Scriitura de presa

Cuprins
MODELE ALE COMUNICARII
GENURI SI SPECII JURNALISTICE
REGULI DE CONSTRUCTIE
MODELE DE COMUNICARE N
MAS
Modelul liniar al lui Shannon (1948);
Modelul liniar al lui H. D. Lasswell (1948);
Modelul circular HUB
Modele interactive ale comunicrii (90)
SHANNON - 1948

semne semne*
mesaj semnale semnale* mesaj*

E T1 Codor Canal de Decodor T2 R

semantic comunicare semantic

Sursa de zgomot
(bruiajul)
H. D. LASSWELL - 1948

CINE? SPUNE CUM? CUI? CU CE

CE? EFECT?

Emitor mesaj canal receptorul efectul

HUB - 1974
RAY HIEBERT
DONALD UNGURAIT
THOMAS BOHN
 Efecte
Audiene
Filtre
Regulatori
Mass-media
Controlori
Coduri

Amplificare
Retroaciune
(feedback)

CONINUTURI Comunicatori CONINUTURI

CONINUTURI
Distorsiune i bruiaj
HUB - 1974
Comunicatori: cel care vorbete sau care scrie
Coduri: limbajul
Controlorii (gatekeepers): editori, productori TV, n
general cei care gestioneaz, au control asupra
coninuturilor
Mass-media: canalul de comunicare
Regulatori: frecvene radio, spaiu tipografic, CNA etc.
Filtre: semnal slab, ziar murdar, oboseala receptorului etc.
Audiene
Efecte
MODELE INTERACTIVE
Canal

Sursa Receptorul

Sursa de
Receptorul retroaciune
Canal

Retroaciune
Eveniment sau fapt de presa
Tipuri de eveniment
-raportat
-provocat
-comentat

Evenimentul este ceea ce vrea jurnalistul sa fie.

Exemple: Marea neagra este un lac rusesc, Evenimentele din
Fisia Gaza
Nu orice eveniment major (cataclism, conflict militar etc.) se impune
de la sine.
Exemple: Tariceanu-Botos,Cazul Tanacu
Legile proximitatii
Proximitatea spatiala
Proximitatea temporala
Proximitatea sociala
Proximitatea afectiva sau interesul uman
Notorietatea
Insolitul
Cum scriem
Textul trebuie sa fie comprehensibil (chiar daca
avem imagini)
Stilul acuratete

-claritate
-simplu
-direct
-neutru
Scrie asa cum vorbesti-gindeste cu voce tare
Sfaturi
Relatare cronologica (cind este posibil)
O propozitie - o idee
Intelege ceea ce ai scris, daca n-o poti
face reformuleaza
Nu te lasa invins de limba comunicatelor
oficiale (uneori sint scrise pentru a nu fi
intelese)
Sfaturi
Atentie la sensibilitatea telespectatorului
-sexism
-rasism
-virsta (doar daca ajuta la mai buna
intelegere a contextului)
Sfaturi
Scriem pentru imagini (nu radio la televizor)
Inainte de redactare, intreg materialul trebuie
vazut si inteles
Regula de aur

-priveste imaginile si asculta sunetul

-nu alege imagini doar pentru ca sint frumoase
-atentie la durata
Reguli tehnice
Nume, titluri, functie
Sigle,acronime
Cifre,nume
Citatele
Vocabularul
Verbul-timpul prezent,diateza activa
Apoziile
Pronumele
Expresii celebre
GENURI SI SPECII

JURNALISTICE:
INFORMARE
OPINIE
SPECII DE INFORMARE
STIREA
ilustrarea scris a unui fapt de pres care
intereseaz publicul tinta

cuvntul cheie n definirea unei tiri e

INTERESUL

rspunde la ntrebrile: Cine? Ce? Cnd?

Unde? Cum? De ce?
Subiecte
tirile despre ce se declar i ceea ce se va
ntmpla snt cel mai puin importante;
Relevante snt tirile despre ceea ce se ntmpl
AICI, ACUM;
Legate de nevoi biologice, de hran, de
securitate etc.;
Comemorri, aniversri, scene din viaa
cotidian, descoperiri etc.
RELATAREA
fapt de pres ce are caracterul unei tiri,
n sensul c rspunde celor 6 ntrebri
fundamentale. Ca dimensiune, este mai
ampl dect o tire i presupune
PREZENA reporterului la faa locului.
Subiecte
Conferine, ntruniri ale diverselor
organizaii, comemorri, inaugurri ale
unor centre, institute, seminarii, aciuni de
protest, mitinguri, calamiti, dezastre
naturale etc.
Documentarea
martorii (dou sau trei martori cu afirmaii
care coincid);
Oficialiti;
Relatarea presupune dou etape: o
predocumentare (Internet, Intranet etc.)
i documentarea propriu-zis, la faa
locului.
Tipuri de surse:
Persoane: Documente
publice publice
private private
confideniale
Sursele i citarea acestora
Off the record: snt acele surse care
furnizeaz informaii exclusiv pentru uzul
jurnalistului, de care acesta se poate
folosi, dar nu le poate atribui;
On the record: snt acele surse care
furnizeaz informaii pe care jurnalistul le
poate aduce la cunotina cititorilor
Sursele i importana acestora

