COMPATIBILITATE si

INCOMPATIBILITATE

Masterat 1
 REMEDII:
Definitie: toate mijloacele capabile sa actioneze favorabil
asupra organismului, producand vindecarea sau
prevenirea unei boli.

Clasificare:
remedii fizice
remedii psihice
remedii chimice: asocieri de substante bioactive si nu numai,
administrate bolnavului pe diferite cai (generala sistemica, locala topica)
= medicamente, forme farmaceutice

Masterat 2
MEDICAMENT
agent terapeutic = orice substanta sau amestec de substante
utilizate pentru tratarea, ameliorarea sau prevenirea unei boli
sau a tulburarilor functionale la om sau animale.
OMS: orice substanta sau asociere de substante care modifica
un proces fiziologic sau patologic, n beneficiul celui care-l
foloseste.
OMS: orice substanta sau combinatie de substante care poate
fi administrata la om sau animale n vederea stabilirii unui
diagnostic sau a restaurarii, corectarii sau modificarii functiilor
fiziologice.
Medicament = reflecta cu pregnanta importanta dictonului
primum non nocere.
Legea 95/2006, Titlul XVII: orice substanta sau combinatie de
substante prezentate ca avand proprietati pentru tratarea sau
prevenirea bolilor la om si care poate fi folosita sau
administrata, fie pentru restabilirea, corectarea sau modificarea
functiilor fiziologice, fie pentru stabilirea unui diagnostic
medical.
Masterat 3
MATERII PRIME
Clasificare :

substante active/medicamentoase = au o actiune determinata

asupra organismului (actiune farmacologica/efect terapeutic)

substante auxiliare = inerte din punct de vedere farmacologic

(fara actiune terapeutica), avand rolul de a transforma
substanta medicamentoasa n forma farmaceutica si a o
transporta la locul de actiune

materiale si recipiente de conditionare ambalare = servesc la

nchiderea formei farmaceutice ntr-un recipient, asigurand
astfel protectia, stabilitatea si eficacitatea, pana la momentul
utilizarii, facilitatea de administrare si informare asupra
medicamentului.

Masterat 4
 Efect terapeutic: (sin. actiune terapeutica, efect
farmacodinamic, eficacitate) = este consecinta interactiunii
dintre medicament si materia vie, cu producerea unui
stimul, ce initiaza un efect biologic.

Doza (< lat. dosis portie, priza, doza) = cantitatea de medicament

administrata unui bolnav o singura data sau pe unitatea de timp (de mai
multe ori pe zi) pentru a produce un efect terapeutic.

Posologia (< gr. pos = cum + logos = stiinta) = cantitatea totala dintr-un
medicament, estimata n functie de varsta si greutatea bolnavului,
administrata o data sau, de obicei, de mai multe ori, n timpul
tratamentului unei boli.

Factorii de care depinde stabilirea posologiei:

caracteristicile bolnavului: varsta, sex, greutate, particularitati fiziologice
natura bolii
calea de administrare
forma farmaceutica
dozele de medicament
absorbtia, biotransformarea si eliminarea medicamentului
factori particulari dependenti de bolnav: idiosincrazie, toleranta,
dependenta de medicament.

Masterat 5
 Modul de intrebuintare: o serie de indicatii
de administrare pentru un medicament, care
se stabilesc n functie de urmatorii factori:

doza de medicament
calea de administrare

timing-ul si ritmul administrarilor

dieta pe care trebuie sa o urmeze bolnavul etc.

Masterat 6
 Tipuri de terapie

1. Farmacoterapie
2. Dietoterapie
3. Crenoterapie
4. Fizioterapie
5. Radioterapie
6. Radiumterapie
7. Igienoterapie
8. Psihoterapie
9. Ergoterapie
10. Terapia chirurgicala
11. Acupunctura
12. Presopunctura

Masterat 7
CLASIFICAREA MEDICAMENTELOR
1. conceptia terapeutica:

medicamente alopate:
- < gr. allos = altul + pathos = boala

- conceptia lui Hipocrate: contraria contrariis curantur

- se bazeaza pe:
- cunoasterea proprietatilor fizico-chimice ale substantelor
- relatia farmacologica doza-efect
- experimente biologice
- observatie clinica

- cuprinde si alte 4 metode:

- Fitoterapia
- Aromoterapia
- Opoterapia
- Apiterapia

Masterat 8
 medicamente homeopate:
- < gr. homoios = asemanator + pathos = boala
- principiul lui Hipocrate: similia similibus curantur
- tratament individualizat
- doze infinitezimale

placebo:
- < lat. placere = a placea
- produs lipsit de efecte farmacodinamice obiective, care au uneori
eficacitate terapeutica datorita sugestiei.
- placebo pur
- placebo impur

Masterat 9
2. originea, natura si compozitia materiilor prime

Medicamente definite chimic:

- contin una sau mai multe substante active de natura minerala,
biologica, de semisinteza sau sinteza, cu constante fizice si
proprietati chimice caracteristice

Medicamente nedefinite chimic:

- au compozitie complexa, contin amestecuri cu caracteristici
variabile, dupa origine si modul de obtinere

3. Toxicitate

Medicamente cu substante anodine

Medicamente cu substante puternic active
Medicamente cu substante stupefiante/psihotrope

Masterat 10
4. forma farmaceutica
- starea fizica lichida, semisolida sau solida sub care se gasesc
medicamentele (una sau mai multe substante active si auxiliare ce au fost
supuse unor procese tehnologice)

