Rinologie - PPT Corectat

IE
G EL
LO N ANG
H
N O IO
R I V. D
R.
I
. UN
F
O
PR
EMBRIOLOGIA NASULUI SI A
SINUSURILOR PARANAZALE
Pe fata ventrala a extremitatii cefalice a embrionului

apare o depresiune numita stomodeum, care prin
dezvoltare va intalni fundul de sac al intestinului cefalic.
Stomodeum este circumscris de cinci muguri care vor da
nastere prin dezvoltarea lor masivului facial. Acesti
muguri sunt:
mugurele frontal, situat median si superior;
mugurii maxilari superiori, in numar de doi
laterali, mijlocii si simetrici;
mugurii maxilari inferiori, doi laterali, inferiori si
simetrici.
STOMODEUM
STOMODEUM
EMBRIOLOGIA NASULUI SI A SINUSURILOR
PARANAZALE
Mugurele frontal coboara intre cei doi muguri maxilari superiori

separand lateral cavitatile orbitare.
In cursul dezvoltarii in mugurele frontal se diferentiaza doua

invaginatii laterale numite fosetele olfactive, care comunica cu
cavitatea bucala prin santurile nazale (olfactive).
Aceste santuri dau nastere la 4 muguri nazali, 2 interni si 2 externi,

care reprezinta inceputul formarii fosei nazale primitive.
Mugurii nazali interni se unesc pe linia mediana si
formeaza:
dorsul si varful nasului;
portiunea mediana a buzei superioare;
osul incisiv;
dintii incisivi mediani.
Mugurii nazali externi vor forma :
peretii laterali ai nasului si regiunea etmoidala.
Prin inchiderea ventrala a santurilor nazale iau
nastere doua cavitati tubulare care sunt fosele
nazale individualizate.
Aceste cavitati se deschid anterior prin cate un
orificiu narinele primitive separate de un
perete median, viitorul sept nazal.
Mugurii maxilari superiori formeaza :
-buza superioara in portiunea laterala,
-osul maxilar superior de la osul incisiv spre
exterior
-bolta palatina.
Mugurii maxilari inferiori se unesc pe linia
mediana si formeaza :
-mandibula

ANATOMIA CLINIC A NASULUI SI
Piramida nazal reprezinta partea externa a nasului.

Ea este despartita de regiunile invecinate prin :
-santurile nazo-palpebrale,
-nazo-geniene
- nazo-labiale.
Este formata din doua fete laterale, care se unesc anterior si
formeaza dorsul nasului, o baza inferioara, un varf, o fata
posterioara si doua margini laterale.

ANATOMIA CLINIC A NASULUI SI
PIRAMIDA NAZAL
Structura piramidei nazale :
planul superficial extern alcatuit din: piele, tesut celular lax,
strat muscular cu rol in mimica si respiratie(muschiul piramidal,
transvers, mirtiform, dilatator al narinelor, dilatator comun al
aripei nazale si buzei superioare, depresor al septului);
planul mijlociu,(de sustinere): scheletul osos(spina nazala a
osului frontal, apofizele ascendente ale maxilarelor superioare
si oasele nazale proprii), scheletul cartilaginos(cartilajele
triunghiulare, alare), structura fibroasa ce leaga elementele
scheletului.
planul intern: tegument la nivelul vestibulelor nazale si
mucoasa pituitara de tip respirator si olfactiv la nivelul foselor
nazale propriu-zise.
Scheletul piramidei nazale
1.Septul nazal.2.Ram medial cartilaj alar.
3.Ram lateral cartilaj alar.4.Cartilaj lateral.
5.Os nazal propriu. 6.Apofiza ascendenta
maxilar.7Cartilaje sesamoide
Scheletul piramidei nazale vedere inferioara.
1.Ram lateral cartilaj alar.2-5.Ram medial cartilaj
alar.3.Spina nazala anterioara.4.Sept cartilaginos.6.Domul
cartilajului alar
1.PLAN SUPERFICIAL(TESUTURILE
MOI)2.PLAN MIJLOCIU(CADRUL OSTEO-
CARTILAGINOS)
RUCTURA PIRAMIDEI NAZALE

FOSELE NAZALE
1.Vestibulele nazale sunt in numr de doua,

separate de un perete intern comun-subcloazon
septal.
Corespund cartilajelor alare, sunt captusite cu
tegument, prezinta fire de par (vibrize) si
glande sebacee/sudoripare.
La nivelul peretelui lateral apare un relief limen
vestibuli- si corespunde locului de trecere tegument
vestibule nazale- mucoasa pituitara fose nazale.
2.Fosele nazale propriu-zise sunt in numar de
doua, separate de un perete intern comun- sept
nazal
FOSELE NAZALE PR-ZISE
Peretii Foselor nazale:
peretele superior:oase nazale proprii, spina nazala a frontalului, lama
ciuruit a etmoidului, peretii anterior si inferior al sfenoidului;
peretele inferior: apofiza palatin a osului maxilar superior, lama
orizontal a osului palatin);
peretele intern septul nazal cartilajul patrulater, spina nazal
anterioara, lama perpendicular a etmoidului, vomerul;
Peretele extern( intersinuso-nazal).

