Tulburari de alimentatie

Anorexia nervoasa: Tulburare a instinctului si

comportamentului alimentar
Apare cu precadere la adolescente, femei tinere
Prevalenta in crestere, mai ales la tinere al caror ideal
estetic este ilustrat prin suplete si subponderalitate
 Eforturi de inhibare a pulsiunii alimentare si scaderea
aportului alimentar
Comportament congruent de reducere a greutatii
corporale (varsaturi, folosirea de purgative)
Teama de a nu depasi greutatea propusa care e de
obicei cu 15% mai mica decat cea normala
 Distorsiuni in percepere si traire a greutatii corporale
Modificari endocrine in lantul hipotalamo-hipofizo-
gonadal
Debut in adolescenta sau la adultul tanar
Evolutie: episod unic pe durata de cativa ani - tendinta la
cronicizare
Bulimia nervoasa
Entitate nozografica ilustrata clinic prin:
Pulsiunea repetitiva de ingestie alimentara excesiva:
Mai mare decat ar putea manca majoritatea oamenilor
in aceeasi perioada de timp
Senzatia de incapacitate de a se stapani sau de a opri
ingurgitarea
 Ingestia este episodica de durata scurta
Apare la adolescente si la tinere
Mai frecventa la femei
Se manifesta mai ales in perioadele de
stres sau episoadele depresive
Supraalimentatie excesiva cu alimente
hipercalorice
 Ingestia nu se opreste decat atunci cand
apar durerile abdominale sau nu mai pot
inghiti
Ingestia se face cu rapiditate si se
ascund de anturaj
Apare frica de a nu-si pierde silueta
Provoaca varsaturi, consuma laxative in
exces
 Realizeaza ca acest tip de
comportament alimentar este anormal
Greutatea este fie normala fie prezinta
variatii nesemnificative
Intre perioadele de supraalimentatie
comportamentul alimentar este normal
 Consecintele somatice sunt datorate
varsaturilor: gastrice, esofagiene
tulburari hidroelectrolitice
Tulburarea evolueaza cronic
Pot apare remisiuni spontane
Asociaza: depresie, furtul patologic
Tulburari ale obiceiurilor si impulsurilor
Trasaturile comune
Consecinta unor tendinte instinctuale imposibil de
stapanit
Acte repetate care caracterizeaza si domina
comportamentul
Determina prejudicii subiectului sau anturajului
 Tendintele impulsive sunt precedate de o
stare de tensiune psihica, neliniste,
anxietate
Efectuarea lor se insoteste de placere
sau scaderea tensiunii psihice, de
confort psihic
Apreciaza corect consecintele acestor
acte decat dorinta de a-si inhiba
pulsiunea
Capacitatea cognitiva este normala
Jocul patoplogic
Atitudinea compulsiva fata de jocurile de noroc
Atitudinea este in concordanta cu dorinta pacientului
(egosintonica)
Nu se poate abtine sa nu joace
Are stare de irascibilitate, tensiune disforica inainte de a
juca
 Stare de relaxare, de bine dupa
indeplinirea compulsiunii
Nevoia de a rezolva dorinta creste odata
cu participarea la joc si a cresterii
mizelor
Orice alta activitate devine subordonata
indiferent de consecinte
Isi pierd sau vand bunurile, fac
imprumuturi pe care nu le pot rambursa
Piromania
Impulsiunea repetata de a da foc
Placerea speciala si admiratie in fata focului sau a
stingerii acestuia
Stare de tensiune psihica inainte
Relaxare, confort dupa ce da foc
Realizeaza ca este un pericol pentru integritatea
celorlalti, pagubele materiale pe care le produce
 Recidiveaza pana este prins
Declanseaza incendiul doar pentru
propria placere si a inlatura tensiunea
psihica
Nu vizeaza alte cauze: razbunare, castig
Cleptomania
Pulsiunea repetata de a fura obiecte inutile sau pe care
poate sa si-le cumpere
Este precedata de stare de tensiune psihica, neleiniste
Dupa infaptuirea actului cleptoman apare relaxarea
Apreciaza corect situatia si o regreta dar o repeta de
fiecare data
 Obiectele furate sunt ascunse, returnate
sau aruncate
Comportamentul se accentueaza in
perioadele de stres, depresie sau
anxietate
Frecventa mai mare la femei
Diagnosticul diferential cu furtul
Urgentele psihiatrice
Manifestari cognitive si comportamentale care necesita
interventie medicala si terapeutica rapida
Evaluarea clinica somatica si psihica
Caracterul medico-legal
Eliminarea cauzelor organice
Suicidul
Cea mai des intalnita urgenta psihiatrica
A 8-a cauza de deces
Cauzele suicidului:
cauze sociale
cauze care tin de personalitatea pacientului
cauze medicale (psihiatrice si somatice)
Cauze sociale
Factorii socioculturali:
- suicidul pentru binele societati: suicidul altruist

