Republica roman.

Cuceririle
teritoriale, criza,
rzboaiele civile
Expansiunea Romei
In urma unor
indelungate
razboaie (sec.
VI-III i.Hr.),
romanii au
nfrnt
populaiile din
Italia, cucerind
peninsula,
precum i
insulele din jur:
Sicilia,
Sardinia,
Corsica.
Teritoriile
cucerite n
afara Italiei au
devenit
Luptele cu etruscii - dup o
serie de lupte cu
populaiile nvecinate,
romanii au cucerit
vechea cetate etrusc
Veii.

In sec IV i.Hr. au fost

nevoii s fac fa si
invaziei galilor (celilor),
veniti din nordul Italiei,
care au devastat i
incendiat Roma.

Oraul a fost reconstruit de

harnicii lui locuitori care,
curnd dup aceea, au
pornit rzboaiele pentru
cucerirea Italiei.
Supunerea latinilor i samniilor
Samniii erau
un popor de
pstori si triau
n Munii
Apenini.
La nceput
romanii au
suferit o grea
nfrngere, dar
apoi i-au supus,
devenind
stpni pe toat
Italia deau
La Caudium, ntr-o strmtoare din muni, legiunile romane mijloc.
fost
nevoite s predea armele. n frunte cu cei doi consuli, soldaii
romani au trecut pe sub furci (dou sulie nfipte n pmnt i o a
treia pus deasupra lor).
Acest vechi obicei din Italia se aplica nvinilor n strigtele de
batjocur ale nvingtorilor. Mult vreme romanii nu vor uita furcile
Rzboinici samnii
Cucerirea Tarentului

Ultimele rzboaie pentru cucerirea Italiei le-au purtat romanii n

sud, cu cetatea Tarent.
Tarentinii s-au aliat cu Pyrrhus, regele Epirului, care a venit n Italia cu
o armat puternic, n care se regseau i civa elefani.
Desi la nceput soldaii romani au fost ngrozii, au reuit in cele din
urma s-l nving pe Pyrrhus, silindu-l s prseasc Italia.
 Regele Epirului avea
n armata sa 20 de
elefani, lucru cu
Pyrrhus (Pirus)
totul nou pentru
romani.
La sfritul primului
rzboi, romanii au
fost nvini, dar i
tabra advers a
suferit mari pierderi.

Se zice c Pirus ar fi exclamat:

"nc o victorie ca asta i m
ntorc acas fr niciun
soldat"!
Ca urmare, el a trimis la Roma
o solie pentru a cere pace.
Claudius cel Orb ar fi zis: "mi
pare ru c sunt numai orb, a
vrea s fiu i surd, ca s n-aud
condiiile umilitoare puse rii
mele de ctre un strin"!
Soldai romani
 n sec III .Hr.,
Imperiul cartaginez Roma a
devenit o
mare putere n
zona
mediteranean
.

Interesele ei
se loveau ns
de cele ale
Cartaginei,
ora fenician
din Africa de
Nord.

Conflictele
dintre Roma i
Cartagina sunt
cunoscute sub
 Rzboaiele punice au fost o serie de trei rzboaie purtate ntre
Roma i Cartagina n perioada 264-146 .Hr (puni era
denumirea pe care romanii o ddeau cartaginezilor).

1. Primul Rzboi Punic (264-241 .Hr.) a avut ca finalitate

invingerea cartaginezilor pe uscat si pe mare, insulele
Sicilia, Corsica si Sardinia devenind provincii romane.
2. Al Doilea Rzboi Punic (218-201 .Hr.) a fost declansat de
generalul cartaginez Hanibal pentru a-si recastiga puterea.
Insa armata romana condus de Publius Cornelius Scipio s-
a dovedit din nou mai puternica, iar Cartagina a pierdut in
lupta de la Zama, in urma careia i s-a impus o pace grea.
3. Al Treilea Rzboi Punic (149-146 .Hr.) romanii au
declarat iar razboi Cartaginei. Dupa 3 ani, cetatea a fost
incendiata de catre romani. Vechiul teritoriu al Cartaginei a
fost apoi arat si a devenit provincia romana Africa.
Hanibal traversnd Alpii

Armata lui Hanibal

n timpul rzboaielor
punice, cel mai puternic
adversar al Romei a fost
Roma, stpna Mrii Mediterane

Dup cel de-al doilea rzboi punic,

Roma ajunsese cea mai mare putere
maritim n bazinul apusean al Mrii
Mediterane.
Urmrind dominaia asupra ntregului
bazin mediteranean, romanii i-au
ndreptat forele spre rsrit i au
cucerit pe rnd: Macedonia, Grecia i o
parte din Asia Mic.
 Republica
roman i vecinii
n anul 58 .H.

Provinciile aduc mari

bogii statului (aur,
grne, sclavi).
 Urmrile cuceririlor
Cuceririle
teritoriale au determinat
probleme politice la Roma. Criza din sec I
.Hr. s-a manifestat prin:
Creterea rolului armatei i a generalilor
Formarea a dou grupri politice rivale:
optimaii - reprezentanii aristocraiei
popularii reprezentanii oamenilor de
rnd
Rzboaie civile ntre generalii dornici s ajung
la conducerea Romei
Adncirea diferenelor de avere dintre cei foarte
bogai i populaia srac
 TRIUMVIRATELE
DIN SECOLUL I i. Hr.

Triumviratula fost o form de

conducere politic instituit nRoma
antic, la mijloculsec. I .Hr., constnd
n aliana dintre trei conductori
politici i militari.
 Primul triumvirat
Primul Triumvirata fost ncheiat
ntreCezar,PompeiiCrassusn anul63 .Hr.
mpotriva aristocraiei senatoriale. Cei trei au
mprit controlul statului si guvernarea
provinciilor: Pompei a ales
guvernareaHispaniei, Cezar aGaliei,iar
Crassus aSiriei.
Dupa ce Crassus a fost ucis in lupta cu
Imperiul Parthian, relatiile dintre Cezar si
Pompei au inceput sa se deterioreze atat de
tare, incat in anul 49 i. Hr. a izbucnit un
adevarat razboi intre cei doi.
In anul 45 Cezar a iesit victorios din acest
conflict, astfel desfiinndu-se primul
triumvirat.
Primul triumvirat
 Dictatura lui Cezar
Dup castigarea luptei impotriva lui Pompei, Cezar a
fost numit dictator, mai nti timp de 10 ani, iar
apoi pe via.
In timpul cat s-a aflat la putere, Cezar a adoptat
anumite msuri, printre care:
- A colonizat veteranii armatei sale n Italia
- A ntreprins vaste construcii publice la Roma
- A reformat calendarul
- A planificat expediii militare mpotriva dacilor i
perilor
In data de 15 martie 44 .Hr. Cezar a fost asasinat
de un grup de 60 de senatori care nu doreau ca
puterea politica sa ramana concentrata in mainile
lui Cezar pe toata durata vietii acestuia.
 Al doilea triumvirat
43 31 i. Hr. a fost ncheiat ntre Marcus Antonius
(prietenul i locotenentul ef al lui Cezar),
Octavian Augustus (nepotul si fiul adoptiv al lui Cezar) i
Lepidus

Cei trei au nvins armata asasinilor lui Cezar, dupa care au

mprit statul roman ntre ei, neinnd cont de parerile
Senatului.

32 30 s-a desfasurat rzboiul dintre Antonius i Octavian,

ctigat de Octavian n btlia naval de la Actium.