Lichide: solutii, siropuri, tincturi, preparate injectabile/perfuzabile

Semisolide: unguente

Solide: supozitoare, pulberi, comprimate, comprimate cu cedare

modificata, comprimate efervescente, capsule

Masterat 11
5. Repartizarea dozelor de substanta activa in forma
farmaceutica
- forme farmaceutice unitare
- forme farmaceutice unitare fractionabile
- forme farmaceutice multidoza

6. Modul de prescriere si de eliberare:

specialitati medicale
OTC

7. Calea de administrare
orala (enterala, bucala, digestiva, gastro-intestinala, uz intern)

parenterala (IV, IM, SC)

transmucozala (mucoasa bucala, nazala, oculara, auriculara,

pulmonara, rectala, vaginala, uretrala)

cutanata
Masterat 12
A. Tract digestiv si metabolism B. Sange si organe hematopoietice C. Sistem cardiovascular

D. Preparate dermatologice G. Aparat genito-urinar si hormoni sexuali H. Preparate hormonale

J. Antiinfectioase sistemice 8. Sistemul A.T.C. L. Imunomodulatoare

M. Sistem musculo-scheletic N. Sistem nervos P. Produse antiparazitare

R. Aparat respirator
Masterat
S. Organe senzitive
13
V. Varia
9. Locul de actiune si eliberare a medicamentului
Medicamente cu actiune locala (topica)
Medicamente cu actiune generala (sistemica)
- eliberare conventionala
- eliberare modificata
- eliberare accelerata
- eliberare incetinita:
- eliberare repetata
- eliberare controlata
- depot
- eliberare amanata
- eliberare la tinta:
- vectori de prima generatie
- vectori de a doua generatie
- vectori de a treia generatie

Masterat 14
 Sisteme cu eliberare controlat pentru
administrare parenteral

Un sistem implantabil ideal trebuie s ndeplineasc urmtoarele

condiii:

s fie biostabil i biocompatibil cu esuturile

s fie netoxic i necarcinogen
s se poat ndeprta (n cazul celor nebiodegradabile)
s elibereze substana medicamentoas cu o vitez constant,
programat pe durata de timp necesar tratamentului
s prezinte o rezisten mecanic suficient pentru a nu se
deteriora la implantare sau n cursul tratamentului.

Masterat 15
 Sisteme implantabile controlate prin osmoz
- Sistemul Duros (Alza Corp.)
pomp osmotic pentru eliberarea acetatului de
leuprolid
eliberarea substanei are loc continuu, timp de
12 luni.
Sisteme implantabile controlate prin difuziune
- Sistemul Norplant (Wyeth-Ayerst)
- sistem de tip rezervor: levonorgestrel ncorporat
ntr-un material plastic de uz medical.
- eliberarea substanei - circa 5 ani.
Sisteme controlate prin dizolvare
- Sistemul Zoladex (Astra Zeneca)
implant subcutanat de tip matri ce conine
goserelin acetat
- produs biodegradabil steril
- eliberare continu - 28 de zile.
- acetatul de goserelin este dispersat ntr-o matri
constnd dintr-un copolimer de acizi D, L-
lactic/glicolic.
Sisteme bazate pe polimeri termosensibili
- Sistemul de eliberare Atrigel (Atrix Lab.)
- polimeri biodegradabili (acid polilactic-glicolic)
dizolvai ntr-un solvent biocompatibil

Masterat 16
 Sisteme cu eliberare controlat pentru
administrare ocular
Implante oftalmice:
un rezervor cu substan activ

nglobat ntr-o matri (sisteme matriceale insolubile sau

biodegradabile) sau
nconjurat de o membran (sisteme rezervor)

Implanturi oftalmice insolubile

- Sistemul Ocusert

Masterat 17
 Implanturile oftalmice insolubile de tip matri sunt denumite i lentile de
contact hidrofile sau moi (suple).
conin substana activ dizolvat sau dispersat sub form solid ntr-un
suport (matri), din care cedarea are loc prin difuziune.
Exemple: lentilele de contact suple Soflens (Bausch-Lomb) i Bionite (Griffin
Lab.), fabricate pe baz de poli-(metacrilat de hidroxi-2-etil).

Masterat 18
Implanturi oftalmice solubile

polimeri naturali (derivai de colagen i de chitozan)

polimeri sintetici sau semisintetici (alcool polivinilic, copolimeri
poliacrilamid/acrilat de etil/vinilpirolidon/hidroxipropilceluloz).

Insertul oftalmic solubil Lacrisert

NODS New Ophtalmic Drug Delivey System

Masterat 19
SISTEME CU ELIBERARE LA INT A
SUBSTANELOR MEDICAMENTOASE
Microparticule (microsfere, microcapsule)
particule polimerice sferice, cu diametrul cuprins ntre 1-1000 m,
care conin una sau mai multe substane medicamentoase.
microsfere: forme farmaceutice solide, constituite din particule
omogene sau eterogene n care substana activ este dizolvat sau
dispersat ntr-o matri polimeric natural sau de sintez
microcapsule: forme farmaceutice solide, de tip rezervor, constituite
din particulele substanei active, n stare lichid sau solid, acoperite
cu un film polimeric, care reprezint peretele microcapsulei i n
compoziia cruia intr unul sau mai muli polimeri naturali sau
sintetici.

