Sunteți pe pagina 1din 20

Sindromul disfunctional al

ATM. Galvanoza.
Stomatita toxica
{

Septelici Adriana gr.S1204


Structura ATM
Tuberculul articularsaueminena glenoid;
Cavitatea glenoidsaufosa mandibular;
Condilii mandibulari;
Discul sau meniscul articular;
Capsula articular;
Ligamentele articulare;
Metode clinice de investigatie
a ATM

Inspectia- prezenta/absenta asimetriei faciale, culoarea


pielii,caracterul inchiderii/deschiderii cavitatii bucale care
pot fi limitate/fara devieri;
Palparea- se efectueaza bilateral si are ca scop depistarea
durerilor si de a evidentia caracterul excursiilor
mandibulare;
Auscultatia- ne reda daca se aud crepitatii,cracmente,
salturi sau subluxatiile condililor articulari.
Metode paraclinice

Tomografia computerizata
CBCT
Teleradiografia
Cineradiografia
Artrografia
Eficienta masticatorie
Masticatiografia
Gnatosonia
Etiologia:
Edentatiile partiale si totale;
Abraziunea dentara patologica;
Ocluzia traumatica;
Migragrile dentare in edentatii partiale;
Disfunctiile musculare;
Obiceiuri vicioase: deglutitie infantila,bruxism;
Tratament incorect in terapie si protetica: obturatii si proteze
dentare incorectece duc la un dezechilibru ocluzal;
Dereglarile ale sistemului nervos;
Patogenie:
Pentru prima data acest sindrom a fost descris de
Costen,definind etiopatogenia acestui sindrom ca o trauma a
elementelor ATM provocate de distalizarea condililor
articulari si mandibulei ca urmare a pierderii dintilor. Datorita
acestui fenomen apar tulburari articulare,dureri,nevralgii,
dereglari ale auzului,trismul muscular.
Din cauza ca se micsoareaza DVO si etajul inferior al fetei are
loc distalizarea condililor articulari in fosele
articulare,provocind nu numai compresiunea elementelor
articulare,dar si distonii musculare care agraveaza tablul
clinic.
Clasificarea afectiunilor ATM

Dupa Hvatova avem urmatoarele


forme clinice:
1. Artrite-> acute si cronice;
2.Artroze-> sclerozate,cu
deformatii a componentelor osoase
articulate,cronice si exarcebate;
3.Disfunctii articulo-musculare;
4.Anchiloze si tumori.
Dupa mecanismul patogenetic:

Sindromul disfunctional: neuro-muscular, ocluzio-


aricular, subluxatii;
Artritele: acute infectioase si alergice; acute traumatice;
cronice de sistem si infectio-alergice;
Artrozele: postinfectioase; postraumatice;
osteoaartrozele miogenice; artroze metabolice;
anchiloze;
Forme mixte;
Afectiuni tumorale.
Clasificarea pe care o utilizm n clinic
include totalitatea patologiei la care ne
referim i cuprinde
nprincipaltreiclasedemalrelaiimandibu
lo-craniene:
clasaImalrelaiimandibulo-
cranieneextraposturale;
clasaaII-amalrelaiimandibulo-
cranieneexcentrice;
clasaaIII-amalrelaiimandibulo-craniene
complexe extrapostural-excentrice.
Clasificare marelatiilor dupa
Burlui:
CLASA I

malrelaii mandibulo-craniene
extraposturale:
A prin rotaie:
1.n plan sagital (prin ridicarea sau coborrea
mandibulei);
2.n plan orizontal (prin deviere dreapta sau
stnga);
B.printranslaie(anterioarauposterioar);
C.-mixt
Clasificare marelatiilor
dupa Burlui:
CLASA A II-A
malrelaii mandibulo-craniene excentrice:
A -prin rotaie:

1.n plan sagital (prin ridicarea sau coborrea

mandibulei);
2.n plan orizontal (prin deviere dreapta sau stnga);

B.printranslaie(anterioarsauposterioar);

C. prin basculare (antero-posterioar, transversal,

oblic);
D.-mixte.

CLASA A III-A malrelaii mandibulo-craniene


complexe extrapostural-excentrice
SEMNE CLINICE ARTICULARE

A.Durerea articulara;
B. Cracmentele i crepitaiile ;
C.Saltul articular ;
D.Devierea mandibulei;
E.Subluxaia ;
F. Limitarea deschiderii gurii ;
G. Blocajul articular ;
Durerea articulara
Localizare: uni- si bilaterala ;
Dupa caracter si intensitate:permanenta, cu repaus, surda,
acuta, cu excirbari la miscarile mandibulare;
Dupa mecanismul dezvoltarii,dupa Freese si Schemann, ea
poate fi locala,referita si psihogena;
La durerea locala procesul patologic este localizat in
articulatie si poate fi de diferita origine: trauma
acuta,cronica,procese degenerative;
Durerea referita este specific ca procesul patologic nu este
localizat in articulatie dar este reflectat din alte zone cum ar
fi :ureche,muschi,glanda parotida;
Cea psihogena este generata de starea psihica si neurogena
a individului.
Cracmentele si crepitatiile
Pentru cracmente e specific aparitia unui zgomot unitar
si destul de puternic;
Crepetatia se caracterizeaza prin zgomote multipledee
diferita intesitate si durata;
Ele pot fi uniarticulare, biarticulare si apar la initierea
deschiderii gurii,la mijlocul spatiului de deschidere;
Cracmentele apar mai rar in comparatie cu crepitatiile
care insotesc toate miscarile mandibulare;
Stabilirea cauzei acestor fenomene sint generate de
hiperlaxitatea ligamentelor si a capsulei articulare, de
procesele degenerative ale meniscului si al
dezechilibruluu muscular.
Saltul articular

Apare la deschiderea sau inchiderea gurii;


Este manifestat printr-o miscare mandibulara atipica, in
salt si poate fi unilateral/bilateral;
Saltul este insotit de devierea mandibulei;
In timpul miscarilor verticale mandibula va descrie citeva
traiectorii: zig-zag,sinusoidala,in arc spre
stinga/dreapta,ondulata.
Subluxatia condililor
Acest simptom apare la miscarile de deschidere
a gurii si lateralitate maximala a mandibulei.
Pot fi unilataterale si bilaterale,sint usor
reductibile;
Aparitia lor este insotita de dureri,salturi si
cracmente;
Semne clinice musculare

Durerea musculara ;
Spasmul,hipertonusul si hipertrofia musculara;
Oboseala musculara;
Limitarea miscarilor mandibulare si modificarea
traiectoriale;
Principii de tratament

Masurile de reechilibrare psihica ;


Lichidarea durerii;
Tratament fizioterapeutic;
Masurile de reechilibrare a ocluziei;
Aparatele cu caracter curativo-diagnostic;
Tratament protetic
Tratamentul protetic

Scopul acestui tratament este refacerea morfo-functionala a


dintilor si arcadelor dentare printr-o reabilitare de
reexhilibrare ocluzala corecta;
Se tine cont de DVO,de raporturile dintre arcadele dentare si
particularitatile individuale ale reliefului ocluzal