Tipuri de reactii imune ale

hipersensibilitatii (HS)
 Tipuri de raspunsuri imune

HS de tip I:
I
cresterea IgE,
caracteristica bolilor alergice
HS de tip II:
II
indreptata impotriva Ag prezente pe suprafata
celulara
ex. incompatibilitatea Rh
HS de tip III:
III
impotriva Ag circulante;
induce formarea complexelor imune (boli
autoimune, ca lupus, artrita reumatoida)
HS de tip IV:
IV
imunitatea mediata celular (HS intarziata)
Ex. dermatita atopica
 Tipul I de HS

Intalnita in boli alergice

IgE specific

Mastocite si bazofile
 Terminologie
Atopie Alergie

Se refera la Se refera la expresia

hiperresponsivitatea IgE,
reprezentand o
predispozitie la boli
alergice
Tendinta la raspunsuri
exagerate ale Ac IgE
clinica a bolilor
atopice IgE-mediate
Rinita, astm, alergie
alimentara,
dermatita atopica

Clinic, unul sau mai multe

teste cutanate pozitive la
alergeni comuni inhalati
 Prevalenta
Prevalenta alergiilor in tarile
industrializate s-a dublat in ultimii 20 de
ani
20-50% din populatie sufera de rinita
alergica (boala alergica cu prevalenta cea
mai mare)
Prevalenta astmului: 5-30%
10-17% dintre copii sufera de dermatita
atopica
 Alergenii

Un antigen care induce sinteza IgE se

numeste alergen (majoritatea sunt proteine)

Haptena = substanta chimica de dimensiuni

mici, ne-imunogena, dar care induce
formarea Ac si are nevoie de o proteina
carrier
 Tipuri de alergeni
Inhalati (respiratori):
INDOOR
Praf de casa (Dermatophagoides pteronissimus)
Insecte (gandaci de bucatarie)
Fungi (Alternaria, Cladosporiu, Aspergillus)
Animale (cal, caine, pisica)
AUTDOOR
Polen (iarba, copaci, plante salbatice)
 Tipuri de alergeni
Alimentari:
Lapte de vaca (mai ales la sugari)
Oua
Alune
Nuci
Peste
Scoici
 Tipuri de alergeni
Ocupationali:
Animale de laborator cercetatori / laboranti,
angajati din magazinele de specialitate
Faina industria alimentara
Enzime biologice industria chimica
Latex lucratori in domeniul medical
Agenti de colorare si decolorare - vopsele,
tusuri pentru tipar, diluanti etc
Izocianati vopsele, tusuri pentru tipar, diluanti
etc
Rasini industria electronica
 Tipuri de alergeni

Altele:
Alergii la venin de insecte -
hymenoptera
Alergii medicamentoase
 Predispozitia genetica
Alergiile sunt mai frecvente la
persoanele din familii cu boala alergica
Riscul de a dezvolta alergii in populatia
generala este de 15%
Riscul creste cu 50% la cei cu un
parinte alergic
Riscul creste cu 70-80% la cei cu ambii
parinti alergici.
 IgE
Sintetizata de celulele B, indusa de
IL-4 si IL-13
Afinitate mare pentru mastocite,
bazofile si pentru LfB (CD23),
eozinofile etc.
Alergenul declanseaza semnalul de
activare a mastocitelor =>
degranulare
Sensibilizare Provocare
Alergen Alergen

APC

Mastocit

TH2 B
MEDIATORI
IL-4
IgE
SIMPTOME
Faza precoce a
raspunsului
alergic inflamator Mediatori
Nou generati
Producere de
leukotriene: LT-C4, D4,
histamine
E4
exoglicozidaza
prostaglandine: PG-D2
triptaza
eicosanoizi: HETE
chimaza
peroxidaza PAF (platelet activated
factor)
arilsulfataza B
citokine
IL-1, IL-3, IL-5 Vasodilatatie + permeabilita
GM-CSF Contractia musculaturii neted
TNF Hipersecretie
 Faza tardiva a raspunsului
alergic inflamator

Mediatori:
pro-inflamatori
citotoxici
Eo
Histamina Molecule
de
adeziune
Factori
chemotacti
ci
TH2