Masterat 20
 Substane medicamentoase: antibiotice, sulfamide, chimioterapice,
antiinflamatoare steroidiene i nesteroidiene, antiastmatice, peptide,
proteine, blocante ale canalelor de calciu, beta-blocante, anticanceroase,
vitamine liposolubile.

Substane auxiliare:
materiale de microncapsulare
- substane biodegradabile: poliamide, poliesteri (polimeri ai acidului lactic,
glicolic, copolimeri ai acidului lactic i glicolic, polimeri ai -caprolactonei,
acidului hidroxi-butiric), polianhidride, poliesteri, polizaharide (dextrani,
chitozan, alginai, amidon, acid hialuronic, celuloz i derivaii si),
polipeptide i proteine (gelatin, albumine serice de origine uman sau
animal)
- substane nebiodegradabile: copolimeri ai silicoanelor (dimetilsiloxan,
metilvinilsiloxan), nylon

Substane adjuvante:
- plastifiani
- In mediul neapos: ulei de ricin, monogliceride acetilate, esteri ai acidului
sebacic, esteri ai acidului ftalic, siliconi, etc
- In mediul apos: glicerin, propilenglicol, PEG-uri, etc
- ageni tensioactivi
Masterat 21
Nanoparticule (nanosfere, nanocapsule)

particule coloidale mici

preparate din polimeri biodegradabili i nebiodegradabili.
nanosfere sisteme matriceale, nanoparticule coloidale compacte, pline,
fr caviti i fr perei distinci, n care substana medicamentoas
este inclus ntr-o matri de polimer, dar poate fi i de natur proteic,
cu dimensiuni intre 50-500 m, de form sferic, cu diametrul de 0.2 m
nanocapsule sisteme rezervor, formate dintr-un nucleu apos sau uleios
nconjurat de o membran polimeric solid.

Masterat 22

SISTEME MATRI/MATRICEALE
- substana medicamentoas este dizolvat
sau dispersat uniform n excipieni care
au proprietatea de a forma o matri
(schelet) care asigur o cedare prelungit
prin intermediul structurii
proprietilor sale. Contin:
substanele active
ageni formatori de matrie (hidrofile,
hidrofobe, inerte, dependente de pH,
minerale)
excipieni care s faciliteze fabricaia
(diluani, liani, lubrifiani, glisani)
ageni care s modifice caracteristicile
difuzionale
ageni de solubilizare sau sisteme-
tampon
SISTEME REZERVOR
-depunerea pe un nucleu a unui
nveli care controleaz eliberarea
substanei medicamentoase.
i - inveliul:
un film sau o membran
polimeric: derivai de celuloz,
copolimeri ai acidului metacrilic i
esteri metacrilici gastrosolubili,
enterosolubili sau cu dizolvare
independent de pH; poliamide
materiale lipidice: ceara, ceara
Carnauba, monostearat de glicerol,
etc.
Masterat 23
una sau mai multe substante auxiliare
substante active

provin din materii prime de origine diferita

conditionare

MEDICAMENT

Masterat 24
 Substante active/principii active/
substante medicamentoase
Definitie:

- materii prime de origine vegetala, minerala, animala,

microbiologica, de semisinteza sau sinteza, dotate cu
proprietati preventive, de diagnostic sau curative fata
de maladiile umane, utilizate pentru prepararea de
medicamente, ca forme farmaceutice, cu ajutorul
substantelor auxiliare si a materialelor de
conditionare.

Masterat 25
Originea substantelor active
1. origine biologica
- vegetala:
- plante intregi/parti de planta

- preparate pe baza de plante

- substante chimice definite izolate din plante

- animala

- microbiologica

2. origine minerala
Masterat 26
3. semisinteza/sinteza
 Substante auxiliare
Definitie:
- materii prime, inerte din punct de vedere farmacologic, care intra in
compozitia unui medicament, in proportie diferita de cea a substantei
active
- pot fi de origine: naturala, semisinteza, sinteza
- sunt destinate a aduce substanta activa intr-o forma farmaceutica apta a
fi administrata bolnavului
- au rolul de a transporta substanta la locul de actiune

Solvent
Vehicul constituie partea esentiala in realizarea formei farmaceutice
Excipient

asigura unele calitati ale formei farmaceutice si intervin in

Adjuvant
prevenirea degradarii
Aditiv

Masterat 27
Solvent
- < lat. solvo, -ere = a desface, a elibera
- substanta lichida utilizata la prepararea formelor farmaceutice
lichide, in care substanta activa este dispersata molecular, dizolvata,
rezultand un sistem dispers omogen monofazic = solutie
- Ex: apa, alcool, glicerol, ulei floarea soarelui, PEG, PG
Vehicul
- < lat. vehiculum = vehicul, mijloc de transport
- substanta lichida utilizata la prepararea formelor farmaceutice lichide, in care
substanta activa este dispersata omogen sau eterogen = dizolvare totala,
coloidala, emulsionare
- Ex: apa, alcool, glicerol, ulei vegetal, solutii uleioase, siropuri, mucilagii

Excipient
- < lat. excipio, -ere = a primi
- se utilizeaza la prepararea formelor farmaceutice semisolide si solide
- au rolul de a dilua substanta si de a permite transformarea ei intr-o forma
farmaceutica
- se obtine un sistem dispers eterogen
- Ex: vaselina, lanolina, ceara, talc, amidon

