Parvovirusul B19

Asociat cu doua boli umane:

-erythema infectiosum
-hydrops fetalis (edem)
 Eritemul infectios sau a cincea boala - o afectiune
eruptiva benigna a copilariei

Incubatie 7-10 zile, (4 si 21 zile)

Virusul are tropism pentru hematii, pe care le lizeaza.
Poate produce trombocitopenie si neutropenie.

Clinic:
criza aplastica tranzitorie (rezultat direct al infectiei
virale)
afectare articulara ( fenomen postinfectioas det de
RI)
exantem ( fenomen postinfectioas det de RI)

Infectia cu parvovirusul B19 in timpul sarcinii

produce hidrops fetal si moarte in utero.
 Eritemul infectios

obraji palmuiti

Rashul evolueaza in 3 faze:

1.eritemul facial, obraji palmuiti

2.eruptie maculoeritematoasa pe trunchi si
extremitati, nu apare pe palme si pe plante
3. eruptia tranzitorie: se remite spontan, dar reapare
la soare, caldura, efort fizic sau stress saptamani si
Diagnostic pozitiv:

de obicei de tabloul clinic

confirmarea se face prin metode serologice. (Anticorpii de tip IgM = infectie acuta;
anticorpii de tip IgG = infectie in trecut.)
determinarea ADN-ului viral

Diagnostic diferential:

cu rubeola, rujeola, infectii cu enterovirusuri si alergii medicamentoase, artrita

reumatoida, lupus eritematos sistemic si alte colagenoze.

Complicatii:
purpura trombocitopenica idiopatica sau meningita aseptica.

Tratament:

Nu exista terapie antivirala specifica. Se admin. imunoglobuline intravenos.

Profilaxie:

Nu exista vaccin.
Nu este necesara izolarea in cazul afectiunii cutanate sau articulare deoarece
acestea sunt fenomene postinfectioase imun mediate. Pacientii cu criza aplastica
sunt contagiosi daca au o viremie inalta si necesita izolare (cel putin o saptamana
dupa rezolutia febrei).
 Hydrops fetalis

Apare datorita anemiei fetale severe

Duce la avort spontan (10% in primul

trimestru) sau nastere prematura

Risc minim in trimestrul 2 si 3

Se testeaza preconceptie, dar nu de

rutina
HEPATITE VIRALE
 HEPATITE VIRALE

A B C D E
SURSA DE SANGE/ SANGE/ SANGE/
FECALE FECALE
VIRUS DERIVATE DERIVA DERIVATE
FLUIDE TE
FLUIDE FLUIDE
CORPORALE CORPORALECORPORALE
Cale de fecal-orala percutanata percutanata percutanata fecal-orala
transmitere permucoasa permucoasa permucoasa

Infectie nu da da da nu
cronica

Preventie pre/post- pre/post- screening pre/post- Trebuie asigurata

expunere expunere al donatorilor; expunere apa potabila
imunizare imunizare modificarea imunizare;
comportament
ului de risc
V.H.A.
Transmiterea VHA

Contact inter-personal
strans
Contact casnic, sexual, centre
de zi de ingrijire a copiilor)
Mancare contaminata, apa
lucratori in alimentatie
infectati, fructe de mare crude
Expunere la sange infectat
(rara)
Utilizare droguri, transfuzii
 Infecia cu virus hepatitic A la
nou-nscut
este rar.
transmiterea se face dupa nastere, pe cale fecal-
orala de la mama cu infecie acut n ultimul
trimestru de sarcin.
nou-nscutul poate fi asimptomatic sau poate
prezenta simptome de hepatit acut, uneori cu
evoluie letal.

Tratament:

globulina specific anti-virus hepatitic A, 0,5 ml i.m

se administreaza NN din mama cu hepatit A n
ultimele 2 sptmni de gestaie
DIAGNOSTIC DE
LABORATOR
 ALGORITM DE DIAGNOSTIC IN
HEPATITE

1. Tablou clinic
2. Teste biochimice
Markerii necrozei hepatocitare (transaminaze, LDH)
Markeri colestaza (FAL, GGT, bilirubina)
Markeri ai incapacitatii de sinteza la nivel hepatic (proteine
serice, colesterol, trigliceride)

3. Date epidemiologice: cale transmitere,

contact infectant, per. incubatie, vaccinuri
4. Diagnostic etiologic = detectia
markerilor virali:
antigene virale (ag)
anticorpi antivirali (anti)
 Simptome
Icter
Urina hipercroma
Scaun alb
Oboseala
Lipsa apetitului
Febra
Diaree

Nu toti prezinta simptome.

