Oligopolul

Oligopol
Este o piata dominata de putini
vanzatori

Ex:
Bere
Telefonie mobila
Combustibil
Otel
Industria aeronautica
 Caracteristici
Putine firme (2/3/4) servesc mare parte a
pietei

Produsul poate fi diferentiat sau standardizat

(otel/ciment)

Firmele sunt interdependente

Tensiune intre interesul propriu si cooperare

 Caracteristici
Bariere la intrare
Capacitate de productie in
exces( economii de scara)
Practici de scadere agresiva a pretului /
price retaliation
Necesitatea unor investitii mari pentru a
intra pe piata / capital requirements
Diferentierea produselor face ca noilor
intrati sa le fie dificil sa atraga
consumatori
 Maximizarea profitului

Oligopolul isi maximizeaza profitul in

punctul in care Vmg = Cmg
 Concentrarea pietei
Gradul de concentrare
Suma productiei primelor 4 firme ca
dimensiune

Indicele Herfindahl
este suma patratelor procentelor
detinute din piata de catre fiecare firma
Tine cont de toate firmele din domeniu
 Oligopolul
Datorita interdependentei, fiecare dintre
competitori trebuie sa analizeze si sa ia
in consideratie actiunile celorlalte firme.

Managementul trebuie sa estimeze

impactul unei actiuni asupra pietei per
total si asupra competitorilor.

Este cea mai dificila piata din punct de

vedere al managementului
 Oligopol
Cand alege cantitatea de bun
produsa si pretul de vanzare,
managerul trebuie sa estimeze
reactia concurentilor

Decizia optima de a scadea sau

creste pretul depinde de reactia
concurentilor
 Oligopol
Daca toate firmele reduc pretul ca
raspuns la reducerea de pret a firmei
A, cantitatea vanduta creste cu mai
putin decat ar creste daca celelalte
firme nu modifica preturile.

Daca firma A creste pretul, ea va

vinde mai mult daca si celelalte firme
din piata ridica pretul la randul lor
 Modelul Cournot
Doua firme produc un bun omogen pe o
piata cu bariere la intrare
Firma stabileste pretul si cantitatea produsa
considerand ca rivalul sau nu reactioneaza
Functia de maximizare : va alege cantitatea
de productie ce ii maximizeaza profitul
pentru fiecare nivel posibil de productie al
rivalului
Rezultatul : fiecare firma va reduce pretul si
va creste productia
Modelul Stackelberg-Liderul de pret
Liderul decide asupre nivelului de
productie inaintea celorlalti
Rivalii aleg un nivel al productiei ce le
maximizeaza profitul in conditiile stabilite
de lider
Liderul produce mai mult decat in cazul
echilibrului Cournot ( si are si profituri
mai mari) iar urmaritorii produc mai putin
Beneficiaza de stabilitate
 Modelul Bertrand
Firmele produc un bun omogen si au
un cost marginal constant
Toate firmele incearca sa actioneze
ca lideri de piata
Rezultatul final P1 = P2 = MC
Vor obtine profituri mai mici decat in
cazul echilibrului Cournot
 Modelul Sweezy
Fiecare firma considera ca rivalii vor raspunde
la o reducere de pret dar nu si la o crestere de
pret
Diferentierea produselor aduce incertitudine
suplimentara firma trebuie sa raspunda atat
la modificari ale pretului concurentilor cat si la
modificari ale caracteristicilor produsului
Rezultate extreme:
Apare o intelegere intre participanti - ei accepta
status-quo-ul in ceea ce priveste cotele de piata si
stabilesc un pret ce le maximizeaza profitul
Unul din concurenti reduce pretul pt a castiga cota
de piata Razboiul de pret duce la un pret scazut
(chiar sub costul mediu)
Concurenta prin publicitate
 Interdependenta strategica
P D2 (Concurentul
Modificarile in modifica pretul )
cantitatea
PH D (Concurentul
ceruta depind
urmeaza
de cum P0
scaderea
reactioneaza pretului dar nu
PL si cresterile)
concurentul la
D1
modificarile
(Concurentul
de pret. mentine
Q0 pretul Q
constant)
 Oligopol cooperant
Firmele ajung la o intelegere cu
privire la pretul practicat / nivelul de
productie
Astfel obtin profituri mai mari decat
in cazul echilibrului Cournot
Perfect collusion Cartelul
 OPEC
Fondat in 1960 de Iran, Iraq, Kuwait, Saudi
Arabia si Venezuela / Azi are 11 membri
OPECs objective is to co-ordinate and unify
petroleum policies among Member Countries,
in order to secure fair and stable prices for
petroleum producers (www.opec.com)
A reusit sa creasca pretul petrolului de la 5$ in
73 la 35$ in 82
In 1982 pretul a inceput sa scada
(recesiune/substituenti/productie din tari
nemembre) si OPEC a fost nevoit sa introduca
cote de productie ( nerespectate Libia/Irak)
Prabusirea din 2014-2015
 Prabusirea din 2014-2015
Productie crescuta: U.S. ( + 4 mil b) /
Canada oil sands Alberta / terminare
conflicte in Libia/ ridicare sanctiuni Iran
Cerere in scadere ( UE/substituenti/reduceri
de consum in recesiune)
Decizia OPEC de a nu reduce productia:
Arabia Saudita isi protejeaza cota de piata /
Razboi al preturilor cu intentia de a
falimenta exploatarile scumpe din SUA si
Canada
 Ce preferati?
1. Coca Cola
2. Pepsi Cola
3. Indiferent
4. Nu beau cola
5. Nu stiu
Daca sunteti directorul de marketing
al Coca Cola si Pepsi tocmai a coborat
pretul sau ce ati face?
1. Pastrati pretul la acelasi nivel
2. Cresteti pretul
3. Reduceti pretul
4. Nu stiu
 Teoria jocurilor
Se ocupa cu analiza generala a
interactiunilor strategice
Este utilizata in explicarea unor
comportamente economice
Jocuri
Cu suma zero / Cu suma diferita de zero
Cooperante / Necooperante
Simultane / Secventiale
One shot / Repetitive
 Dilema prizonierului
Decizia
lui A
Colaboreaza Nu
Colaboreaza
A 8 ani A 20
ani
Colaboreaza
B8 B0
Decizia ani ani
lui B
A 0 ani A 1 ani
Nu
Colaboreaza B 20 B1
ani ani
 Dilema prizonierului
Pentru A strategia dominanta este sa
colaboreze (8+0)/2 < (20+1)/2
Si pentru B strategia dominanta este
sa colaboreze (8+0)/2 < (20+1)/2