Masterat 28
Adjuvant
- < lat. adjuvo, -are = a da ajutor, a fi de folos
- faciliteaza procesul tehnologic
- usureaza administrarea medicamentului
- ajuta medicamentul sa-si exercite actiunea
- Ex: agenti solubilizanti, diluanti, dezagreganti

Aditiv
- < fr. aditif = adaugat
- amelioreaza proprietatile medicamentului
- Ex: stabilizanti (fizici, chimici, microbiologici), coloranti,
edulcoranti, aromatizanti, conservanti

Masterat 29
Caracteristici:
Inertie fata de substanta activa
Inertie fata de recipientul de conditionare

Inertie fata de organism

Functii:
Realizarea formei farmaceutice
Divizarea dozei de substanta medicamentoasa

Asigurarea stabilitatii medicamentului

Eliberarea substantei active in forma controlata

Reducerea efectelor secundare

Reducerea numarului de doze si facilitarea compliantei

tratamentului
Ameliorarea biodisponibilitatii

Masterat 30
 Materiale de conditionare
Definitie: materii prime utilizate la fabricarea articolelor de conditionare
primara si secundara, folosite la inchiderea formei farmaceutice intr-un
recipient care sa-i asigure:
- protectia

- stabilitate

- eficacitate

- facilitate la administrare

- identificare si informare asupra medicamentului

Ex: recipiente, accesorii, ambalaje

Masterat 31
Rolurile elementelor de conditionare:
rol de protecie - asigurarea integritii produsului este unul dintre
cele mai importante atribuii ale ambalajului. Produsul trebuie
protejat fa de: factorii mecanici (ocuri, deformri, n timpul
manipulrilor de transport i depozitare), factorii chimici (umiditate,
lumin, oxigen), contaminanii microbiologici, alte impurificri. n
acelai timp ambalajul nu trebuie s cedeze medicamentului
componenii i nici s nu absoarb componeni ai formulrii.

rol funcional - ambalajul trebuie s faciliteze distribuirea

medicamentului i utilizarea lui de ctre pacient.

rol de identificare i informare - identificarea medicamentului

reprezint un element cheie n utilizarea sa corespunztoare.
Recipientul trebuie s poarte n particular o etichet, pentru o
identificare uoar i facilitarea administrrii.

rol de promovare a marketingului medicamentului - prezentarea

atractiv a medicamentului trebuie s fie n armonie cu caracterul
nobil al medicamentului i s inspire o ncredere suplimentar, sub
aspect psihologic bolnavului, pentru a-l solicita. Prezentarea
ambalajului difer n funcie de felul medicamentului.
Masterat 32
Condiiile unui recipient ideal:

s fie rezistent ntr-un domeniu larg de temperatur i

umiditate, la influena luminii i la mbtrnire
s posede o rezisten mecanic corespunztoare
s mpiedice ptrunderea de gaze i lichide
s fie rezistent la microorganisme
s fie netoxice i neiritante
s nu intre n nici o reacie fizic sau chimic cu ceea
ce conin
s fie comode la utilizare
transparen i rezisten termic (n cazul
condiionrii soluiilor injectabile)

Masterat 33
 Condiionarea soluiilor
Pentru divizarea i condiionarea primar a soluiilor i
siropurilor se utilizeaz flacoane de sticl incolor sau colorat
(brun) din clasa hidrolitic I, care se nchid cu dop de
plastomer sau metal. Se pot folosi i recipiente din plastomer
rigid sau flexibil, opac sau transparent, prevzute cu sisteme
de nchidere prin nurubare.

Pentru calea oral se folosesc flacoane din sticl cu pereii

netezi i fund rotund sau oval, cu capaciti diferite: 10, 20,
30, 50, 100, 125, 150, 200, 300, 1000 g.

Sunt nsoite de linguri sau mensur dozatoare (din material

plastic)

Pentru uz extern se recomand recipiente de sticl cu fund

oval i striuri longitudinale pe perei, care pot fi uor deosebite
i pe ntuneric, cu ajutorul simului tactil.

Soluiile administrate n picturi (pe cale oral sau pe piele) se

condiioneaz n recipiente de sticl de capacitate mic
(maxim 50 ml) cu fund rotund, hexagonal sau plat, nsoite de
dop pictor intern sau extern.

Preparatele solide (pulberi, granulate pentru siropuri) se

condiioneaz tot n recipiente de sticl, cu deschidere mai
larg i nsoite de aceleai accesorii.
Masterat 34
 Pentru soluiile cu vitamine se utilizeaz recipiente monodoz,
sub form de fiole cu dou capilare, care are urmtoarele
avantaje:
contacul coninutului cu un singur material de condionare,
inert: sticla
etanietate perfect la ageni externi
Masterat 35
repartizarea cu maini industriale, cu randament mare de
 Pentru condiionarea primar a erinelor se utilizeaz recipiente pentru
formele multidoz sau unidoz:
flacoane de sticl incolore sau colorate brun, de capacitate mic, 5-10 ml,
prevzute cu dop pictor
flacoane de sticl sau polimer opac cu pulverizator
flacoane cu soluie i pipet nazal din plastomer pentru splturi
fiol pipet cu soluie
flacoane din sticl sau plastomer cu racord pictor
flacon cu pulbere liofilizat i vehicul cu soluie pentru dizolvare ex tempore
flacon nepresurizat care elimin o singur doz de erin, la o singur apsare
flacon presurizat (spray nazal)
recipiente unidoz de 0.4-0.5 ml din plastomer transparent obinute prin
procedeul modern de suflare-umplere-sigilare, automat la maina Bottle-pack.
Pe etichet pot fi scrise urmtoarele meniuni: Numai pentru uz nazal!,
Nu trebuie nghiite!, iar la preparatele decongestive nazale: De evitat
utilizarea prelungit sau excesiv!, De evitat utilizarea la copii foarte mici
fr avizul medicului!

