Sunteți pe pagina 1din 32

Gena

Este unitatea de baza fizica si


functionala a ereditatii.
Sunt constituite din ADN si contin
instructiunile pentru sinteza
proteinelor.
Variaza ca marime de la cateva sute
de baze de ADN pana la peste 2
milioane de baze.
Gena
Fiecare individ are 2 copii ale fiecarei
gene, una mostenita de la mama,
cealalta mostenita de la tata.
Majoritatea genelor sunt identice la
toti indivizii, dar un mic numar de
gene (< 1%) sunt usor diferite intre
indivizi.
Genele
Alelele sunt forme ale aceleiasi gene
cu mici diferente la nivelul secventei
bazelor de ADN.
Aceste mici diferente contribuie la
aspectele fizice unice fiecarei
persoane.
4
STUDIUL UNEI GENE

AAC G T C AG G C C T C AG 5
LOCUS si ALELE
CROMOZOMI PERECHE

LOCUS A

CROMOZOM CROMOZOM
DE ORIGINE DE ORIGINE
MATERNA PATERNA
Alela 1 Alela 2

6
Structura genelor
Segmente codificatoare = exoni
Secvente non-codificatoare = introni
Gena are structura discontinua.
O gena umana medie are 9 exoni de
cca. 145 pb fiecare si introni de cca.
3365 pb fiecare
ANATOMIA UNEI GENE CARE CODIFICA O
PROTEINA
Startul Situsuri de Situsul de
transcriptiei decupare terminare

Promotor

Exon 1 Intron Exon 2 Intron Exon 3

5' TRANSCRIPTIE SI MATISARE


3'

Exon 1 Exon 2 Exon 3

ARN m
8
Replicarea ADN in directie 5 3 (ADN
polimerazele pot adauga nucleotide numai
la capatul 3 al unui polinucleotid)
Doar o catena ADN a unei gene este
transcrisa (catena tipar)- ex.: secventa 5-
AGTTGCACG-3 are ca transcript ARN
CGUGCAACU; se poate scrie ca si catena
sens
Splicing-ul transcriptului
primar
Transcript primar = rezulta prin
transcrierea intregii secvente de
exoni si introni
Intronii sunt separati de exoni, care
sunt apoi matisati (splicing)
Splicing-ul are loc in nucleu cu
ajutorul unei masini multimoleculare
= spliceosom (complex de proteine si
molecule ARN mici)
Recunoasterea intronilor
Intronii incep cu GU (donor splice
site) si se termina cu AG (acceptor
splice site)
Aceiasi GENA, proteine diferite (matisarea
alternativa)
ADN

ARNhn

MATISARE ALTERNATIVA

ARNm
TRANSLATI TRANSLATI TRANSLATI
E E E

PROTEINA A PROTEINA B PROTEINA C

9
Relatia dintre informatia genetica din
ADN si proteine
Translatia si codul genetic
ARNm matur exportat in citoplasma
AA sunt specificati de triplete succesive de
nucleotide (codoni) din ARNm
Un ribozom se ataseaza la capatul 5 al
ARNm se deplaseaza pana intalneste
codonul initiator (start) AUG din secventa
consens (secventa Kozak) si capteaza
primul AA
ARN de transfer (ARNt) ataseaza AA la
ribozomi
Translatia si codul genetic
Procesul continua (rezultand un lant
polipeptidic) pana intalneste un stop
codon si translatia mesajului este
completa
Exista 3 stopi codoni UAG, UAA, UGA
ribozomul se desprinde de ARNm si se
disociaza in cele 2 subunitati, iar
polipeptidul este eliberat
Proteina matura, pliata si modificata
chimic, este transportata la locul intra-
sau extracelular corespunzator
Transformarea polipeptidului
intr-o proteina functionala
Plierea lantului polipeptidic intr-o structura
tridimensionala corecta molecule
chaperone asista acest proces;
proteinele pliate gresit sunt detectate si
degradate
Modificari chimice: glicozilare, clivare,
cross-linkare (cisteina), hidroxilare
(prolina)
Transformarea polipeptidului
intr-o proteina functionala
Transportarea proteinei catre locul
corespunzator;
destinatia specificata de un peptid-
semnal N-terminal scurt, sau de o
secventa de AA localizata in interiorul
lantului (ex., fibroza chistica - una din
genele CFTR poarta o mutatie care nu
permite proteinei sa fie corect localizata
in membrana celulara)
Proteinele structurale pot fi modificate
si la nivelul localizarii lor finale
ACTIVAREA / REPRESIA
unor gene in anumite tesuturi
GENA
UNITATE COMPLEXA de TRANSCRIPTIE si REGLARE

Alte modificari
epigenetice
Matisare alternativa
Promotori alternativi
Poliadenilare alternativa
ADN ARN PROTEOM
Modificari ARN codant
cromatiniene ARN reglator
ARN necodant
EPIGENOM
TRANSCRIPTOM
EPIGENOM

16
IMPLICATII
ale mecanismelor epigenetice in controlul
expresiei genice

18
MECANISME EPIGENETICE

19
Imprinting

Este folosit pentru a controla nivelul de transcriptie al


unei/unor gene dintr-o anumit regiune cromozomial
(ex., inactivarea unuia din cromozomii X la
persoanele de sex feminin).
Cel mai frecvent mecanism de imprinting metilarea
= adugarea unui grup metil la citozina ADN-ului, in
regiunile promotor bogate in CG;
Reduce activitatea genei prin prevenirea legarii
factorilor de transcriptie.
Patternul de imprinting este resetat in celulele
germinale, si poate varia in functie de sexul parental.
Mutatiile centrelor de imprinting modific patternurile
normale de metilare ale genelor, cauzand boli ca
sindromul Prader-Willi sau Angelman
PCR specific de metilare

Metilarea ADN este principalul mecanism de reglare


epigenetic Blocarea
transcriere
transcriptiei
ADN metilaza
GENA GENA
ADN demetilaza
Insula CpG Insula CpG
HIPOMETILAT METILAT

Tratament pre-PCR
Inainte Dupa

ADN NCGNCGNCGN NUGNUGNUGN


ADN-(CH3)n NC*GNC*GNC*GN NC*GNC*GNC*GN
unde * = CH3
Regiune de imprinting
Primer F matern, specific de metilare
crz. 15 matern (metilata) *************
Primer R
Primer F patern
crz. 15 patern
Primer R

Alela materna
M N PWS AS Alela paterna

alela matern
alela patern
Methylation-specific PCR