La nivelul acestui perete sunt atasate cornetele nazale( inferior- os independent,
mijlociu si inferior- apartin etmoidului).
Fiecare cornet delimiteaza impreun cu peretele extern meatul nazal
corespunzator.
La nivelul meatului inferior se deschide canalul nazo-lacrimal.
In meatul mijlociu intre bula etmoidala si apofiza unciforma se delimiteaza un
sant hiatusul semilunar- in care se deschid sinusurile anterioare in
urmatoarea ordine din anterior in posterior: sinusurile frontale, celulele
etmoidale anterioare si sinusurile maxilare.
FOSELE NAZALE

CANALUL NAZO-LACRIMAL
FOSELE NAZALE
Invelisul foselor nazale prezinta trei portiuni:
portiunea vestibulara: tegument, lata de 5-6 mm;
portiunea respiratorie: epiteliu cilindric, ciliat, corion cu
elemente glandulare si vasculare de tip erctil;
portiunea olfactiva se intinde pe o suprafata de 250 mm
patrati, ocupa partea superioara a foselor nazale (cornet
superior,lama ciuruita si portiunea corespunzatoare a
septului).Epiteliul olfactiv prezinta 3 tipuri de celule:bazale,
de sustinere ( contin un pigment galben pata galbena) si
senzoriale.
VASCULARIZATIA FOSELOR NAZALE
VASCULARIZATIA FOSELOR NAZALE
INERVATIA
Inervatia :
senzoriala- calea olfactiva prezinta trei neuroni ( un neuron
periferic- celula Schultze- situat la nivelul mucoasei
olfactive, un neuron central- celula mitrala- situat in bulbul
olfactiv, un neuron cortical situat la nivelul circumvolutiei
hipocampului si partea anterioara a circumvolutiei corpului
calos;
senzitiva- nv. Trigemen- nv oftalmic( nv etmoidal anterior);
nv maxilar superior(nv sfeno palatin);
vegetativa:simpatica:s.cervical cu gg simpatic cervical
superior- plexul carotidian- gg sfeno-palatin-calea nv vidian;
cale parasimpatica: ggl parasimpatici bulbari- nv facial- nv
vidian-gg sfeno palatin.
Inervatia senzitiva piramida nazala
N.supraorbitar. N.supratrohlear.
N.infratrohlear. N. etmoidal ant.(rm.ext).
N.infraorbitar.N.nazopalatin.
SINUSURILE PARANAZALE
CT INCIDENTA CORONALA
CT SINUSURI INCIDENTA AXIALA
CT SINUSURI INCIDENTA SAGITALA
FIZIOLOGIA NASULUI SI A SINUSURILOR
PARANAZALE
FUNCTIA RESPIRATORIE
Functia respiratorie
Constitutia anatomica a foselor nazale ofera pentru curentul
aerian un traiect sinuos, cu pereti neregulati, avand drept
consecinta o incetinire a acestuia realizand un debit aerian
constant, realizand totodata si un contact fiziologic mai
strans intre coloana de aer si mucoasa.
Proetz emite urmatoareleconcluzii asupra traiectului aerian:
In inspiratie aerul are un mod de scurgere laminar;
In expir curentul aerian are un mod de curgere turbionar;
Functia de aparare
Functia de aparare se realizeaza prin 4 mecanisme:

purificarea aerului,
umezirea,
incalzirea, si
mecanismul excito-reflex.
FUNCTIA DE APARARE
PURIFICAREA
O filtrare a a particulelor grosolane se realizeaza la nivelul vestibulelor
nazale cu ajutorul vibrizelor.Particulele ce depasesc aceasta bariera
vor fi inglobate in stratul de mucus.
Secretia nazala
Secretia de mucus este primordiala pentru buna functionare a foselor
nazale; mucusul ia nastere in primul rand din glandele
mucipare( bogat in mucina) si seroase( apa si elemente anorganice),
aflate in corion si intr-o mai mica masura in epiteliul superficial ( apa
si electroliti) produs prin ultrafiltrare si osmoza.Compozitia chimica a
mucusului este net diferita de a plasmei:mucina ( 2-3%) o
glicoproteina usor acida, saruri 1%, cloruri de pe sodiu si bicarbonati;
apa 96-97%.
Mucusul nazal prezinta urmatoarele constante: presiunea osmotica,
0,314 osmoli, grosimea stratului 10 microni; debitul secretor
1mg/cm ; ph=6,8- 8,3.
Rolul mucusului :
saturare a aerului inspirat cu vapori de apa ; umiditatea sa relativa ajunge la 90%
datorita evaporarii mucusului;
protectie a mucoasei nazale si arborelui respirator prin fixarea particulelor din
aerul inspirat;
asigura drenajul impuritatilor de pe suprafata epiteliului prin activitatea ciliara;
efect bactericid si bacteriostatic prin lizozim( secretia lacrimala) si
gamaglobulinele din secretia nazala;
rol in activitatea olfactiva prin retentia particulelor odorivectoare;
protectia elementelor nervoase ale epiteliului senzorial si prin faptul ca mucusul
constituie faza apoasa necesara stimularii senzoriale;
rol in fonatie, prin umezirea aerului se protejeaza laringele, evitand hipotonia
mucoasei, producerea de ulceratii si hipotonia muschilor vocali(disfonia);
rol in deglutite;
rol in umezirea faringelui, prin drenarea secretiilor de mucus la acest nivel.
FUNCTIA DE APARARE
FUNCTIA DE APARARE
FUNCTIA DE APARARE
FUNCTIA DE APARARE
FUNCTIA FONATORIE
Fosele nazale si sinusurile paranazale

