) sau neconcordante (n
schizofrenie) cu starea afectiv
apar n:
halucinatii auditive elementare si comune: afectiuni O.R.L - otite,
mastoidite, surditate; boli neurologice (leziuni ale cailor de
conducere, leziuni ale lobului temporal); stari confuzionale, in
special onirice; deliruri toxice si infectioase, unele boli psihice
Halucinatii auditive verbale
- mai ales in schizofrenie (in special in forma paranoida), unde au
caracter bizar, neintelegibil si neconcordant cu fondul afectiv;
- in depresie (continut trist dureros voci care ii acuza, ii
condamna)
Halucinatii vizuale
= percepii vizuale ale unor obiecte, fiine, imagini inexistente n
realitate n acel moment
mai frecvente la copil
au in general caracter terifiant
monocromatice sau policromatice
percepute cu un ochi sau cu ambii; pot ocupa un camp hemianopsic sau al
unui scotom (scotomul central Morel -pacientul vede ca pe lng un tub
astupat)
dimensiunile imaginilor: obsinuite, mai mari decat obiectele reale
(halucinatii macroscopice, guliveriene) sau mai mici (microscopice,
liliputane)
proiecia spaial: intr-un singur plan/ in relief, camp vizual normal
(campina)/ dincolo de limitele perceptiei vizuale normale (extracampin)
claritate: distincte/ vagi; singulare/ combinandu-se etc.
 complexitatea:
- elementare (fosfene, fotopsii) percepute ca puncte luminoase, linii,
etc.
- complexe
figuri si obiecte informe (fantasmoscopii)
obiecte fiinte bine definite (halucinatii figurate)
scenice : statice (panoramice)/ n micare (cinematografice)
durata: permanente sau episodice;
tonalitatea afectiv:
- pozitiva (delirul psihozelor de inanitie, intoxicatii cu opiacee, deliruri
mistice, etc )
- negativa, mai frecvent (delirium tremens - aspect terifiant zoopsic,
etc.)
pot fi favorizate de luminozitate insuficienta, slabirea vederii, slabire
controlului constiintei
 apar in:
oameni normali in momentul de la veghe la somn (hipnagogice) sau
invers (hipnapompice); mai frecvent cu ochii inchisi, elementare sau
complexe, de scurta durata, recunoscute de persoana ca fiind produsele
imaginatiei;
stari de surmenaj intens - durata foarte scurta si caracter hipnagogic;
in afectiuni oftalmologice (rinita, cataracta, glaucom, nevrita
retrobulbara, etc)
afectiuni neurologice - migrena oftalmica (au aspect de fosfene sau
fotopsii), leziuni ale lobului occipital (caracter halucinozic);
stari infectioase grave;
sindroame confuzionale toxice ;
delirul aloolic acut (delirum tremens)
psihoze schizofrenie
Halucinatii autoscopice
= realizeaz imaginea dubl, prin care bolnavul isi percepe vizual
propriul corp, parti din corp sau unele organe (de obicei proiectate n
afar)
dup apariie, pot fi: unica, episodica (cteva secunde) sau
persistente (continue)
corpul perceput poate fi identic cu originalul, urit sau nfrumuseat
(mai frecvent)
are frecvent un rasunet afectiv (de groaza sau surpriza), sau pot fi
traite detasat, cu constiinta si critica, avand caracterul de
halucinoza
Halucinaiile olfactive i gustative

au caracter secundar (apar dup alte tulburri de percepie, sau ca o

consecinta a delirului)
sunt greu de separat, deoarece substanele sapide sunt i odorifice si
datorita inrudirii embriologice ai celor doi analizatori
apar sub forma de gusturi sau mirosuri cel mai frecvent neplcute (chimice,
metalice, cadaverice) dar i plcute.
apar frecvent n:
crizele uncinate, din epilepsie (H. Jackson) insotite de halucinatii
vizuale si stari de deja vu pe un fond afectiv particular,
in unele tumori si leziuni ale lobului temporal care intereseaza
rinencefalul si uncusul hipocampal
stari delirante
stari confuzionale de diferite etiologii
Halucinaiile tactile