Surse stabile, la care jurnalistul tie c va

apela i n viitor i cu care trebuie s
cultive relaii de amiciie
Surse ocazionale, prilejuite de diverse
evenimente, la care jurnalistul nu va mai
apela n viitor
Sursele i relaia cu acestea
ncredere reciproc

Independena fa de surs

Distana fa de surs
INTERVIUL
este agresiunea omului de catre om
Roland Barthes
INTERVIUL
specia publicistic ce presupune transcrierea
unei conversaii, fiind fie o discuie de interes
pentru cititori, fie avnd ca scop relevarea
personalitii celui intervievat;
Caut s arate publicului aspecte mai puin
cunoscute ale personalittii sau modului de
gndire ale unei persoane, referitor la o anumit
tem de interes;
Tipologii
Interviul de tip poveste
Interviul marturie
Interviul de opinie
Interviul de explicatie (expert)
Interviul portret
Documentarea
documentare asupra persoanei intervievate (n
mod obligatoriu), prin chestionarea
persoanelor din anturajul acesteia, din mediul
profesional ori de la cei ce nu-l agreaz;
consultarea CV-ului, a biografiei persoanei ce
urmeaz a fi intervievate;
documentarea n bibliotec, n cazul n care
urmeaz s intervievm o personalitate (de
citit crile acestuia, de dedus modul de
gndire, ideile pe care le expune etc.
Documentarea
Internet;
Informaii despre temperamentul, starea
civil, confesiunea religioas etc. ale
celui intervievat;
ntrebrile pentru interviu trebuie dinainte
formulate i conversaia, de regul, se
nregistreaz, doar dac intervievatul
este de acord;
Da
Sa cunosc subiectul.Stabilirea comunicarii
cu interlocutorul
Pregatirea intrebarilor
Ascultarea raspunsurilor

-sa pot interveni

-sa nu pun intrebari la care s-a raspuns
deja
Da
Tine interlocutorul aproape de subiect
-in cazul unei divagatii il rog sa revina la
subiect pentru ca este un subiect de
interes pentru public
-de regula durata conversatiei se
stabileste anticipat
Da
Perseverenta in obtinerea raspunsului
- o intrebare la care intervievatul refuza sa
raspunda se poate repeta de maximum
trei ori
-Contactul vizual cu interlocutorul,limbajul
trupului,privirea in ochi
-ticuri (in televiziune totul se vede)
Da
Acorda interlocutorului timp de
gindire.Uneori si tacerea este un raspuns
Atentie la ritm
Atentie la expresia fetei (chiar cind nu
sintem de acord cu raspunsul)
Pun doar intrebari,nu particip la o
dezbatere
Da
Numele si prenumele scris la intrarea in
studio
Asculta,in casca,producatorul.Ai un
sentiment de siguranta
Respecta timpul alocat
Nu uita, te adresezi telespectatorului
mediu
Nu
Nu sta in genunchi
Nu presupune ca telespectatorii sint
specialisti
Nu comunica intrebarile (prima intrebare
in cazul unui interlocutor timid)
Nu tutui nici un interlocutor
Nu
Nu vorbi in acelasi timp cu interlocutorul
Nu-ti pierde cumpatul,nu te lasa intimidat
Nu fi prea amabil (poti fi subiectiv)
Nu sugera raspunsuri
Nu pune in acelasi timp mai multe
intrebari.Interlocutorul raspunde doar la cea
care-i convine (cazul conferintelor de presa)
Nu
Nu intrerupe interlocutorul cu ne pare rau
dar timpul alocat a expirat
Nu intreba : Ce ne puteti spune despre ?
sau Ce simtiti in aceste momente
Surse evazive si ostile
Fiti insistenti
Daca cineva refuza o intrebare,puneti-i la
dispozitie optiuni
Incercati sa pretindeti ca stiti mai mult
decit cunoasteti cu adevarat
Atentie la dezmintirile fara invitatie
Surse evazive si ostile
Avertizati ca veti aminti in articol refuzul
sau
Incercati trucul cu povestea vietii
Mentineti conversatia
In ultima instanta folositi santajul
afectiv:ma da afara
ANCHETA
Specie a jurnalismului de investigaie ce i
propune clarificarea unei situaii care afecteaza
un anumit segment al populaiei, unor conflicte de
interese etc.;