reprezinta cavitati de rezonanta care
contribuie la determinarea timbrului vocii
.Obstructia nazala determina o voce
caracteristica nazonata rinolalie inchisa.
Comunicare prea larga a foselor cu alte
cavitati (paralizia valului, despicatura boltei
palatine) determina- rinolalie deschisa.
FUNCTIA OLFACTIVA
Analizatorul olfactiv ca si cel gustativ fac parte din categoria
analizatorilor chimici; olfactia consta in identificarea
senzoriala a naturii unor substante chimice.
Producerea unei senzatii olfactive este conditionata de prezenta
unui corp odoriferent si de existenta unui curent de aer in
masura sa conduca particulele de dimensiuni moleculare
emise de substantele mirositoare spre zona olfactiva.
La nivelul mucoasei olfactive intervin multiple fenomene fizico-
chimice: absorbtie, modificari ale tensiunii superficiale,
variatii de potential electric.
Olfactia este mai redusa la copiii mici, datorita unei pigmentatii
mai reduse a zonei olfactive, iar la batrani datorita unui
proces de atrofie a elementelor nervoase.
FUNCTIA OLFACTIVA
Exista variatii ale sensibilitatii olfactive pentru aceleasi substante mirositoare si
la acelasi individ in raport cu:
factorii externi: umiditate, temperatura, presiune atmosferica;
factori interni: modificari patologice ale mucoasei nazale, modicari endocrine-
graviditate
Reflexe cu punct de plecare olfactiv sunt: reflexe respiratorii( incetinirea ritmului
respiratiilor), reflexe de ordin digestiv( marirea reflexa a secretiei salivare si
gastrice, declansarea vomismentelor); reflex cardiovascular ( variatii ale TA);
reflexe spasmodice( tuse, crize epileptice, afonii).
Adaptarea senzoriala permite ca intr-un timp relativ scurt omul sa suporte mai
usor sau sa inceteze a simti mirosuri neplacute si aceasta cu atat mai repede
cu cat mirosul este mai puternic.
Olfactia hematogena consta in capacitatea de percepere a mirosurilor unor
substante introduse in circulatia sanguina( neosalvarsan).Se poate astfel
diferentia o anosmie nazala de una totala cand dispare si olfactia
hematogena.
FUNCTIA OLFACTIVA
Clasificarea mirosurilor dupa Zwaademacker :
eterice;
aromatice;
balsamice;
ambroziene;
usturatoare;
arzatoare;
respingatoare( provoac great).

EXAMENUL NASULUI SI SINUSURILOR
PARANAZALE
Anamneza. Simptome mai frecvente

sunt:
obstructia nazala;
dureri nazosinusale;
rinoreea;
tulburari de miros( hiposmie,
anosmie, cacosmie, hiperosmie);
tulburari fonatorii( rinolalie
inchisa sau deschisa)
EXAMENUL NASULUI SI SINUSURILOR
PARANAZALE
Anamneza. Simptome mai frecvente sunt:
obstructia nazala;
dureri nazosinusale;
rinoreea;
tulburari de miros( hiposmie, anosmie, cacosmie,
hiperosmie);
tulburari fonatorii( rinolalie inchisa sau deschisa)
EXAMENUL FIZIC
1.Inspectia:
configuratia generala;
asezarea;
simetria nasului;
regiunile de vecinatate
EXAMENUL FIZIC
Palparea:
palparea manuala: a piramidei nazale,a punctelor
sinusale(frontale, etmoidale anterioare, maxilare), a
ganglionilor sateliti(pretragieni, angulomandibulari);
palparea instrumentala : se realizeaza cu sonda canelata
sau stiletul butonat care exploreaza plagile deschise si
traiectele fistuloase.
NARINOSCOPIA
Narinoscopia reprezinta examinarea(inspectia) vestibulului
nazal(mana stanga cu fata palmara a degetelor pe frunte si
policele pe varful lobulului pentru a largi narinele);
Se apreciaza orificiul narinar, peretii acoperiti de tegument,
firele de par numite vibrize, limen vestibuli.
RINOSCOPIA ANTERIOARA
Rinoscopia anterioara reprezinta examinarea foselor nazale
propriu-zise; se practica in doua pozitii:: rinoscopia anterioara
orizontala si oblica.
-rinoscopia anterioara orizontala; capul bolnavului in flexie, mana
stanga a medicului pe fruntea bolnavului, speculul nazal in mana
dreapta a medicului este introdusinchis si cu bratele orizontal in
nas dupa care se deschide speculul si se examineaza:planseul
fosei nazale,capul cornetului inferior, fanta prin care se patrunde
in meatul inferior, partea corespunzatoare a septului cartilaginos;
-rinoscopie anterioara oblica: mana stanga imprima capului pozitia
de extensie, speculul este condus cu bratele oblic in sus si se
poate examina etajul mijlociu al fosei nazale: capul cornetului
mijlociu, fanta meatului mijlociu, potiunea corespunzatoare a
septului osos.
Examenul functional
Functia respiratorie se
evalueaza prin:metoda Glatzel,
rinomanometria Flottes, rinoreografia;
Functia de autoepurare:
priveste activitatea ciliara a mucoase
nazale(proba cu albastru-metilen,
determinarea PH-ului si a secretiilor
nazale);
Functia fonatorie:doua
tulburari fonatorii sunt atribuite
cavitatilor nazale(rinolalie inchisa,
rinolalie deschisa)
Functia
olfactiva:olfactometrie subiectiva si
obiectiva.
Examenul radiologic clasic
Tomodensimetria
Ultrasonografia
RMN
Metode diagnostice particulare:
arteriografia carotidiana
ultraselectiva urmata de embolizare
selectiva;
scintigrafia- moleculele
marcate izotopic si injectate in LCR;
biposia;
citologia;
examenul biochimic si
imunologic al secretiilor;
examene alergologice.
SINDROAMELE FIZIOPATOLOGICE
NAZALE
Sindromul de obstructie
nazala
La copil:
imperforatia coanala;
ocluzia narinara;
rinita neonatala;
rinite acute si cronice;
alergia nazo-sinusala;
corpi straini nazali;
adenoidite acute si cronice;
vegetatii adenoide;
glosoptoza;
fibromul nazofaringian;
sarcomul rinofaringian
SINDROMUL DE OBSTRUCTIE
La adult:
NAZALA
ocluzia orificiilor narinare si
coanelor;
insuficienta aripilor nazale;
deviatii de sept nazal;
hematomul si abcesul septal;
deformatii posttraumatice
nazo-septale;
corpii straini nazali;
rinite acute si cronice;
rinite hipertrofice;
polipoza nazala;
tumori benigne nazo-sinusale;
tumori benigne
rinofaringe( fibrom rinofaringian);
tumori maligne nazosinusale;
tumori maligne cavum.
NAZALA
Clinic ( triada):
obstructie nazala
incompleta/completa, uni/bilaterala;
hiposmie-anosmie,
uni/bilaterala;
rinolalie inchisa.
NAZALA
Fenomene loco-regionale :
respiratie bucala insotita de sforait si fenomene
iritative faringo-laringotraheobronsice;
tulburari olfacto-gustative;
tulburari auditive- obstructia oriciului trompei lui
Eustachio;
tulburari oculare- obstructia canalului nazo-
lacrimal.
NAZALA
Fenomene de ordin general :