Adultii si adolescentii prezinta simptomatologie mai des

decat copii.
 Diagnostic la nou nascut:

determinarea antigenelor VHA n

scaun

determinarea anticorpilor anti VHA

de tip IgM
V.H.B.
 2 miliarde de infectii curente sau vindecate
4 milioane infectii acute/an
300-400 milioane infectii cronice
25% decedeaza datorita cirozei
sau CHP - 1 milion de decese /an
60-80% din cauzele de CHP

OMS global-VHB a 10-a cauza de mortalitate

VHB este al doilea agent carcinogen dupa
tutun
VHB este de 100 ori mai contagios ca HIV
Caracteristic
pentru VHB este
sinteza
disproportionat aciunea eterului, la desicare i
ntre particulele
virale complete
(particulele Dane)
cu genom ( 108 ) si
cele vide (1014).
Rezistena : HBV este rezistent la
cldur.
HBV i pstreaz infeciozitatea
mai muli ani la -20 grade, cteva
luni la +30 grade, cteva ore la
+60 grade. Este distrus la fierbere
i cu hipoclorit de sodiu.

In serul bolnavilor se gsesc diferite forme ale VHB: particulele omogene,

sferice de 42 nm care reprezint virionul complet (numite particule Dane)
si particule neomogene, sferice sau filamentoase, (cu diametrul de 22
nm) constituind structuri lipsite de ADN si de infectivitate.
 Concentratia VHB in fluide
corporale
INALT Moderat Scazut/
nedetectabil

Sange Lichid spermatic Urina

Ser Secretie vaginalaMaterii fecale
Exudat rani Saliva Gl. sudoripare
Lacri
CAI DE TRANSMITERE VHB mi matern
Lapte
Parenteral 38% Sexual 30%
vertical Contact
direct 35%
 Infectia neonatala cu virus
hepatitic B
VHB determina cea mai grav forma de hepatita
neonatal. Cu ct infecia are loc mai devreme, cu
att este mai mare riscul de cronicizare.

VERTICAL =
Transplacentar: rar, n proporie de
5-15%, dac mamele sunt AgHBe pozitive.

Perinatal : n timpul naterii 1%,

prin expunerea tegumentelor i mucoaselor
nou-nscutului la sngele infectat.

Postnatal: prin alaptare 5-15%.

HVB la NN
NN provenii din mame cu HVB n ultimul
trimestru de sarcin pot prezenta:
hepatit acut icterigen
creterea marcat a transaminazelor
stare general alterat
hepatomegalie
hepatit fulminant

Majoritatea NN devin purttori cronici de

AgHBs, ulterior 1/3 din ei dezvolt hepatit
cronic, progresiv, care n final duc la ciroza,
sau carcinoame hepatocelulare.
 profilaxie la
NN
1. NN din mame AgHBs (+) trebuie spalati la
nastere pentru a indeparta secretiile
infectate, iar aspirarea secretiilor gastrice
daca este necesar trebuie facuta cu blandete
pentru a evita lezarea mucoasei si a permite
patrunderea VHB in sange.
2. Nasterea prin cezariana a fost sustinuta
pentru a reduce riscul de transmitere a VHB.
3. Vaccinare AHB a tuturor NN indiferent de
serologia mamei, prima doza la nastere si
urmatoarele doze la 2 si 6 luni.
4. Alimentatia la san nu trebuie permisa pentru
NN.
5. NN din mame AgHBs + vor primi
imunoglobulina specifica anti VHB si vaccin
AgHBs.
6. Administrarea de imunoglobulina este
eficienta daca se face cat mai curand de la
DIAGNOSTIC DE
LABORATOR
Structura VHB
AgHBc

AgHBe
AgHBs

ADN/VH
B
Sisteme antigenice VHB
Ag HBs Ac antiHBS

Ag HBc Ac antiHBc

Ag HBe Ac antiHBe
 HEPATITA B OCULT
raportata prima data la un donator anti-HBc +Tabor et al., 1979

AgHBs (-); ADN/VHB (+) seric sau hepatic

ncrcarea viral <104 copii/ml, replicare
virala lenta.
Teste Disponibile pt Evaluarea
Virusologica a Infectiei cu VHB

Teste pt Detectia ADN VHB

Teste pt Genotipare VHB

Teste de Rezistenta VHB

 Preventia

Vaccinare sunt disponibile vaccinuri

recombinante foarte eficiente.