impresia de atingere a suprafeei cutanate (arsura, intepatura,

curent electric, etc.)
percepute continuu sau discontinuu (punctiform- in intoxicatia
cu cocaina);
la suprafa (epidermice) sau n profunzime (hipodermice ex:
parazitoze halucinatorii - perceperea de insecte care merg pe
sub piele; frecvent n dependena alcoolic
HALUCINAIILE INTEROCEPTIVE (VISCERALE)

senzaia existenei unor fiine n corp; a schimbrii poziiei unor

organe; a obstrurii sau a perforrii lor; atrofierea sau disparitia
unor organe, mai rar a transformarii organismului lor in animale
frecvent cu localizare genital,
se intalnesc:
la femei tinere cu simptomatologie isteriforma polimorfa
schizofrenie paranoida cu fenomene de automatism mental;
in patologia schemei corporale (halucinatii somatognozice, de
ex: membrul-fantom).
HALUCINAIILE PROPRIOCEPTIVE (MOTORII SAU
KINESTEZICE)

sunt percepute ca impresia de micare sau deplasare a

propriului corp sau a unor segmente;
ca si cele viscerale si haptice au caracter de exogenitate,
multe dintre ele find manifestari pseudohalucinatorii
apar n sindromul de automatism mental Kandinski-
Clerambault (n schizofrenie);
Pseudohalucinatiile
(halucinatii psihice)
= autoreprezentri aperceptive (nu au caracter psihosenzorial
vede cu ochii minii).
Se deosebesc de halucinatiile psihosenzoriale prin:
NU se confunda in totalitate cu reprezentarea imaginilor unor
obiecte sau fenomene reale (voci speciale, vedenii stranii )
NU se proiecteaza in afara, in lumea obiectelor si fenomenelor
reale, ci se petrec in minte, in cap, in interiorul corpului si
astfel NU sunt percpute pe cai senzoriale normale
bolnavii sunt convinsi de realitatea existentei lor, dar, spre
deosebire de halucinatiile psihosenzoriale, afirma ca vocile/
vedeniile/ senzatiile sunt impuse din afara, facute sau
provocate de altcineva
Pseudohalucinatii auditive
se manifesta sub forma unor voci interioare ecou sau ca o
sonorizarea a gndirii, sonorizare a lecturii;
tranzitivism = fenomen prin care bolnavul crede ca si alii pot auzi
sau ghici gndurile bolnavului (fenomen determinat de cel de
sonorizare a gandirii)
de obicei explicate de pacient ca fiind auzite cu urechile minii ;
apar in sindromul Kandinski-Clerambault - bolnavii cauta sa-si
explice aceste fenomene prin mecanismul transmiterii gndurilor
prin telepatie, sugestie, unde;
Pseudohalucinatii vizuale

percepute ca imagini izolate sau ca scene panoramice;

coninut variat: plcut, neplcut, terifiant, insulttor;
apar n spaiul subiectiv; sunt vzute cu ochii minii, cu
ochii interiori;
fac parte din sindromul de automatism mental Kandinski-
Clerambault.
Pseudohalucinaiile tactile
senzaii extrem de penibile (electrizare a suprafetei intregului corp,
curenti magnetic, iradiere) provocate de la distan;
localizate cel mai des n sfera genital, realizand frecvent senzatia de
viol de la distanta.

Pseudohalucinaiile interoceptive
Descrise ca lipsa libertii interioare sau stapanire interioara, bolnavul
are adesea convingerea ca este posedat de animale, de spirite;
Adesea actioneaza dupa cum le cere persoana straina
se localizeaz n diverse organe i determin simptomatologie specific;
Pseudohalucinaiile motorii
(kinestezice)

perceperea executarii unor micri impuse;

deseori au caracter imaginar (bolnavul are doar convingerea
ca le executa, fara ca ele sa se produca in realitate)
pot imbraca aspectul automatismului kinestezic - bolnavul
executa intr-adevar o suita de miscari impuse. De ex:
halucinatii motorii grafice bolnavul i se pare ca scrie
sub o influenta xenopata;
halucinatii psihomotorii verbale (automatism verbal) -
bolnavul are impresia ca vorbeste sub o influenta exterioara