tulburari in dezvoltarea scheletului- dezvoltre vicioasa
a maxilarului superior, fose nazale ingustate, bolta palatina
ogivala, dinti prost implantati, coloana vertebrala de tip cifo-
scoliotic, scapula alata, torace turtit, torace in carena);
tulburari endocrine: nanism hipofizar,
spasmofilie(paratiroida), pubertate intarziata, tulburari ale
dinamicii sexuale;
tulburari cardiace- tulburari de ritm cardiac;
tulburari psihice- tulburari de atentie, memorie, apatie,
hiperemotivitate, irascibilitate, cefalee trenanta.
NAZALA
Tratamentul:
se adreseaza cauzei
etiologice;
trebuie aplicat cat mai rapid
dupa efectuarea diagnosticului pentru
a preveni aparitia prejudiciilor loco-
regionale cat si a celor generale;
la copii se are in vedere o
reeducare a respiratiei nazale
deoarece chiar dupa restabilirea
permeabilitatii nazale reflex- copiii
continua sa respire pe gura.
SINDROMUL SECRETOR
Tulburariile secretorii sunt de

doua tipuri:
hiposecretia nazala;
hipersecretia nazala;
Hiposecretia nazala reprezinta o stare patologica
caracterizata prin reducera cantitativa si calitativa a secretiei
nazale care determina modificari calitative la nivelul mucoasei
pituitare, caracterizate printr-o mucoasa hipotrofica, lipsita de
luciu, coloratie gri, acoperita in mare parte de secretii crustoase.
Se mai intalneste in ozena,dupa rinite ulceroase(difterice,
scarlatina) sau tratamente medicamentoase si
chirurgicale(cauterizari excesive, rezectii largi de cornete).
Tratamentul hiposecretiei nazale poate fi medicamentos si
urmareste refacerea troficitatii mucoasei nazale(vitamin A,E,PP
pe cale generala si aplicatii locale cu Vit A ,solutii iodate si
saline)
Hipersecretia nazala reprezinta producerea in exces de
secretie nazalasi se manifesta prin rinoree(orice scurgere nazala
indiferent de natura ei).Dupa aspectul macroscopic se descriu
urmatoarele tipuri de rinoree:
rinoree seroasa;
rinoree sero-mucoasa;
rinoree sero-sanghinolenta;
rinoree muco-purulenta;
rinoree purulenta,fetida cazeoasa;
SINDROMUL INFLAMATOR
Manifestarile nazale ascendente sunt:

- otice: urechea medie prin trompa lui Eustache si
casa timpanului(salpingite,otite serosae sau supurate);
- oculare: prin caile lacrimale: blefarite, conjunctivite,
dacriocistite,stenoze canal nazo-lacrimal;
Manifestari nazale descendente:
- tub digestive: prin secretiile nazale ingerate
( esofagite, dispepsii, gastrite acute si cronice, ulcere
gastro-duodenale,enterocolite).
- cai aeriene inferioare; laringite, traheite, rino-
traheo-bronsita descendenta,bronhopneumonii, scleroza
pulmonara, emfizem
Obstructia nazala favorizeaza aparitia fenomenelor inflamatorii la
nivelul pituitarei nazale datorita hipo-oxigenarii locale si dezvoltarii
agentilor patogeni. Inflamatia nazala (rinita) se extinde intr-o prima
etapa spre zonele de vecinatate, sinusurile paranazale(sinuzite) si
rinofaringe(rinofaringite), rezultand trei surse de secretii:
fosele nazale;
sinusurile paranazale;
rinofaringele;
SINDROMUL VASCULAR
Tulburari de vasoconstrictie apar:

la variatii bruste de
temperatura;
atingere de un corp strain ;
substante medicamentoase:
adrenalina, efedrina, cocaina.
Tulburari ale vasodilatatiei pot fi
provocate de factori variabili:
pulberi;
gaze;
umiditate;
procese inflamatorii alergice;
cardiopatii decompensate;
tulburari endocrine din
sarcina, pubertate
menstruatie.
EPISTAXISUL
Cauze locale:
ulcerul simplu al al septului;
ulcerul Hajek;
inflamatii acute rino-sinusale;
inflamatii cronice lupus, TBC nazala, coriza luetica, sifilisul
secundar sau tertiar nazal, ozena;
tumori benigne nazo-sinusale polip sangerand al septului,
angiomul;
tumori maligne nazosinusale;
tumori benigne si maligne ale cavum-ului.
EPISTAXISUL
Cauze externe:
traumatisme usoare- leziuni de grataj ale pituitarei;
traumatisme ale piramidei si septului nazal;
epistaxisul iatrogen dupa manevre medicale sau
chirurgicale la nivelul foselor nazale;
barotraumatismele;
corpii straini;
rinolitul;
expunera la diversi factori fizici si chimici raze, crom etc
EPISTAXISUL
Cauze generale:
febre eruptive hemoragice erizipel, difterie, scarlatina, febra tifoida;
stari febrile neeruptive gripa, pneumonia, etc;
hemopatiile: monocitoza, leucemie, agranulocitoza;
dilatatie vasculara pasiva : tumori mediastinale compresive pe vena cava superioara;
afectiuni hepatice: ciroza hepatica, congestia pasiva a ficatului prin insuficienta
cardiaca;
boli cardiovasculare : decompensari mitrale, arterioscleroza, hipertensiunea vasculara
oscilanta :originea rinoragiei este de obicei un ram din artera sfenopalatina, epistaxis
posterior, fiind considerata supapa de siguranta pentru accidentelor vasculare cerebrale
si coronariene, descrisa de Woodruff;
bolile renale: glomerulonefrita cronica difuza edematoasa, albuminurica , insuficienta
renala;
cauze endocrino-genitale:epistaxisul tinerilor la pubertate si al femeilor la menstruatie;
tulburari ale hemostazei.
EPISTAXISUL
Clinic se descriu 3 forme de rinoragie, in functie de gradul de
gravitate:
usoara : rinoragie in cantitate mica, se opreste adesea
spontan;
mijlocie: rinoragie abundenta de scurta durata sau
rinoragie putin abundenta dar prelungita sau care se repeat
la interval mici de timp, punind in pericol viata pacientului;
severa : cataclismica ce duce la moarte in cateva minute.
EPISTAXISUL
Tratamentul epistaxisului urmareste 3
obiective importante:
oprirea hemoragiei;
reechilibrarea starii bolnavului;
tratamentul cauzei epistaxisului pentru
a preveni recidiva.
EPISTAXISUL
Hemostaza in epistaxis :
locala,
regionala
generala.
Hemostaza locala:
Metode compresiune:
Tamponamentul anterior se practica in sangerari moderate cu punct de
plecare in anterioare ale foselor nazale.
Tamponamentul posterior se aplica in cazurile cu punctul de sangerare
posterior; se utilizeaza un tampon special care se introduce in rinofaringe prin
cavitatea bucala cu ajutorul sondei Nelaton; se mentine 24-48 de ore sub
protectie de antibiotic. Hemostaza
prin compresiune cu ajutorul unor dispozitive cu balonase din material plastic
sau silicon bine tolerat care se introduce in fosa nasala si rinofaringe
Hemostaza prin compresiune realizata cu dispozitive din material rezorbabil
(gelaspon, gelfoam) sau neresorbabile (merocel sau ivalone).
Metode necompresive: cauterizari cu substante chimice sau galvanocauterul;
electrocoagularea si radiofrecventa
EPISTAXISUL
Hemostaza regionala actioneaza la distanta de zona
hemoragica:
- infiltratia canalului palatin posterior cu 3 cc
xilina 1%;
- ligaturi vasculare: a. maxilara interna pentru rinoragii
cu originea sub cornetul mijlociu, a.etmoidale
anterioare si posterioare pentru epistaxisuri
pottraumatice cu originea deasupra cornetului
mijlociu,artera corotida externa uni-sau
bilateral,ligatura arterei caroti interne ;
- embolizarea selectiva prin arteriografie
supraselectiva.
TULBURARI LE DE SENSIBILITATE
ALE NASULUI
Anestezia mucoasei nazale se manifesta prin pierderea sensibilitatii tactile,
termice si dureroase precum si a reflexului de stranut cauzate de lezarea
nervului trigemen la diferite nivele.La isterici, tulburarile de sensibilitate au
caracter variabil si paradoxal.
Hiperestezia mucoasei nazale se manifesta printr-o sensibilitate exagerata la
acest nivel si este intilnita la bolnavi cu fenomene inflamatorii pituitare
acute , alergici si uneori la nevrotici..
Tulburari reflexe cu punct de plecare nazal. Mucoasa nazala datorita bogatei
inervatii si multiplelor legaturi neuro-umorale constituie locul de declansare
a numeroase reflexe :
stranutul;
cefalee;
tulburari vestibulare;
nevrita retrobulbara;
astmul bronsic allergic;
TULBURARILE FONATORII
Se disting trei rezonatori:

principal: cavitatile buco-faringo-labiale;
secundar:cavitatile nazale;
nepermanent :cavitatile sinusale.
Anomaliile la nivelul rezonatorului nazal se pot
manifesta astfel:
obstructia rezonatorului nazal rinolalie
inchisa;
distructia rezonatorului nazal rinolalia
deschisa.
TULBURARILE FONATORII
Rinolalia inchisa determina in plan fonetic oralizarea
ocluzivelor nazale m, n, b,d si o modificare a timbrului
vocalelor cu alterarea armonicelor si diminuarea rezonantelor
acute nazale.Cauzele pot fi:
congenitale : imperforatia narinara, stenoza incompleta,
stramtarea congenitala a foselor nazale,imperforatia coanala;
dobandite : hipertrofie de cornete, polipi, sinechii, hipertrofia
cozilor de cornete, polipi coanali, fibrom nazofaringian,
vegetatii adenoide;
Rinolalia deschisa se traduce in plan fonic printr-o tulburare
articulatorie si o modificare a timbrului vocalelor prin lipsa
rezonatorului nazal.Tulburarile fonatorii se insotesc de
refluxul nazal al lichidelor si alimentelor in timpul deglutitiei.
TULBURARILE OLFACTIVE
Tulburarile olfactive pot fi:
cantitative: hiposmie, anosmie,
hiperosmie;
calitative: parosmie, cacosmie
ANOSMIA
Anosmia este forma de perturbare olfactive caracterizata prin absenta
complete a acuitatii olfactive..Se poate instala progresiv trecind prin
faza de hiposmie sau direct din starea normal olfactiva..
Forme clinice de anosmie :
Anosmia congenitala este rar completa, frecvent se manifesta ca
hiposmie avansata si este consecinta unei leziuni la nivelul cailor sau
centrilor nervosi olfactivi.Y.Guerrier descrie trei tipuri:
- displazia congenitala Morsier si Gauthier(infantilism genital,
tulburari hormonale generale, anosmie)
-hipogonadismele congenitale: sdr Klinefelter( macrochelie,
ginecomastie, azospermie, atrofie testiculara, conformatie normala
penis, anosmie), sdr Turner(nanism, absenta ovarelor, amenoree,
anosmie)-
-albinismul- albinismul tegumentar, anosmie prin lipsa
pigmentului in celulele epiteliului olfactiv.
2. Anosmia castigata :
- anosmii respiratorii-Zwaardemarker- rezultatul unui obstacol
anatomic sau patologic ce impiedica aerul sa ajunga in zona olfactiva( deviatii
de sept, polipoze nazale, corpi straini, tumori, etc);
- anosmii infectioase- virusuri neurotrope- ce altereaza epiteliul
olfactiv sau perturba secretia nazala(gripa, ozena, poliomielita, meningita
meningococica, tuberculoasa, rinite cronice specifice, sinuzite, etc)
- anosmii in cadrul afectiunilor SNC: pot apare primordial
precoce- in cadrul bolii sau secundar tarziu hemiplegii, ramolisment
cerebral). In epilepsie interesarea analizatorului olfactiv este diversa.
- anosmii toxice de natura endogena( uree, diabet) sau exogena
locala(morfina, cocaina, chinina, vasoconstrictoare, noxe profesionale,
spalaturi nazale cu solutii hipo sau hipertone) si exogene generale( saturnism,
tabagism)
- anosmii traumatice- traumatismele craniene cu fracturi ale lamei ciuruite,
hematoame locale sau traumatisme postoperatorii.
HIPEROSMIA
Hiperosmia se manifesta printr-o exagerare a intensitatii
senzatiei olfactive.
Poate fi:
pasagera sau permanenta;
Poate interesa anumite substante mirositoare sau toate, putand

declansa crize de astm, cefalalgii sau crize epileptice.
Etiologia : alterare de origine infectioasa, toxica sau tumorala a

centrilor olfactivi sau manifestari endocrine in sarcina,
menstruatie, menopauza, b Basedow etc.
PAROSMIA
Parosmia se manifesta prin identificarea eronata a unui miros real.
Exista:
parosmie fetida-un miros placut este perceput ca fiind fetid;
parosmie agreabila -un miros putrid este perceput ca un miros
placut.
Frecvent intalnita:
tumori intracraniene,
epilepsie,
menopauza, isterie, neurastenie, boli infectioase, traumatisme
craniene, psihopati.
Parosmia poate fi permanenta sau pasagera.
CACOSMIA
Cacosmia este o dizosmie ce se caracterizeaza prin percepera
unui miros neplacut care are un substrat real fiind perceput
atit de pacient cit si de anturaj.
Halena fetida poate avea 5 cauze:
cauza nazala sau sinusala: ozena, corpi straini, sinuzite, sifilis
tertiar;
cauza faringiana: epifaringite cronice cazeoase, amigdalita
cazeoasa;
cauza bucala: carii, pioree dentara;
cauza auriculara:otoree fetida din urechea medie poate fi
antrenata prin trompa in faringe;
cauza hepatica.
MALFORMATIILE PIRAMIDEI NAZALE
Definitie:anomaliile si deformatiile congenitale si dobandite care
modifica infatisarea anatomica
ANATOMIC:poate fi afectat scheletul osteo-cartilaginos sau

partile moi nazale;
Clasificare:
displastii prin pierdere de substanta ( hipoplastii);
displastii prin deformatie( hiperplastii).

Etiopatogenie:
traumatismele:obstetrical fiziologic(incompatibilitate craniu fat/bazin matern),
obsterical operator prin utilizarea forcepsului; traumatismele copilariei, traumatismele
accidentale, traumatisme chirurgicale, traumatisme prin muscatura de om sau de animal
tulburari de morfogeneza- adenoidismul;
afectiuni morbide- ozena nazala; lupusul nazal; sifilisul nazal tertiar
mucocelul fronto-etmoidal;
polipoza nazala deformanta juvenila;
meningocelul;
hematom supurat sept;
fibrom nazo-faringian;
acromegalia;
rinofima;
chisturi dermoide nazale;
tumori benigne si maligne nazale.
Tratamentul este variat in functie de de tipul deformatiei:
hipoplastiile cu sau fara pierderi de tegument pot fi
corectate prin tehnici chirurgicale plastice ce urmaresc
refacerea scheletului osteocartilaginos si a invelisului
tegumentar;
hiperplastiile vor fi corectate prin tehnici de reducere ale
piramidei in toate dimensiunile ei.
MALFORMATIILE SEPTULUI NAZAL:
Definitie:deformatiile septului in plan frontal si sagital ce
provoaca tulburari functionale.
Etiopatogenie: apar dupa varsta de 8 ani si au dezvoltare pana
la maximum 20 ani.
Rama osoasa(lama perpendiculara-vomer) si continutul
( cartilajul patrulater) sunt cuprinse in a doua rama dura
inextensibila (etmoid, sfenoid, palatin, oase nazale proprii).
Continutul si continatorul devin forte opozante iar partile mai
slabe cedeaza.
MALFORMATIILE SEPTULUI NAZAL
Cauze endogene:
predispozitia ereditara;
statiunea bipeda- presiunea cranio-cerebrala asupra
septului;
rahitismul;
malformatia maxilo-dentala determina malformatii septale;
adenoidismul- exista relatie intre adenoidism si dezvoltarea
morfologica cranio-faciala.
Cauze exogene:
traumatisme diverse septo-nazale.
Anatomie patologica: malformatiile septale se prezinta ca:
creste;
pinteni;
spine;
luxatii;
deviatii.
Clinic: rinoscopia anterioara pune in evidenta malformatiile: pintenii se prezinta