INFLAMATIE
 Diagnostic in vivo
Prick test
se plaseaz pe piele o pictur de soluie diluat de alergen i se
efectueaz scarificarea sau neparea tegumentului subiacent, pentru a
permite ptrunderea soluiei n piele.
Testul = pozitiv pentru alergenul respectiv dac apare o induraie sau
nroire pruriginoas a pielii la locul de contact
Testul intradermic(IDR):
se injecteaz intradermic o cantitate mic de soluie diluat de alergen
se urmrete dac apare sau nu o reacie inflamatorie local,
Testul patch:
se aplic pe piele un plasture pe care s-a plasat o doz mic de alergen
se menine pe piele timp de 24-72 de ore,
urmrim apariia reaciei cutanate locale (pt. HS tardiva)
Teste de provocare
pentru organe tinta: inhalator, oral
 Diagnostic in vitro
Total IgE (peste 200 ng/ml)
IgE specifice (ELISA)
Eozinofile
in ser,
in lavaj bronsic,
secretie nazala,
in tesut
Leukotriene (LT-C4, LT-D4) - in ser, urina
Eliberare de histamina
 Tipul II de HS
indreptata impotriva Ag prezente pe
suprafata celulara (ex. incompatibilitatea
Rh)
Ac = IgG si IgM, Ag = pe suprafata celulelor
Activarea Complementului lizarea celulelor
tinta (cu Ag)
Pot fi celule efectoare: celule NK, granulocite,
monocite-macrofage (activate de TNF-, IL-1)
uneri chiar trombocite, eozinofile - toate au
receptori Fc.
In unele cazuri, efectul HS de tip II este
activarea celulelor tinta (boala Graves,
miastenia gravis, anemia pernicioasa)
 HS de tip II

Ac

Celule cu Ag
membranare
Lizarea celulelor
sau stimularea
functiilor celulare
 HS de tip II
Boli cu auto-anticorpi (impotriva celulelor
proprii)
Aceste Ag pot fi influentate cu ajutorul terapiei
medicamentoase (anemia hemolitica).
Ac pot fi
idiopatici = autoAc (anemia hemolitica idiopatica)
indusi de antigene = aloAc (accidente de
transfuzie, boala Rh, anemia hemolitica indusa
medicamentos)
 HS de tip II
Antigenele care actioneaza impotriva
tesutului:
1. Sindromul Goodpasture
Ag = colagenul tip IV de pe suprafata rinichiului si a
alveolelor pulmonare
Activarea complementului si a granulocitelor.
2. 2. Miastenia gravis
Ag = receptorul acetilcolinei,
Ac distrug receptorii pentru acetilcolina
3. 3. Boala Graves (Basedow)
Ag = receptorul pentru TSH din glanda tiroida
4. 4. Anemia pernicioasa
Ag = pe celulele parietale din stomac
 HS de tip II
5. Pemfigus vulgaris
Ag pe celulele epidermice din junctiunea
intercelulara
6. Vasculite
Ag = celule endoteliale
7. Anemia hemolitica autoimuna
Ag = proteine din eritrocite membranare
8. Purpura trombocitopenica
Ag = proteine din membrana trombocitelor
9. Diabetul insulino-dependent
Ag = receptor pentru insulina
 HS de tip III
impotriva Ag circulante;
induce formarea complexelor imune (boli
autoimune, ca lupus, artrita reumatoida)
Ig: G, M, A, D, E
Ag
proteina exogena (bacteria, infectii cu protozoare
etc)
proteina endogena (tesut normal sau modificat
Ag)
Complementul este de asemenea activat
 HS de tip III
Producerea complexelor imune (CI) e
influentata de:
Ag si Ac
Afinitatea Ac pentru Ag
CI pot fi produse de cantitati crescute de Ag,
sau Ac
C Ag C
 HS de tip III
Excesul de Ac
poate fi rapid eliminat de fagocite pentru ca
Ac sunt insolubili (nepatogenic)

Exces de Ac

Echivalent structuri mari care agrega si

precipita (tind sa persiste in circulatie sunt
patogenice)

Echivalent

Excesul de Ag
in excesul moderat, Ag au tendinta sa
persiste, sunt solubile, nefagocitate, foarte
patogenice!
in excesul extrem de Ag nu activeaza
complementul (nepatogenic) Exces de Ag
 HS de tip III
Depunerea in tesuturi este influentata si
de marimea CI:
CI mari sunt fagocitate si nu se depun in
tesuturi
CI medii si mici pot fi usor depozitate in
tesuturi:
de ex., CI medii nu trec de membrana glomerulara
si de aceea se acumuleaza
 HS de tip IV
Denumita si HS de tip intarziat (apare dupa 24-72
ore)
Mediata de Lf T antigen specifice
Participa Lf T helper sau Lf T citotoxice
Este responsabila si de aparitia dermatitelor de
contact
Leziuni de tip granulomatos:
Mycobacterium tuberculosis
Mycobacterium leprae
=> IDR la tuberculina
 Astmul bronsic

Afectiune inflamatorie cronica a cailor respiratorii.