Imunoglobuline VHB - HBIG poate fi utilizata

pentru prevenirea transmiterii VHB la
persoanele expuse la VHB. Este eficienta in
primele 48 de ore de la contactul cu VHB. Se
administreaza nou-nascutilor cu risc de infectie
VHB, i.e. nou nascuti din mame cu Ag HBs si Ag
HBe pozitive.

Alte masuri screeningul donatorilor de

sange, precautii de manipulare a sangelui si
fluidelor corporale
 Vaccinul anti VHB
Vaccin aprobat in 1982
Derivat din plasma vaccin recombinant
3-doze, eficacitate inalta, siguranta
Dupa aprobare au fost vaccinati toti adolescentii si adultii
cu risc
In 1991 a fost implementata o strategie de eliminare a
transmiterii VHB
1991: recomandarea de vaccinare a nou-nascutilor

1995: vaccinarea tuturor copiilor de 11-12 ani

1998: vaccinarea tuturor persoanelor cu varste cuprinse

intre 0-18 ani care nu au fost anterior vaccinate
 In Sistemul Sanitar Vaccinare Pre-
Expunere

Administrarea seriilor de vaccinare.

Testare serologica pt a vedea eficacitatea

vaccinarii la 1-2 luni de la terminarea
seriilor de vaccinare.

Nivel de anti-HBs > 10 mUI/mL, responder.

Nivel de anti-HBs < 10 mUI/mL, non-

responder. Se recomanda revacinare,
repetarea serologiei.
V.H.C.
 VHC Surse de infectie
Utilizatorii de
droguri intra
venoase 60% Sexual 15%

Transfuzii 10%
(inainte de screening

Alte cauze* 5%
Necunoscute 10%
*Nozocomial;
sistem sanitar;
Perinatal
rsa: Centers for Disease Control and Prevention
Transmitere verticala
Rata de transmitere vertical de la mam la copil este
sczut, aproximativ 10% (ntre 025%).

Prezena HVC-ARN la mam la natere este cel mai

important factor asociat cu transmiterea vertical. Rata de
transmitere de la mam la copil este mai mare dac mama
este i HIV pozitiv.

Ruptura prelungit a membranelor poate fi asociat cu un

risc crescut de transmitere.

Transmiterea prin lapte de mam este necunoscut

 Complicatiile Hepatitei C
Encefalopatie hepatica netratata duce la
Confuzie
Dezorientare
Halucinatii
Coma
Icter
Prurit
Insuficienta renala
Hipo/Hipertiroidism
Varice esofagiene, la nivelul stomacului
sau rectului
Wasting
Hepatita C Cronica
Factori agravanti

Consum crescut de alcool

Varsta > 40 ani la momentul
infectarii
co-infectia HIV
alte
Sexul masculin
co-infectia cu VHB cronic
Infectia neonatala cu VHC
Manifestari clinice:
Este n mare parte asimptomatic, n 25% din
cazuri apare icterul, hepatita fulminant este rar.

NN care dezvolt o infecie cronic cu VHC

prezinta risc de CHC.

Diagnostic:
Testele serologice permit detectarea Ac antiVHC,
dar nu permit diferenierea ntre infecia acut i
cronic.

Cel mai util test este testul cantitativ RT-PCR

Teste de Diagnostic in infectia VHC
Anti-VHC

RIBA (test de confirmare)

PCR calitativ

PCR cantitativ

Teste de genotipare
 Nu este recomandat screening de rutin
la toate gravidele pentru infecie cu
VHC, testarea ar trebui fcut numai la
femeiile cu risc crescut.
Deoarece pasajul transplacentar al
anticorpilor IG anti VHC poate
persista mai multe luni se
recomand c nou-nscuii s nu fie
testai pentru anticorpi antiVHC sub
1 an.
Nou-nscuii i copiii gsii infectai cu
virus C necesit monitorizare periodic
din cauza riscului crescut de boal
hepatic sever.
 Tratamentul VHC
Interferon + Ribavirina x 6-12 luni
40% - 50% din pacienti elimina virusul > 3 ani.