ca ingrosari localizate pe o singura fata la diverse niveluri; crestele se
prezinta ca ingrosari de-a lungul articulatiei condro-vomeriene; spinele
ingrosari la nivelul spinei nazale anterioare; deviatiile sunt inflexiuni diverse,
in forma literei C sau S.Functional determina sindrom de obstructie nazala.
Tratamentul este chirurgical:excizii pentru creasta, pinteni; diverse tehinici de
septoplastie.
Clinic:
rinoscopia anterioara pune in evidenta malformatiile:
pintenii se prezinta ca ingrosari localizate pe o singura fata la
diverse niveluri;
crestele se prezinta ca ingrosari de-a lungul articulatiei condro-
vomeriene;
spinele ingrosari la nivelul spinei nazale anterioare;
deviatiile sunt inflexiuni diverse, in forma literei C sau S.
Functional determina sindrom de obstructie nazala.
Tratamentul este chirurgical:excizii pentru creasta, pinteni;
diverse tehinici de septoplastie.
ATREZIILE FOSELOR NAZALE
Definitie: anomalii ce reduc calibrul foselor nazale partial sau total
/permeabilitatea lor;
Dupa sediu atreziile sunt:
anterioare sau narinare;
posterioare sau coanale;
obstructia portiunii mijlocii a foselor;
stramtoarea congenitala a foselor nazale.
Etiologia:
congenitala- tulburari de resorbtie ale dopului epitelial;
dobandita- afectiuni inflamatorii cicatriceale retractile, traumatisme
accidentale sau operatorii;
Tratamentul este chirurgical si consta in recalibrari ale foselor nazale.
MENINGOCELUL
Definitie: lipsa de substanta craniu insotita de hernierea continutului cutiei
craniene.
Etiopatogenie:
sarcina- boli virale, traumatisme, deficit de acid folic, tulburari de
metabolism ale vitaminei A;
ereditate;
anoxie si expunere la raze X- impiedica inchiderea tubului neural in
perioada embrionara, determina lipsa substantei osoase craniene ce
favorizeaza hernierea continutului cranian.
Anatomie patologica: sediul leziunii osoase este pe linia medio-sagitala.
Se descriu::
meningoencefalocelul nazo-frontal;
meningoencefalocelul nazo-etmoidal;
meningoencefalocelul nazo-orbitar.
MENINGOCELUL
Clinic:
prezenta unei formatiuni tumorale de dimensiuni variabile,
sferica sau pediculata, cu margini bine delimitate, ce se
mareste la efort si poate fi redusa partial prin compresiune.
Poate avea aspect de polip fibros in fosa nazala sau rinofaringe;
se poate ulcera ( risc scurgere de LCR si meningita).
Evolutie:
fara tratament- moarte la 5- 6 ani prin meningo-encefalita;
tratament chirurgical- evolutie buna;
Tratamentul chirurgical consta in excizia tumorii, urmata de
plastie cu grefon osos, fascie, piele sau substanta plastica a
dehiscentei.
DEGERATURILE
Clinic: simptomatologia variaza cu gradul degeraturii.Se
descriu 4 forme anatomo-clinice:
degeratura de gradul I se caracterizeaza prin eritem;
degeratura de gradul II se caracterizeaza prin flictene ( lichid
sero-hemoragic);
degeratura de gradul III- se caracterizeaza prin necroza
superficiala;
degeratura de gradul IV se caracterizeaza prin necroza
profunda;
ARSURILE
arsurile de gradul I se manifesta prin eritem, congestie a
stratului superficial al epidermului urmata de descuamarea
stratului cornos cu sau fara pigmentare, frecvent dupa
expunerea la razele solare;
arsurile de gradul II semanifesta ca flictene superficiale sau
profunde care se pot suprainfecta dupa deschidere;
FOLICULITA
Foliculita este o infectie cu localizare la nivelul foliculilor pilosi ai tegumentelor
vestibulelor nazale
.Clinic:se prezinta sub forma unor pustule in jurul unui fir de par.Apare la bolnavi cu
rinite muco-purulente in urma unor leziuni de grataj.
Se prezinta sub doua forme:
foliculita microbiana- stafilococul auriu;
foliculita fungica dermatofit zoofil( tricophiton mentagrophites)
Examenul bacteriologic si mico-parazitologic transeaza etiologia.