Masterat 36
 Preparatele injectabile se condiioneaz n fiole sau flacoane din sticl care
asigur stabilitatea i sterilitatea preparatelor.

Condiii de calitate pentru fiole:

s aib form i capacitate corespunztoare, s fie uniforme i cu capilarul
bine centrat
s fie incolore sau cu foarte slabe nuane verzui sau uniform colorate (n brun)
s fie perfect centrate pentru a avea stabilitate
s prezinte rezisten hidrolitic la sterilizare
s aib o stabilitate chimic corespunztoare
lips: calciu, plumb, zinc

Stas-ul 80-74 prevede trei tipuri de fiole:

Tip A, cu dou variante: nchis i deschis prezint form cilindric, cu
fund plat i o tij mai ngust, care se prelungete la un capt
Tip B, sunt tot cilindrice, dar cu fundul emisferic, ceea ce permite o bun
aspirare a lichidului cu ajutorul seringii
Tip C este reprezentat de fiole efilate la ambele capete
Capacitatea fiolelor este de 0.5-50 ml.

Masterat 37
 Flacoanele multidoze sunt recipiente de sticl mici, prevzute cu dop de cauciuc, fixat ermetic cu
ajutorul unei capsule metalice de aluminiu, care asigur protecia. Au capacitate de 1-5-20 ml, rareori
50 ml. Sunt utilizate pentru condiionarea medicamentelor injectabile sub form de pulberi
liofilizabile (antibiotice, preparate opoterapice), comprimate pentru soluii sau suspensii injectabile,
care se prepar ex tempore sau chiar a preparatelor injectabile multidoze sub form de soluii.
n mod obinuit, signarea fiolelor se realizeaz pe fiolele goale, dup ce au fost splate i uscate, odat
cu sterilizarea lor, pentru a asigura condiionarea exact a medicamentelor injectabile.
Aplicarea etichetei pe flacoane se execut n final, deoarece etichetele se pot deslipi i deteriora la
sterilizare.
Fiolele i flacoanele se ambaleaz n cutii de carton, de diferite mrimi. In interiorul lor se afl
compartimente ondulate cu jgheaburi n form de U sau sistem grtar (din carton sau material plastic)
pentru a le feri de spargere.
Eticheta ambalajului cuprinde: numele ntreprinderii productoare, denumirea i formula preparatului,
concentraia, numrul de fiole, data preparrii, data expirrii, modul de administrare, marca fabricii.
Seringi autoinjectabile se utilizeaz cu scopul de a facilita manipulrile n momentul injectrii; sunt
livrate n anbalaj steril, gata de utilizare, cu lichide de injectat n ambalaj etan. Pot fi din material
plastic i nu necesit piston sau pot fi din sticl, dar cu piston din cauciuc. Sunt livrate cu acul fixat
de sering sau ambalat separat.

Masterat 38
 Pentru preparatele perfuzabile, snge uman conservat i derivatele
de snge se utilizeaz recipiente din sticl i din plastomeri suple sau
rigide.
Pentru recipientele din sticl se indic sticla de tip I i II. Se utilizeaz
flacoane de sticl denumite tip snge gradate sau nu n dou sensuri,
cu pereii groi, rezisteni, care se nchid cu dopuri de cauciuc i capsule
metalice din aluminiu, prin nurubare.
Flacoane i saci (pungi) din plastomeri reprezint o condiionare
modern a soluiilor perfuzabile datorit faptului c sunt uoare,
incasabile, pot fi uor transportate i stocate i se folosesc o singur
dat. Pot avea diferite capaciti: 125, 250, 500, 1000 i 2000 ml.

Masterat 39
 Condiionarea unguentelor
Se utilizeaz diferite tipuri de recipiente, fabricate din
materiale i de forme variate:
cutii i borcane din sticl, porelan alb sau plastomeri
mai ales in farmacie pentru condiionarea unguentelor
i mai mult pentru domeniul cosmetic i nu pentru
unguentele dermatologice
tuburi metalice din staniu (mai rar) sau aluminiu, sunt
deschise la baza lor pentru umplere, se nchid prin
pliere i tantare. Sunt acoperite n interior cu un strat
protector de oxid de aluminiu; se verniseaz cu un strat
de lac sau cu rini epoxidice inerte, la inetrior. Tuburile
pentru unguentele dermatologice au o capacitate de 5-
75 g, cele pentru administrare oftalmic au capacitate
mic, de 3-5 g.
tuburi din plastomeri , flexibile. Sunt destinate mai ales
pentru cremele cosmetice
saete unidoz din aluminiu, hrtie, plastomeri sau
compleci au capacitate de 1-5 g i sunt de unic
folosin; sunt utilizate pentru unguente, geluri, creme,
unguente transdermice
capsule gelatinoase moi sunt rezervate pentru
unguentele vaginale, rectale i oftalmice unidoz
flacoane presurizate cu gaz comprimat unguentul este
nchis ntr-un container deformabil, deci fr a fi n
contact direct cu gazul; dup emisia din flacon i
evaporarea gazului propulsor pe piele rmne o pelicul
fin de gel.