Rezultatul: amandoi colaboreaza si

primesc 8 ani
 Echilibrul Nash
2 jucatori / decid simultan
Matricea rezultatelor
Jucatorul Albastru
J
u
c Strategi A B C
a a
t
12 11 11 12 14 13
o 1
r
11 10 10 11 12 12
u 2
l
3 10 15 10 13 13 11
R
o
S
 Strategia dominanta
Indiferent de alegerea jucatorului albastru( A
sau B sau C) jucatorul rosu va alegemereu
strategia 1
1 este strategia dominanta pt jucatorul rosu
(12+11+14)/3 > (11+10+12)/3 =>
(10+10+13)/3

Strategi A B C
a
1 12 11 11 12 14 13

11 10 10 11 12 12
2
3 10 15 10 13 13 14
 Rezultatul
Ce va face jucatorul albastru?
El nu are o strategie dominanta dar isi da seama
ca Rosu va alege 1 si in consecinta el va alege C
Rezultatul acestui joc este un Echilibru Nash --
nici unul dintre jucatori nu poate inbunatatii
rezultatul prin schimbarea unilaterala a strategiei
Echilibru Nash: strategia lui A este optima fiind
data alegerea lui B in acelasi timp in care si
optiunea lui B este optima fiind dataalegerea lui
A
 Decizia de pret
Decizia
lui A
Cresc pretul Pret constant

A 15 A 20
mil mil
Cresc pretul
B 15 B3
Decizia mil mil
lui B
A 3 mil A 5 mil
Pret
constant B 20 B5
mil mil

Este eficient sa pornesti un razboi al preturilor ?

 Ex: Pretul si cota de piata

Firma 1
F
i
r
m
a

Echilibrul Nash
 Echilibrul Nash
Intr-un joc pot exista mai multe
puncte de echilibru Nash
Se poate ca in unele jocuri sa nu
existe un echilibru Nash
Echilibrul Nash nu conduce mereu la
un rezultat eficient in sensul Pareto
 Jocuri repetitive
Doua companii ce vor sa isi
maximizeze profiturile pot alege intre
trei strategii de publicitate.
Miscari simultane / n repetari
Firma A

Fi
r
m
a
B

Echilibru Nash
 Jocuri repetitive
Strategia declansatoare :
Nu cresc cheltuielile de promovare
daca nici rivalul nu a facut-o in
trecut
Pedepsesc o incercare de crestere
a cheltuielilor de publicitate a
rivalului prin cresterea cheltuielilor
mele la maxim.
 Firma A adopta aceasta strategie
Raspunsul firmei B:
Coopereaza Cooperare= 12 +12/(1+i) + 12/
(1+i)2 + 12/(1+i)3 + = 12 + 12/I
Triseaza Trisat = 20 +2/(1+i) + 2/(1+i)2 + 2/
(1+i)3 + = 20 + 2/I
Trisat - Cooperare = 20 + 2/i - (12 + 12/i) =
8 - 10/i
Pentru i < 125% rezultatul este negativ
Trisatul nu se justifica
Colaborarea este un echilibru Nash
intr-un joc cu un numar infinit de
repetari
Prevenirea intrarii unui concurent

Raspun -1, 1
s
puterni
c
Firma existenta

Intra Raspu
ns 5, 5
Firma noua slab

Nu intra 0, 10
Prevenirea intrarii unui concurent

Raspun -1, 1
s
puterni
c
Firma existenta

Intra Raspu
ns 5, 5
Firma noua slab

Nu intra 0, 10

Doua echlibre Nash

 Prevenirea intrarii unui
concurent

Stabilirea unei reputatii de raspuns

puternic in fata amenintarilor unui
nou concurent poate duce la profituri
mai mari pe termen lung.
Acest comportament este costisitor
pe termen scurt asa ca intr-un joc cu
o singura repetare nu este un
comportament optimal.
 Oligopol cooperant
Tentatia de a coopera este mare.

Bariere in fata cooperarii:

Reglementari legale
Tendinta de a trisa
Free-riders (firme din afara cartelului)
Incapacitatea de a ajunge la o intelegere
Profiturile ridicate atrag competitori noi