Sunteți pe pagina 1din 9

SEMIOLOGIE

VI. IMAGINATIA

Curs Psihiatrie Pediatrica - 15.02.2017


IMAGINATIA
este un proces psihic de prelucrare, transformare i
sintetizare a reprezentrilor i ideilor, n scopul furirii
unor imagini noi i idei.
Forma neintentionala (pasiva) cuprinde visul si reveria
Forma intentionala (activa) se prezinta ca:
Imaginatie reproductiva asociere a imaginilor
verbal-imaginative cu imagini care vin din experienta
proprie (ca in lectura)
Vis de perspectiva proiectarea mentala a
dorintelor, aspiratiilor, planurilor de viata
Imaginatie creatoare conditie esentaiala a actelor
de creatie, prin care este anticipata imaginativ ideea sau
chiar planul viitoarei actiuni
TULBURARILE IMAGINATIEI

Scaderea imaginatiei
Exaltarea morbida a imaginatiei
Mitomania
Simulatia
Metasimulatia
Suprasimulatia
Disimularea
Scaderea imaginatiei
Apare n:
toate strile de nedezvoltare cognitiv (M).
deteriorri cognitive demene.
stri confuzionale apare o perturbare i
diminuare temporar a imaginaiei.
personalitatea epileptica
n cursul strilor de inhibiie (trebuie
difereniata de negativism, mutacism, reticen).
Imaginaia diminu tranzitoriu n inhibiia din
strile depresive, nevroze obsesionale, psihastenii.
Exaltarea morbida a
imaginatiei
creterea forei imaginative
apare in:
intoxicaii uoare
stri maniacale
delir cronic
schizofrenie paranoid
Mitomania (minicuna
patologica)
Relatarea mitomanica se caracterizeaza prin:
Organizare imaginara a trairii aspectul formal al
discursului nu este adecvat continutului; interlocutorul
sesizeaza irealitatea continutului
Alibiul existential indiferent de forma si continut ideile
merg univoc spre supraestimarea persoanei proprii; isi
cladeste imaginea de sine pe baza intuitiei dorintelor si a
asteptarilor auditoriului
Suprasemnificarea jocul imaginativ al mitomanului merge
de la simpla exagerare pana la fabulatie, scopul principal fiind
de a atrage atentia
Conduita de teama mitomanul considera ca nu poate crea
o legatura interpersonala decat prin intermediul fabulatiei ->
cand aceasta relatie il intereseaza se dezvolta o teama legata
de posibila descoperire a caracterului fabulator al relatarii
Mitomania
Trebuie difereniat de minciun, arlatanie sau de
escrocherie cei implicai acioneaz deliberat,
organizat, conform unui plan.
- Spre deosebire de acetia mitomanul apare naiv,
dezadaptat.
- Lipsa de scop si beneficiu o diferentiaza de minciuna
(este alterarea intenionat a adevrului, ntlnindu-se la
persoane cu contiina clar i cu posibiliti cognitive
intacte.
Trebuie diferentia fabulatia mitomanului (coerenta si
aparent adaptata) de confabulatie insotita de
tulburari mnezice, scaderea pragului de control al
constiintei, detasa de realitate, alimentata de
pseudoreminiscente, relativ incoerenta, tinde spre
absurd
Simulaia
falsificarea adevrului n privina strii de sntate
pot fi simulate boli organice, n special neurologice, sau
boli psihice: stri de negativism i stupoare, mutism,
oneiroidism halucinator (dar in care nu poate simula si
starea confuzionala), agitaie maniacal.
gradul i fidelitatea simulrii unei boli somatice sau psihice
este n funcie de imaginaia i inteligena simulatorului.
intalnita la subiecti cu stare fizica si psihica normala

Metasimulaia
Dup un episod psihotic, acut, real (confuzie, depresie,
episod delirant) sau dupa un accident, subiectul refcut,
persevereaz n acuzele sale anterioare, realizand
beneficiile consecutive situatiei patologice
Suprasimulaia
amplificarea unei tulburari somatice sau
psihice existente

Disimularea
Ascunderea unor simptome psihice sau
somatice sau a unei boli n scopul
sustragerii de la un tratament obligatoriu,
obinerii unui beneficiu sau punerii n aplicare
a unei idei delirante sau a unui act suicidar (n
tulburarea depresiv)