Sunt implicate mai multe tipuri celulare.
Inflamatia cronica duce la o crestere a
hiperresponsivitatii cailor aeriene, cu episoade
recurente de wheezing, tuse si respiratie inasprita.
Diminuare variabila a amplitudinii respiratorii,
uneori reversibila.
 Mecanisme care stau la baza
definitiei astmului
Factori de risc
(pt. initierea astmului)

INFLAMMATION

Obstructia
Responsivitatea
cailor aeriene
cailor aeriene

Factori de risc Simptome

(pt. exacerbarea astmului)
 Factori de risc
Factori ai gazdei:
predispun la instalarea astmului
protejeaza indivizii fata de instalarea astmului

Factori ambientali:
influenteaza susceptibilitatea de a dezvolta
astm a indivizilor predispusi
grabesc exacerbarea astmului
determina persistenta simptomelor
 Factori de exacerbare a
astmului
Alergeni
Poluanti din aer
Infectii respiratorii
Efort si hiperventilatie
Modificari meteo
Dioxid de sulf
Aditivi, medicamente, alimente
 Factori de risc pentru
dezvoltarea astmului
Factori ai gazdei: Factori ambientali:
Predispozitie Alergeni de interior
genetica Alergeni de exterior
Atopie Alergeni ocupationali
Hiperresponsivitat Fum de tigara
ea cailor Infectii respiratorii
respiratorii Factori socio-economice
Sex Marimea familiei
Rasa Dieta si medicamente
Obezitatea
 Diagnosticul astmului

Anamneza si istoricul familial

Examinarea clinica
Explorari functionale
Determinarea statusului imun cu
identificarea factorilor de risc
 Urticaria

Cauze multiple (5-15% sunt alergice!)

Prezentarea clinica este foarte variata

Aparitia urticariei: frecventa sau

intermitenta

Modificari la nivel cutanat

Uneori se asociaza angioedem

 Urticaria
1. Acuta
durata mai mica de 6 saptamani
frecvent de cauza alergica

2. Cronica
durata mai mare de 6 saptamani
40-50% sunt de cauza autoimuna
 Dermatita atopica
Afectiune cutanata inflamatorie,
caracterizata prin
prurit sever
recaderi frecvente
eczeme
adesea antecedente familiale de atopie
Aspect diferit in copilarie, adolescenta si
viata adulta (cu distributie diferita)
 Dermatita de contact
Nu este legata de atopie
Prototip pentru HS de tip IV (tardiva)
Provoaca inflamatie si edem al pielii
Etiologie:
Nichel
Crom
Mercur
Paladiu
Formaldehida
Benzocaina
Propolis
Plante
Tratamente cu steroizi topici

In dermatita atopica

In urticarie

In dermatita de contact
 Anafilaxia
Reactie alergica sistemica severa cu
potential letal
Alergene + Ac mediatori chimici
brusca a TA, bronhoconstrictie, colaps,
moarte.
Simptome:
Purpura
Obstructia cailor respiratorii superioare
Colaps vascular
 Anafilaxia
Cauze:
Venin de insecte (albine,viespi)
Medicamente (antibiotice, anti-
inflamatorii nesteroidiene etc)
Alimente (lapte, alune, oua, peste, scoici)
Latex
Vaccinuri si extracte alergice
! Atentie la:
Anafilaxia cauzata de efort
(alimente + efort anafilaxia)
 Tratament = URGENTA
Adrenalina sau epinefrina:
0.3-0.5 ml de 1/1.000 s.c sau i.m.
Eliberarea cailor respiratorii
Monitorizarea presiunii arteriale
Antihistaminice H1
Beta-antagonisti
Corticosteroizi
Recomandari de lunga durata: evitarea
cauzei si imunoterapie specifica
 Imunologie periodontala
Ginigivita
Gingia inflamata, infiltrata cu celule imune si
inflamatorii
Nivele crescute de Ac circulanti anti
patogene periodontale
Periodontita
Afectiune severa ditrugerea tesuturilor
conective si a tesuturilor dure de la nivel
periodontal cu pierderea dintelui
Susceptibilitate genetica
Factori de mediu: igiena orala deficitara,
dieta deficienta, fumatul, diabetul zaharat
Infiltrat inflamator mai mare ce se extinde de
la epiteliu pana in proximitatea osului
Lf B prezente in numar mare in tesuturile
periodontale
Raspunsul gazdei la inflamatia locala
dependent de celulele T si de profilul
citokinelor secretate de acestea