Masterat 40
 Condiionarea supozitoarelor
n industrie se utilizeaz dou procedee de condiionare primar:
procedeul mai vechi discontinuu dup rcire i solidificare supozitoarele sunt
scoase din formele metalice i apoi introduse individual n benzi (strips) formate
din filme de celofan sau aluminiu, acoperite cu un lac termocolant sau din
polietilen
procedeul n flux continuu amestecul fluid ce conine masa de supozitoare
este divizat direct n alveolele preformate (blisters), constituite din plastomeri
termoformabili ca: polietilena, policlorura de vinil, acetat de celuloz.
Blisterele sau benzile cu supozitoare sunt imprimate cu data de fabricare i
codul arjei. Se efectueaz crestturi pe traseul crora va avea loc ruperea
ambalajului n vederea scoaterii supozitorului ct i perforaii, care s permit
separarea supozitoarelor ntre ele. Acestea sunt apoi divizate n numr de 3, 6
sau 10 plachete i introduse mpreun cu prospectul produsului n cutii de
carton inscripionate specific i eventual, cu accesorii de aplicare. Se pot scrie
diferite recomandri suplimentare: A se pstra la rece!, Numai pentru uz
rectal!, Numai pentru uz vaginal!.

Masterat 41
Condiionarea pulberilor
Pulberile nedivizate se condiioneaz
n pungi de hrtie pergaminat, folii
de plastic sau aluminiu, flacoane de
sticl sau cutii metalice inoxidabile
i apoi ambalate n cutii de carton.

Pulberile divizate se condiioneaz

n plicuri termosudabile, realizate
din hrtie, folii de plastic sau
aluminiu, care asigur o bun
conservare ct i o uoar distribuire
i transport.

Masterat 42
 Condiionarea comprimatelor
Comprimatele se condiioneaz n diferite nveliuri i recipiente, fie n vrac, fie individual. Pentru recipiente i
ambalaje se utilizeaz materiale variate: hrtie, carton, sticl, plastomeri, metal: aluminiu i staniol, singure sau
asociate n complci.
Exist 2 tipuri principale de condiionare a comprimatelor:
1. condiionare multidoze: comprimatele sunt introduse n recipiente de sticl, plastomer, metal sau pungi de hrtie:
- pungi de hrtie sau cerate
- saete din hrtie sau aluminiu
- cutii, tuburi de sticl incolore sau colorate n brun
- cutii din plastomer opac
- tuburi de aluminiu
n aceste recipiente, comprimatele sunt imobilizate cu ajutorul unui tampon de vat sau un resort din
plastomer, pentru a evita ocurile mecanice i frecarea n timpul transportului.
2. condiionare unidoz : asigur protecia individual a fiecrui comprimat i permite identificarea fiecrei doze, pn
n momentul administrrii, datorit inscripionrii de pe ambalaj. Aceste ambalaje sunt cele mai moderne i evit
contaminarea microbian, fiecare comprimat fiind izolat n ambalaj.
Se utilizeaz, n principal, dou tipuri de condiionare unidoz :
- folii de tip blistere (obinute prin termoformare), cu alveole (godeuri), pe baz de: aluminiu, staniol, hrtie,
plastomeri sau compleci.
- fii, folii de tip benzi obinute prin termosudare, din hrtie cerat, plastomeri sau hrtie

Masterat 43
 Condiionarea individual a comprimatelor n folii
(tehnica blister) prezint avantajul economisirii de
material, timp i personal i o garantare a integritii
comprimatelor n timpul transportului. Cutiile i foliile
se ambaleaz n cutii de carton inscripionate.

O atenie deosebit se acord comprimatelor

efervescente a cror ambalare necesit recipiente etan,
la care se adaug substane absorbante silicagel.

Pentru a evita deteriorarea comprimatelor n timpul

transportului, dopurile flacoanelor prezint spirale din
material plastic care nu permit rostogolirea acestora. Pe
ambalaje se aplic eticheta.

Cutiile de carton se grupeaz n pachete, pe care se

aplic eticheta corespunztoare.

Masterat 44
 SUBSTANTA ACTIVA

1 2

SUBSTANTA AUXILIARA 3 MATERIAL DE CONDITIONARE

INCOMPATIBILITATE

ascunsa manifestata
Masterat 45
Incompatibilitate = interactiunile dintre componentele
individuale, ivite in cursul:
- fabricarii
- conditionarii
- depozitarii

manifestata duce la modificari perceptibile pe cale

senzoriala
ascunsa se identifica prin metode analitice sau prin teste
in vitro

incompatibilitati reducerea calitatii

Clasificare:
incompatibilitati farmaceutice

incompatibilitati terapeutice

Masterat 46
Incompatibilitati /interactiuni farmaceutice
- modificari fizico-chimice biologice, care au loc inainte de
administrarea in organism, intre:
- materiile prime
- materii prime factori externi

Interactiuni fizico-chimice:
- duc la preparate neomogene, din care este dificila preluarea
corecta a dozelor terapeutice
- sunt favorizate de o serie de factori: lumina, temperatura, aer,
mediu acid/alcalin

Exemple: - nemiscibilitatea
- insolubilitatea
- salefiere
- distributia substantelor active si auxiliare intre diferite
faze ale unui sistem dispers si concentrarea la interfete
- complexare
- sarcini electrice
- substantele auxiliare din materialele de conditionare

Masterat 47
 Fenomenele cele mai ntlnite, variabile n funcie de natura materialelor
de ambalaj, care pot constitui sursa unor incompatibilitti,
determinnd apariia unor neechivalene terapeutice la produi identici
sunt:

fenomenele de sorbie a substanei medicamentoase pn la o anumit

stare de echilibru, de suprafaa recipientului cu repercusiuni asupra
coninutului n principii active i riscuri de degradare a preparatului
farmaceutic

fenomenele de desorbie a componenilor chimici ai recipientelor sau

ambalajului, medicamentelor coninute

fenomenele de permeabilitate din atmosfer n interiorul coninutului

recipientului sau invers din interior spre exterior

fotodegradarea sau modificarea procesului de polimerizare i mbtrnire

a materialelor plastice n prezena medicamentelor sau a factorilor externi.