Ancheta este centrat pe argumentaie i

demonstraie;

Foarte importante snt ntrebrile Cum? i De

ce? s-a petrecut un anumit fapt.
ANCHETA
Informaii verificate i solid argumentate;

Declaraii relevante, nsoite de numele celor

care le-au dat;

Fr partizanat; ancheta trebuie s ilustreze

punctele de vedere ale tuturor prilor implicate;
REPORTAJUL
Specie publicistic ce combin informarea obiectiv cu
detaliile subiective, personale ale reporterului;

Acord o mare importan detaliilor semnificative (de

atmosfer, de vestimentaie, de comportament, de
situaie);

i propune nararea faptelor n aa fel nct cititorul s

simt i s triasc ceea ce a simit i trit reporterul
nsui;
REPORTAJ. TIPOLOGIE

REPORTAJ DE ATMOSFER

REPORTAJ DE EVENIMENT

REPORTAJ PORTRET

MARELE REPORTAJ
SPECII DE OPINIE
TABLETA
cea mai subiectiv dintre speciile publicistice, reflectnd
un punct de vedere care aparine strict autorului ei;

De obicei, are ca punct de plecare un fapt constituie un

fapt de pres consumat sau care urmeaz s se
produc, cu un impact estimat destul de puternic;

Mizeaz pe originalitatea autorului, evitnd clieul i

stereotipurile;
EDITORIALUL
Cel mai important articol de opinie, exprim
poziia oficial a unei redacii fa de un subiect
actual, de impact, fie acesta cu caracter local,
naional sau internaional;

Face parte din articolele formatoare de opinie;

Are, adesea, un caracter ofensiv, ceea ce i

imprim o not aparte;
CRONICA
Prin scriitur, se apropie foarte mult de reportaj,
dar dispune de mai multe liberti, intrnd n
categoria articolelor formatoare de opinie, alturi
de editorial;

Este o radiografie a unui eveniment, coninnd

comentarii, impresii, aprecieri, critici;

Tipuri: de teatru, de film, muzical, sportiv,

monden;
ALTE SPECII DE OPINIE:
PAMFLETUL
PULSUL
RECENZIA
ESEUL
CRITICA
ANALIZA I COMENTARIUL
REGULI DE CONSTRUCIE:
Elementele de accentuare ale unui text
publicistic:
TITLU
SUPRATITLU
SUBTITLU
INTERTITLU
TIREA
Tehnica piramidei inversate: se ncepe cu
noutatea, cu informatia bomb (rspunsul la
ntrebrile Cine?, ce?, Cnd?, Unde?, apoi
Cum? i De ce?);

Titlul este esenial, trebuie s sintetizeze toat

informaia din tire;

Titlul este, uneori, completat de supratitlu i

subtitlu
TIREA
Titlul unei tiri nu trebuie s fie metaforic, ci ales
n aa fel nct, dac nlturm subtitlul i
supratitlul, sensul su s fie acelai;

Dup rspunsul la ntrebri, o tire se

completeaz cu elemente de background;

tirile nu trebuie s se ncheie cu declaraii.

RELATAREA structur
Supratitlu
TITLU
Subtitlu
APOU
Textul relatrii
Intertitlu
Textul relatrii
Finalul relatrii
RELATAREA
apoul (lead-ul): parte introductiv, menit s
stabileasc legtura cu cititorul; poate avea
diverse abordri: rezumare a evenimentului,
centrare asupra unui aspect particular, descriere
de ansamblu etc.;

Finalul relatrii trebuie s fie lucrat cu grij, s

ofere cheia de lectur a textului sau s dezvluie
aspecte neateptate; trebuie s surprind
cititorul.
INTERVIUL
Titul poate fi redarea unui citat relevant pentru
ntregul interviu, pentru tema adus n discuie sau
pentru personalitatea intervievatului;

subtitlu: de regul, subtitlul trebuie s fie lmuritor,

oferind date minime despre persoan;

intertitlurile snt indicate ntr-un interviu, pentru a

asigura continuitatea lecturii;
INTERVIUL
interviul trebuie s aib apou, fie un rezumat al
personalitii intervievate, fie un microreportaj, n
care descriem ncperea n care a avut loc
interviul (dac exist detalii semnificative), fie
drumul parcurs pn la locul intervievrii etc.

o caset n care snt prezentate datele din CV-ul

persoanei, fragmente relevante dintr-o oper a
persoanei etc.
ANCHETA
Se construiete dup aceleai reguli ca i
celelalte specii de informare, cu toate elementele
de accentuare;

nu ne ghidm neaprat dup ordinea cronologic

a desfurrii faptelor. ncepem cu ceea ce am
reuit s demonstrm iar apoi prezentm un
ansamblu al situaiei;