Factori Predictivi ai Raspunsului la

Tratament:
Genotiypul 2 si 3
Nivele initiale scazute de viremie
Varsta tanara
Absenta fibrozei hepatice
Sex Feminin
Efecte adverse ale tratamentului

Depresie
Insomniae
Iritabilitate
Furie
Psihoza
Oboseala excesiva
Greata /Diaree/Scaderea Apetitului/Perdere
in greutate
Anemie/Neutropenie
Boli autoimune, troidite
Scaderea Libidoului
Perturbarea Menstrelor
 Nu se recomanda profilaxia cu
imunoglobulin a nou-nscuilor din mame
infectate.

Nu exista vaccin anti VHC.

V.H.D.
Hepatitis D
Virus

RNA
 Transmitere VHD

Expunere percutanata
Injectare de droguri IV

Expunere permucoase
contact sexual
 Coinfectie VHB - VHD
BOALA ACUTA SEVERA
RISC SCAZUT DE
Simptom CRONICIZARE
e PROFILAXIA HEPATITEI B
ALT
crescute

Titr
u Ac anti-
IgM anti- HBs
HDV + IgM
anti HBc

HDV RNA
AgHBs; Ac anti-VHD
ADN VHB totali

Timp dupa expunere

 SUPRAINFECTIA VHB - VHD
BOALA ACUTA ?
RISC CRESCUT DE
CRONICIZARE IN FORME
Icter
SEVERE
Simptome TRATAMENT
VHB/REDUCERE RISC
TRANSMITERE VHD
ALT
Titru Ac Totali anti-
HDV + anti
HBc IgG

ARN VHD
AgHBs

IgM anti-HDV

Timp dupa expunere

V.H.E.
 Virusul Hepatitei E- Calicivirus
Incubatie: Medie 40 zile (15-60)
Severitate creste cu varsta
Rata fatalitatii : 1%-3%;
femei gravide 15-25%
-avorturi sau nasteri premature: 12 30%
- moartea ftului in utero: 25%;
-decesul mamei prin hepatit fulminant: 25%
1983-IEM n preparat
provenit de la un voluntar
care a fost infectat cu filtrat
de materii fecale de la un
pacient cu hepatit enteric
nonA nonB.

Epidemii hidrice extinse n subcontinentul indian si n America

Central
Rata de atac: 1-15%; adulti (3 30%); copii (0.2-10%).
Transmitere interpersonala minima
Nu exista vaccin- eficienta Ig din sangele donatorilor din zone ne-endemice?
 Profil serologic

Anti VHE IgM apar la debutul

simptomatologiei si persista timp
de 3-4 luni

Anti VHE IgG apar deasemenea la

debutul simptomatologiei dar
persista toata viata
 Diagnostic VHE

RT-PCR detecteaza ARN/VHE in plasma

si scaun doua saptamani inante si dupa
declansarea simptomatologiei

Secventierea acidului nucleic se face

pentru urmarirea epidemiilor cu VHE
 PROFILAXIA HEPATITELOR A /
E

Imuno globuline
Pre-expunere
Calatorii in zone de
Igiena (e.g., spalatul
endemicitate inalta pt
pe maini) VHA
Igienizare (e.g., surse Post-expunere (in interval
de apa curate) de 14 zile)
Rutina
Vaccinare anti Contact intim
Hepatita A (pre- Situatii diverse
expunere) institutii (e.g., centre

HAVRIX-SKB- 2 DOZE de zi)

Expunere la surse
VAQTA- MERK 1 DOSE
comune (e.g.,
mancare pregatita
Asociatia American pentru studiul bolilor hepatice
http://www.aasld.org/netFORUMAASLD/eweb/docs/update

Centrul pentru Controlul si Profilaxia Bolilor CDC Atlanta

http://www.cdc.gov

Clinical Care Options for Hepatitis

http://www.clinicalcareoptions.com/hepatitis.aspx

Medscape Hepatitis Resource Center

http://www.medscape.com/resource/hbv

Projects In Knowledge, Advanced Certificate Program in the

Management of Chronic Hepatitis
http://www.projectsinknowledge.com/1712

Viral Hepatitis Serology A-E: CDC-sponsored

http://www.cdc.gov/ncidod/diseases/hepatitis/serology/
Hepatologie 2009
www.HepatologyTextbook.com
Versiunea in limba romana-
http://www.fb4d.com hepatologie
2009 Versiunea in limba romana.

Traducerea a fost asigurata de

colectivul Disciplinei de Virusologie,
UMF Carol Davila