Sunteți pe pagina 1din 22

IMPACTUL FUMATULUI ASUPRA

PARODONIULUI

Autori: Stud. Onea Roxana


Stud. Grecu Costic
Stud. Dimofte Alina
Stud. Guru Fnel
Coordonator tiinific:
l. Dr. incar Dorina Cerasella
Introducere
Fumatul are un efect negativ asupra imunita ii fumtorului, afectnd
interaciunile patogenilor parodontali cu gazda.

Motilitatea periferic a leucocitelor polimorfonucleare din snge,


chemotactismul i fagocitoza sunt defectuoase, prin urmare compromit prima
linie de aprare mpotriva bacteriilor subgingivale.

Fumtorii produc mai puini anticorpi, n special IgG2, subclasa cea mai
important la nivel paradontal, precum i un nivel sczut de celule T
imunoreglatorii.

Fumatul crete adeziunea bacterian la celulele epiteliale.

La fumtorii activi exist o ansa mai mare de a se infecta cu Bacteroides


forsythus si Porphyomonas gingivalis comparativ cu nefumtorii.
Fumatul produce vasoconstrictie periferica si ischemie in teritoriul
vascular gingivo-parodontal.
Din punct de vedere clinic, fumtorii cu boal
parodontal asociat prezinta:
Placa bacteriana -prin depuneri de nicotina, hidrocarburi, produsi
de combustie pe suprafetele dentare si radiculare;
Depuneri de tartru;
Gingivite - prin iritatie directa;
Gingivo-stomatite in conditii de stres, igiena defectuoasa,
suprainfectii, fumat excesiv:
- gingivita acuta ulcero- necrotica;
- gingivo- stomatita aftoasa recidivanta.
Leucoplazia- apare mai frecvent la fumatori;
Parodontita marginala cronica superficiala;
Parodontita marginala cronica a adultului.
Material i metod
S-a efectuat un studiu retrospectiv al fielor de tratament ale
pacienilor ce s-au prezentat la Centrul Stomatologic iglina I din Galai.
Perioada evaluat a fost 01.01.2014-01.01.2016.
Examenul clinic s-a efectuat prin inspecie, palpare, sondaj
parodontal.
Rezultatele au fost prelucrate statistic cu programul software MS
Excel.
Lotul de studiu a fost format din 91 de subieci, din care 35 brba i i
56 femei.
Obiective
I. Date generale despre pacieni
II. Vrsta de iniiere a fumatului constant
III. Numrul de igri fumate zilnic
IV. Distribuia leziunilor dento-parodontale
V. Prezena tartrului i a coloraiilor extrinseci
I. Date generale despre pacieni

91

35

56 Brbai

80
70
60
50
40
30
20
10 24 ani 73 ani
0
Vrsta minim Vrsta maxim
I. Date generale despre pacieni

35

30

25

20

15

10

0
Brbai Femei
Fumtori Nefumtori
II. Vrsta de iniiere a fumatului constant

>17 ani

16-17 ani

<16 ani

Brbai Femei
III.Numrul de igri fumate zilnic

22

13

10
8
>20 igri

9 8
16 11-20 igri

6-10 igri
5

1-5 igri

Brbai Femei
IV. Distribuia leziunilor dento-parodontale

Carii Carii Inflamaii Recesiuni Edentaii


simple complicate gingivale gingivale

Fumtori 44 12 43 31 14

Nefumt 39 16 19 7 11
ori
V. Prezena tartrului i a coloraiilor
extrinseci

70

60

50

40

30

20

10

0
Fumtori Nefumtori
Tatru Coloraii extrinseci
Prezentare caz clinic
CAZUL 1
C. D., 67, fumtor (30 tigri/zi)
CAZUL 2:
P. S., 37 ani, fumtor (15 igri/ zi)
CAZUL 3
M.M., 26 ani, fumtoare (10 igri/zi)
CONCLUZII
1. S-a observat un numr mai mare de leziuni dento-parodontale, precum i o cantitate mai mare

de tartru n cazul fumtorilor. De asemenea, s-a constatat c numrul de igri fumate zilnic este

cu att mai mare cu ct vrsta de iniiere a fumatului constant este mai mic.

2. Doza de tutun prezint un efect cumulativ la nivelul parodoniului. 80% din fumtorii care au

fumat cel puin 20 de ani, prezint forme de boal parodontal de la moderat pn la sever,

msurat prin pierderea de ataament clinic.

3. Reducerea pungilor parodontale profunde i creterea nivelului de ataament sunt corelate cu

insuccesul terapeutic in cazul fumtorilor comparativ cu nefumtorii. Rspunsul clinic redus la

terapiile parodontale este corelat cu persistena B. Forsithus i P. Gingivalis i cu fumatul activ.

4. Interveniile parodontale la fumtori au o rat de succes mult mai redus dect la nefumtori.
5. La pacientii cu gingivite cronice este obligatoriu controlul periodic la 6 luni. Suferintele
dento-parodontale induse de consumul de tutun nu sunt reversibile, de aceea renuntarea la
acest obicei reprezinta masura cea mai importanta pentru oprirea lor din evolutie si reusita
tratamentului;

6. Diferenele nregistrate confirm nocivitatea acestui obicei asupra parodon iului, fiind
principalul factor de risc evitabil, astfel nct prevenirea ini ierii fumatului reprezint
soluia ideal

7.Medicul stomatolog are un rol important in combaterea fumatului, cabinetul stomatologic


constituind contextul ideal pentru a asista fumatorii. Dovezi incontestabile indica faptul c
tutunul duneaz grav sntii orale i c statutul de fumtor este un factor important n
prognozele terapiilor dentare, inclusiv terapii parodontale, chirurgicale si de
implantologie.
VA MULTUMIM !

S-ar putea să vă placă și