-ca act de eliberare sau curaj suprem

-existenta unor filozofii care apreciaza suicidul ca pe o
posibilitate de trecere intr-o alta viata sau univers
 Asociaza trasaturi de personalitate sau
tulburari de personalitate
Izolare sociala
Pierderi sociale majore, materiale sau
profesionale
Pierderile unor persoane dragi
 Suicidul rational:
Este facut de persoane sanatoase psihic
Decid ca situatia in care se afla nu are iesire
Suicidul poate fi determinat de afectiuni medicale
terminale
Cauze medicale (psihiatrice)

Riscul de suicid
Tulburari afective 6%
Alcoolism 7%
Schizofrenie 4%
 Tulburarile depresive:
Ideile delirante
Halucinatiile auditive cu caracter
autolitic
Schizofrenie:
Secundar halucinatiile imperative
Secundar depresiei
Reactiv la constientizarea afectiunii
Inexplicabil, bizar
 Suicicidul poate aparea:
la inceputul sau sfarsitul depresiei
Oricand in cazul schizofreniei
Precedat uneori de tentative de suicid
Tulburarile de personalitate
Factor de risc
Mai frecvent in cadrul tulburarilor: - borderline
- dependenta
- antisociala asociata cu consumul de
alcool
Rata suicidului la toxicomani este mai mare decat la
populatia generala
 Declansata la stimuli minori
Asociata cu acte de violenta
Ostilitate fata de cei din jur
Complicatie cu abuzul de substante
Asociere cu risc suicidar
Tipurile care asociaza agitatie sunt:
borderline, isterica, antisociala
Alti factori de risc
Varsta dupa 45 de ani
Suicidul autentic mai frecvent la barbati
Tentativele de suicid mai frecvente la femei
Statutul marital: riscul mai mare la cei fara partener
marital
Situatia ocupationala si sociala precara
Prezenta tentativelor de suicid anterioare
Starile confuzionale (sindrom)
Etiologie organica, asociaza halucinatii, stari de agitatie.
Se manifesta prin:
Dezorientare temporo-spatiala
Tulburari de atentie
Incoerenta ideoverbala
Halucinatii si iluzii
 Stari confuzionale pot aparea in:
Sevrajul la alcool
Intoxicatii acute
Tulburari psihotice ( schizofrenie,
sindrom maniacal- mai rar)
demente
Agitatia psihomotorie
Caracteristicile difera in functie de patologia in care apare

Demente:
Ag. pm. Apare brusc la incitatii minime,
Caracter stereotip
Tendinta la agresivitate verbala
Tulburari cognitive globale
Dezorientare temporo-spatiala
Agitatia este predominent nocturna
Sindromul maniacal
Ag. pm. Imbraca aspectul iritabilitatii
Perturba anturajul, hiperactiv, agitat, agresiv
Nu constientizeaza prezenta bolii
Se simte foarte bine
Este irascibil
Poate dezvolta reactii violente
Schizofrenia
Apare imprevizibil
Apare in toate formele
Atat la debut cat si in timpul evolutiei
Asocierea cu halucinatiile
Asocierea cu ideile delirante
Prezenta semnelor catatonice
Asociata consumului de substante
Sindromul catatonic
Agitatie spontana, nedeclansata de factori externi
Idei delirante sau halucinatii
Este bizara
Este severa, prezenta si ziua si noaptea
Incoerenta ideo-verbala sau negativism verbal
 Stereotipii
Sugestibilitate
Hipertonie musculara
Negativism alimentar, refuzul hidratarii
Insomnii
Tulburari hidroelectrice, febra
Violenta (heteroagresivitate)
Apare uneori asociat cu agitatia
Mai frecvent apare intre 20 si 30 de ani
Tulburarile psihotice acute sau cronice
Intoxicatiile sau sevrajul la droguri, alcool
Sexul masculin
 Tulburarea de personalitate borderline
sau antisociala
Epilepsia
Depresiile majore
Psihoza paranoida sunt planificate
riguros si motivate delirant