Masterat 48
 Incompatibilitati /
interactiuni terapeutice

Apar cand un medicament contine:

- substante cu actiune competitiva

- actiunea unui component afecteaza actiunea altui

component

Clasificare:

interactiuni farmacocinetice modificari ale absorbtiei,

distributiei, biotransformarii si eliminarii

interactiuni farmacodinamice antreneaza actiunile sau

efectele medicamentelor in organism
Masterat 49
 Interactiuni farmacocinetice

Interactiuni la nivelul procesului de absorbtie:

- modificari pH sucului gastric si intestinal
- formare de complecsi

- metabolizarea unor medicamente de catre mucoasa

gastrointestinala sau de catre flora microbiana
- sindroame de malabsorbtie

- modificarea motilitatii gastrointestinale

Interactiuni la nivelul procesului de distributie:

- modificarea fluxului sanguin hepatic ex: propranolol - lidocaina

- deplasarea de pe proteinele plamatice ex. Sulfamide antibact

anticoagulante orale

Masterat 50
 Interactiuni asupra metabolizarii:
- inhibitiei enzimatice
- inductiei enzimatice

Inhibitie enzimatica

Medicamentele inhiba enzimele metabolizante (enzimele microzomale hepatice)

scade clearance-ul hepatic

creste concentratia plamatica

creste efectul farmacologic

cresc riscurile toxice

Ex: Cimetidina, Fenilbutazona, Eritromicina, Ketoconazolul scad procesele de

metabolizare a anticoagulantelor orale, sulfamidelor antidiabetice
Masterat 51
 Inductie enzimatica

Medicamentele/chimicale, aditivi alimentari, benzopirenul din fumul de

tigara induc enzimele metabolizante (enzimele microzomale hepatice)

creste clearance-ul hepatic

scade concentratia plamatica

scade efectul farmacologic

Ex: barbiturice (fenobarbitalul) scad efectul:

- anticoagulante orale
- antidepresive triciclice
- doxiciclina
- contraceptive orale
- fenotiazine neuroleptice

Masterat 52
 Interactiuni asupra excretiei urinare:
- filtrarea glomerulara
- secretia tubulara
- reabsorbtia tubulara

Ex:
Alcalinizante ale urinii scad eliminarea: amfetaminei, metadonei

- cresc eliminarea: fenobarbitalului, salicilati

Probenicid - scade eliminarea: fenilbutazona, penicilina, salicilati

Diureticele cresc eliminarea

Masterat 53
 Interactiuni farmacodinamice

Sinergism = substantele active actioneaza in acelasi sens

de aditie = substantele active asociate actioneaza pe acelasi tip de
receptori
de potentare = substantele active asociate actioneaza pe receptori
diferiti
- dorit
- evitat

Antagonism = substantele active actioneaza in sensuri opuse

partial = scaderea actiunii farmacodinamice
total = anularea sau chiar inversarea actiunii farmacodinamice
- dorit
- evitat

Masterat 54
 antidiabetice diuretice tiazide/glucocorticoizi efect hipoglicemiant scazut
bactericide (peniciline) bacteriostatice (tetracicline) efect bactericid scazut

anticoagulante AAS hemoragii, sangerari digestive

tranchilizante/neuroleptice alte deprimante SNC (hipnotice, alcool) sedare

excesiva, coma
sulfamide antidiabetice beta-adrenolitice hipoglicemie, coma hipoglicemica

antihipertensive si/sau diuretice AINS efect hipotensiv scazut

antiaritmice diuretice hipokaliemiante efect antiaritmic scazut

glicozizi cardiotonici - diuretice hipokaliemiante toxicitate crescuta

analgezice antipiretice pirazolone sulfonamide antidiabetice agranulocitoza,

risc crescut de efect letal
antagonisti de calciu beta-blocante bradicardie crescuta, bloc cardiac

tetracicline antiacide scad efectul antibioticului

diazepam contraceptive orale scade efectul contraceptiv

amoxicilina - contraceptive orale scade efectul contraceptiv

acid ascorbic anticoagulante orale scade efectul anticoagulantelor

AAS antiacide scade efectul AAS

AAS antihipertensive scade efectul antihipertensivelor

Masterat 55
 Interactiuni medicamente bauturi
alcoolice/alimente

Interactiuni medicamente bauturi alcoolice

interactiuni datorate aditiei sau potentarii efectelor alcoolului si cele ale
diferitelor deprimante centrale (sedative, tranchilizante, hipnotice,
neuroleptice, opioide) ca si substante din grupe care au efecte secundare
sedative.
scaderea performantelor psihomotorii
reactii disulfiram alcool: - alcoolici
- sulfamide antidiabetice
- metronidazol
- furazolidon
- griseofulvina
- cefalosporine
reactii hipoglicemice sulfamide antidiabetice
inhibitia unor enzime metabolizante anticoagulante orale risc de
hemoragii
inductoare enzimetice paracetamol creste hepatotoxicitatea
Masterat 56
 Interactiuni medicamente alimente

