TEZA CHURCH-

TURING
Ionita Denisa-Lacramioara
Grupa 251
Profesor coordonator: Conf. Dr. Monica
Tataram
 Alan Mathison Turing a fost un

BIOGRAFIE matematician, logician, criptanalist i

informatician britanic. Turing este adesea
considerat a fi printele informaticii modern.

In 1936 public lucrarea intitulat

Computable Numbers with an Application
to the Entscheidungsproblem (Despre
numere calculabile, cu aplicaii n
Entscheidungsproblem). n aceast lucrare
introduce conceptul de Main Turing i
demonstreaz c nu exist o soluie a
Problemei de Decizie artnd nti c
Problema Opririi pentru mainile Turing este
nedecidabil: nu se poate decide, n general,
algoritmic, dac o main Turing dat se va
opri.
ALAN MATHISON TURING
(23 Iunie 1912 7 Iunie 1954)
 Alonzo Church a fost un matematician i

BIOGRAFIE logician american care a adus contribuii

majore n domenii precum logica matematic
i fundamentele informaticii teoretice.
Lucrrile sale sunt de mare importan n
logica matematic i informatica teoretic.
Este creatorul -calculului.
Este de asemenea cunoscut datorit tezei
Church-Turing i al echivalenei trasate ntre
puterea de calcul a mainilor Turing i a -
calculului. Structura limbajelor de programare
din familia LISP, precum si limbajele de
programare funcional n general, a fost
bazat pe lucrrile sale.

ALONZO CHURCH
(14 iunie 1903 11 august 1995)
 ISTORIC
Notiunea de algoritm, calcul, o procedura pas-cu-pas sau o
metoda definita de a realiza calcule este folosita informal si
intuitiv in matematica de secole. Cu toate acestea, incercari
de a formaliza conceptul au inceput abia la inceputul secolului
20.
In acest sens au fost facute 3 mari incercari: Lambda
Calculus, Functiile Recursive si Masinile Turing; toate au fost
dovedite a fi echivalente, definesc aceeasi clasa de functii.
Prin urmare, teza Church-Turing deasemenea sustine ca
lambda calculus si functiile recursive corespund conceptului de
calculabilitate.
Din moment ce teza isi propune sa captureze un concept
intuitiv, mai exact acela de calculabilitate, nu poate fi dovedita
in mod formal. Cu toate acestea, ea a castigat recunoastere
 FORMULARE TEZA CHURCH-
TURING
Formularile celor doi sunt putin diferite, dar echivalente in rezultat :
Turing : Orice este calculabil, poate fi calculate de o masina Turing.

Daca P atunci Q.
Church: Orice nu este calculabil pe o masina Turing, nu este calculabil deloc.

Daca non Q atunci non P.

Teza este numita astfel deoarece atat Alan M. Turing , cat si Alonzo Church au
dezvoltat independent formalitati pentru a defini ce constituie un algoritm.
Turing a folosit The Turing Machine, iar Alonzo Church a folosit Lambda Calculus
(sistem de descriere a calculului folosind functii anonime;simplu si utilizat mai
mult ca model de calcul decat ca limbaj de programare). Se poate demonstra
astfel ca anumite probleme nu pot fi rezolvate algoritmic.
 DECIDABILITATE
Spre exemplu, problema propusa de David Hilbert :
Aceea de a determina daca un polinom are sau nu
radacina intreaga. Aparent, problema nu este Turing-
Decidabila (deci calculabila) cu toate ca este Turing-
Recognoscibila. Deci, nu exista niciun algoritm care sa
garanteze un raspuns la acea problema intr-un numar
finit de pasi.
CONTINUTUL TEZEI
Teza Church-Turingpostuleaz c orice problem de calcul bazat pe
oprocedur algoritmicpoate fi rezolvat de ctre omain Turing.
Aceast "teza" nu are o formulare matematic, deoarece nu se bazeaz pe o
definiie precis a conceptului de procedur algoritmic.
n schimb, este posibil de a se defini o noiune de "sistem acceptabil de
programare" i de a se demonstra c "puterea de calcul" a unui asemenea
sistem este echivalent cu cea a unei maini Turing (se vorbete n acest caz
de un limbaj de programareTuring-complet).
CONTINUTUL TEZEI-
CONTINUARE
Teza Church-Turing afirm c orice metod efectiv de calcul (sau algoritm)
M se poate fi calculata de o Main Turing, cu condiia ca M s ndeplineasc
urmtoarele condiii:
M este formulat ca o serie finit de instruciuni clare (fiecare instruciune
fiind exprimata cu un ir finit de simboluri).
n cazul n care nu se ajunge ntr-o stare de eroare, M va obine rezultatul
dorit ntr-un numr finit de pai.
M poate fi (in practica sau in principiu) parcurs de ctre un om avnd la
dispoziia sa doar hrtie i unelte de scris.
M nu necesit ingeniozitate sau imaginaie din partea persoanei
desemnate s l parcurg.
 MASINA TURING
Dei modelele erau proiectate iniial pentru a fi
fezabile din punct de vedere tehnic, mainile Turing
nu au fost gndite pentru a fi tehnologii practice de
calcul, ci un experiment mental despre limitele
calculului mecanic; astfel, ele nu a fost niciodat
construite. Studiul proprietilor lor abstracte este util
n informatic i teoria complexitii.
O main Turing capabil de a simula orice alt
main Turing se numete main Turing universal
(sau main universal).
MTU
O main Turing universal esteTuring-complet. Poate calcula
oricefuncie recursiv, decide oricelimbaj recursiv, i accepta orice limbaj
recursiv enumerabil.
Conform Tezei Church-Turing, problemele rezolvabile de o main Turing
universal sunt exact acele probleme rezolvabile de unalgoritmsau de
ometod efectiv de calcul, pentru orice definiie rezonabil a acestor
termeni
INTERPRETARE
Orice sistem calculabil algorithmic poate fi simulat pe o masina Turing. In
sensul ca, o masina Turing poate genera o descriere corecta a outputului
unui sistem din descrierea inputului primit de la sistem si a starii curente a
sistemului, pentru toate datele de intrare posibile ce produc output.
Folosind Teza Church-Turing putem spune ca nu exista un aparat care sa
efectueze calcule algoritmice mai puternic decat MTU.
BIBLIOGRAFIE

Stanford Encyclopedia The Church-Turing Thesis

http://plato.stanford.edu/entries/church-turing/#Thesis
Alanturing.net
http://www.alanturing.net/turing_archive/pages/reference%20articles/The
%20Turing-Church%20Thesis.html
Less Wrong Wiki Church-Turing Thesis
https://wiki.lesswrong.com/wiki/Church-Turing_thesis

Wikipedia