Putem insera mini-interviuri sau reportaje;

REPORTAJUL
Nu e recomandat redarea cronologic a
faptelor;
figurile de stil, comparaii ample i inedite,
prin asocieri de termeni care provin din arii
semantice diferite, epitete, metafore etc.;
titlul este foarte important i de aceast
dat este permis artificiul stilistic, metafora
PROCEDEE DE TITRARE
Plac titlurile socante si inteligente
Nu exista reguli
Intervin imponderabile: de la inspiratia
jurnalistului pina la stilul publicatiei
Liberation-are in organigrama redactiei
le titrier ,folositi mai ales la titrarile din
prima pagina
Titlul
Sa nu fie prea lung-media de 7 cuvinte
Sa nu fie prea scurt
Sa nu fie banal (Opozitia critica guvernul
Sa nu fie metaforic in exces (Arc peste
timp,Sperantele romanilor isi iau zborul)
Sa nu fie notional si abstract (Rosu si
negru,Limba si unitate)
Titlul
Sa nu fie neclar (Adio amor
portocaliu,Dante, Goethe si homo viator
Sa nu fie nesincer sau imoral ( Sotia lui
Mutu a fost violata)
Sa nu contina neologisme sau cuvinte
pompoase (Mona musca-
redivivus,corect rediviva)
Procedee
Rezumatul-(Salman Rushdie-de la
Versete Satanice la pasiunea pentru
fotbal)
Citatul-(Ne astepam ca la Londra sa fie
un atac terorist)
Calamburul-(Des de Mona
auzim,Vanghelionul usor coruptibil)
Procedee
Paradoxul-(Ceferistii lucreaza de zor la
greva)
Decalcul-(Vadim a lansat partidul
Romania Moare,Piine si circulatie)
Prin cupura (Soc si groaza la Londra)
Sfaturi
Evitati in titlu cifre, nume de institutii,
acronime
Evitati :locatie, brand, implementare,
target, interfata
Evitati termenii de argou: smen,teapa, tun,
minarie, jeg, a aburi, blat
Sfaturi
Evitati titlurile cu rima
Evitati abuzul de hiatusuri (Lacrimi,
disperare si neputinta
Evitati, in titlu, punctele de suspensie si
alte marci grafice (La razboica la
Parlament,Israel-Irak:pacea
mormintelor)
ATACUL SI FINALUL
Regula celor 30 de cuvinte
Angoasa paginii albe
Nu intimplator,multi jurnalisti cu experienta
ajung cu timpul sa nu mai scrie
Ei prefera sa ajunga sefi sau profesori de
jurnalism
Atacul
Orice inceput trebuie sa fie o lovitura de
pistol
M-am intrebat mereu despre ce se
ascunde intr-un hot- dog.Acum cind stiu
as fi preferat sa nu aflu niciodata
Tipuri de atac
Citatul
Daca vom deschide vreodata cutia
pandorei a Consiliului Europei,nu vom
putea stii citi Cai Troieni vor sari afara din
ea
Tipuri de atac
Calamburul
Proverb ,dicton, formula fixa

Ex.: Nu mor caii cind vor ciinii. Doar

investitorii japonezi mor cind vor ciinii
maidanezi.Sau vreun rocker roman
moare, tot ca un ciine, cind vor sergentii
americani sa dea prioritate
Tipuri de atac
Interogativ
Ex abrupto

Undeva in mahala a disparut o fata

desculta.Fratele ei da poza la ziar.[] Asa
ar trebui sa fie, probabil, fata tuturor fetelor
care au ajuns la 13 ani fara sa aiba o
pereche de pantofi
Tipuri de atac
Staccato
Se constituie dintr-o serie de enunturi
eliptice.
Mirare,soc,frapare.Cam in asemenea
termeni si-au verbalizat responsabilii
culturali rezultatele primului barometru
privind consumul de cultura[]
Finalul
Principiul circularitatii
Finalul poate fi marcat de o imagine, o
replica,o concluzie,o intrebare retorica un
indemn,o anecdota (citat, zicere celebra),
o ironie, un paradox.
Planul nestorian: inceput si final in forta
Finalul
Stire-finalul poate fi un detaliu mai putin
important
Interviu-ultimul cuvint apartine
interlocutorului si bine ar fi ca acesta sa
incheie cu o formula memorabila
Ancheta-finalul
clar,precis,sincer,sintetic,convingator
 Finalul
Reportaj-finalul poate fi o imagine, o
metafora sau o comparatie avintata,o
scena semnificativa:
E luni, 10 octombrie 1938,ma cheama
Geo Bogza, am treizeci de ani si am vizitat
pentru prima oara in viata mea
Mizilul.Viata si lumea mi se par
fantastice,de neinteles