1. Medicamente ce trebuie administrate dimineata, cu cel putin

30 de minute inainte de masa

Pansamente gastrice
Hepatoprotectoare
Purgative
Antihelmintice
Diuretice

Masterat 57
2. Medicamente ce trebuie administrate in afara meselor (1 ora
inainte de masa sau 3 ore dupa)

Ampicilina, Eritromicina, Penicilamina, Penicilina V, Tetraciclinele

(exceptie doxiciclina), Norfloxacina, Cloramfenicol
Analgezice
Preparate cu hormoni tiroidieni
Anticonvulsivante
Anticoagulante
Antianemice
Antihistaminice
Antitusive
Bronhodilatatoare
Sedative
Tranchilizante 3. Medicamente administrate
Vasodilatatoare cu 20-45 minute inainte de masa
Vitamine
Anorexigene (30-45 minute)
Antispastice (20-30 minute)
Fenobarbital
Stimulatoare ale secretiei gastrice
(15-20 minute)
Sulfamide hipoglicemiante
Masterat 58
4. Medicamente administrate in timpul meselor sau
imediat dupa masa, cu alimente (inclusiv lapte)

Substituienti ai secretiei gastrice (acid clorhidric, pepsina)

AAS

Antiinflamatoare

Biguanide
Izotretinoin
Carbamazepina
Lovastatina
Digitalice orale
Metronidazol
Fier Metoprolol, Propranolol
Griseofulvina Nifedipin
Hidroclorotiazida
Nitrofurantoin
Prednison, Prednisolon
Hidrocortizon
Salazopirina
Indometacin Spironolocatona
Teofilina
Verapamil
Masterat 59
5. Medicamente administrate la 30 minute - 2 ore dupa
masa

Antiacide
Coleretice
Colecistochinetice
Hipocolesterolemiante (1.5-2 ore)

6. Medicamente care nu se administreaza asociate cu

lapte sau produse lactate

Bisacodil
Clorura de potasiu
Tetracicline

Masterat 60
7. Medicamente care nu se asociaza cu sucuri de fructe
(grapefruit): antiaritmice, antidepresive, anticonceptionale,
antivirale, imunosupresoare, medicamentele folosite pentru
scaderea colesterolului din sange

8. Sunatoarea: scade efectul medicamentelor tonicardiace,

antiasmatice, antiulceroase, imunodepresive, contraceptive orale,
cand este administrate concomitent cu acestea. In momentul in
care se intrerupe administrarea de sunatoare, efectul acestor
medicamente poate creste foarte mult.

9. Gratarul: carnea pregatita la gratar (pe carbuni) poate genera

unele substante inductoare enzimatice, capabile sa favorizeze
metabolizarea si eliminarea rapida din organism a unor
medicamente, precum cele antiastmatice (aminofilina, teofilina), a
unor analgezice (paracetamol), antiaritmice (propranolol),
anxiolitice sedative (diazepam)
Masterat 61
 Recomandari
1. Alimente cu continut scazut in sodiu indicate in
hipertensiunea arteriala, insuficienta cardiaca,
hiperhidratare:
- cartofi, fasole, macaroane, fructe si legume proaspete,
galbenus de ou, gem, miere

2. Alimente bogate in sodiu de evitat in hipertensiunea

arteriala, insuficienta cardiaca:
- bere, unt, fast-foods, conserve, ketchup, branzeturi,
chipsuri, muraturi, spaghete, snacks, masline verzi, fulgi
cereale

Masterat 62
3. Alimente bogate in calciu recomandate copiilor, in hipocalcemie,
dupa menopauza:
- lapte, oua, broccoli, branzeturi si alte produse din lapte, spanac, sardine,
somon, stridii, tofu

4. Alimente bogate in potasiu in tratamentul cu diuretice ce elimina

potasiul:
- nectarine, portocale, mango, kiwi, ciuperci, lapte, piersici, grapefruit,
avocado, papaya, unt de arahide, prune, fructe uscate, smochine, curmale,
sare cu K, struguri, nuci, seminte floarea soarelui, banane, broccoli, cartofi,
fasole, morcovi, spanac

5. Alimente bogate in fier in anemii feriprive:

- cereale, paine neagra, germeni de grau, legume cu frunze verzi, fasole si
mazare uscata, stridii, broccoli, pepene verde, fructe uscate, prune, curmale,
seminte floarea soarelui, lapte de soia, tofu, organe (ficat, inima, rinichi), sfecla
de zahar

Masterat 63
6. Alimente ce contin tiramina in cantitate medie se
consuma cu moderatie in tratamentul cu inhibitori
IMAO:
- banane, fasole, zmeura, produse din varza acra, bere fara
alcool, branza (exceptie crema de branza si branza
cottage), smochine uscate, preparate din carne (carnati,
ficat, pateu, salam), struguri, prune, unt, cafea, ceai,
drojdie de bere, produse fermentate din soia

7. Alimente ce contin tiramina in cantitate mare de

evitat in tratamentul cu inhibitori IMAO:
- avocado, iaurt, frisca, soia, alune, ciocolata, vin rosu sau
alb

Masterat 64