Tratament:
in forma microbiana: asanarea focarului infectios de vecinatate, tratamentul
terenului allergic si diabetic, antibiotic pe cale generala dupa antibiograma, local
dezinfectie cu alcool cu acid salicilic 1%. unguente cu negamicina B;
in forma fungica:dezinfectie locala cu permanganat de K, aplicatii locale
buclosamid F si pe cale generala grizeofulvina M.
FURUNCULUL
Etiologie: stafilococul auriu provine din fosele nazale sau din
exterior inoculat prin grataj pe tegumente indemne,sau la
nivelulunor crapaturi preexistente, eczeme, foliculite.
Terenul favorabil este reprezentat de:
hepatici;
diabetici;
tulburari gastro- intestinale;
oboseala;
surmenaj;
convalescenta.
FURUNCULUL
Simptomatologie:
subiectiv: dureri pulsatile la nivelul nasului, febra, cefalee, stare generala
alterata ;
obiectiv: tumefactie rosie a aripei sau lobulului nazal, limfangita
tegumentelor obrazului si buzei superioare, adenita submaxilara. La
narinoscopie se observa: tegumente infiltrate, papula, pustula din care se
scurge puroi galben-cremos.
Complicatii:
furunculul antracoid;
limfangita obrazului;
tromboflebita sinusului cavernos( exoftalmie, chemozis, edem al pleoapei
superioare, paralizii ale nervilor oculo-motori);
septicopioemia
FURUNCULUL
Tratament:
local: nu se efectueaza manevre traumatizante; pansamente
umede cu rivanol 1%; unguente cu antibiotic, uneori
radioterapie in doze antiinflamatoare ( inainte de abcedare);
dupa abcedare: toaleta locala, pansamente cu antibiotice;
general: antibiotic cu spectru pe stafilococ, antialgice,
antiinflamatoare, masuri de igiena locala, tratamentul
terenului si afectiunilor favorizante.

RINOFIMA
Etiologie:
sexul masculin: abuzul de alcool, tutun, condimente, grasimi,
tulburari de metabolism, tulburari hepatice, gastro-
intestinale, lipsa de igiena, expunera la intemperii.
Anatomie patologica: se descriu doua forme:
forma glandulara;
forma teleangiectazica.
RINOFIMA
Simptomatologia:
perioada de debut: tegumentul la nivelul nasului este
congestionat, cianotic, cu arborizatii vasculare,
teleangiectazice, suprafata e brobonata, hipertrofiata,
grasa, cu procese de acnee, porii glandelor sebacee sunt
dilatati si prin ei se scurge sebum la compresiune; cartilajul
subiacent este moale, flasc;
perioada de stare:hipertrofie plurilobata, conopidiforma,
rosie, vanata; arborizatii vasculare in suprafata; aspectul
unor ciucuri de consistenta moale ce perturba respiratia si
alimentatia.
Evolutia este lenta, produce tulburari functionale, nu se
malignizeaza
RINOFIMA
Tratament:
in faza de debut: scarificari, galvanocauterizari, diatermocoagulare,
crioterapia laser;
in faza de stare: decorticarea tesuturilor hipertrofiate cu bisturiul,
electrocauterul sau laser, n tesut sntos si conservnd planul
cartilaginos profund, urmat de aplicarea sau nu a unor grefe libere de
piele.

TRAUMATISMELE NAZO -
Contuzia este o leziune traumatica inchisa ce poate interesa
tesuturile moi(contuzie superficiala) sau tesuturile osteo-
SINUSALE
cartilaginoase( contuzie profunda).
Simptomatologie:
local: subiectiv: durere, obiectiv:tumefactie, echimoza;
general:paloarea fetei, lipotimii, epistaxis.
Tratament:
general: antialgice, antiinflamatoare, hemostatice;
local: pansamente umede cu rivanol, unguente
antiiinflamatoare.
Plagile sunt leziuni traumatice deschise, solutii de continuitate,ce pot interesa
tegumentele si mucoasele.
Clasificare:
superficiale fara pierdere de substanta tegumentara prin intepare sau taiere;
superficiale cu pierdere de substanta tegumentara;
profunde cu interesarea planurilor subtegumentare.
Tratament: in primele 6 ore toate plagile vor fi considerate sterile, neexistand
proliferare bacteriana.Suprainfectarea plagii este conditionata de factori
externi( agentul traumatizant, distrugerile tisulare, gradul de devitalizare) si factori
interni( diabetul, starea imunitara, boli cronice).
Tratamentul plagilor presupune doua tipuri de masuri:
masuri chirurgicale: toaleta plagii, anestezie, explorarea, excizia tesuturilor
devitalizate, inlaturarea corpilor straini; sutura plagii;
masurari antiinfectioase:profilaxia contra tetanosului prin anatoxina antitetanica,
tratament antibiotic
P
FRACTURILE NAZALE
Clasificare:
fracturi fara deplasare :se descopera radiologic;
fracturi cu deplasare: intereseaza oasele nazale proprii,
septul nazal, nasul si orbita.
Fracturile cu deplasarea oaselor proprii se produc prin doua tipuri de
soc:
-socul lateral produce: deplasare unilaterala, deplasare
bilaterala( infundare, ridicare, deplasare in totalitate);
-socul antero-posterior produce: fractura 1/3 anterior in treapta
; fractura cu infundarea acoperamantului, fractura cominutiva
Fracturile septului nazal:
- asociate (legate de fracturile oaselor proprii);
- izolate(socul actioneaza antero-posterior, pe varful nasului);
tipul Chevalet(linia de fractura oblica se termina la spina nazala,
rezultand un fragment fix si unul mobil anterior); tipul
Jarjavay(cedeaza articulatia condro-vomeriana, septul cartilaginos
este scos din sant si se fractureaza antero-posterior)
Fracturi nazo-orbitare intereseaza pe langa componentele
osteo cartilaginoase nazale si etmoidul subiacent, afectand
peretele intern al orbitei, rezultand astfel fracturi complexe
cu interesarea: cadrului osos orbitar, aparatul musculo-
ligamentar, caile lacrimale;
Fracturile la copii pot surveni: in timpul sarcinii, in timpul
expulziei; in perioada copilariei.Se intalnesc frecvent
urmatoarele forme:fractura subpericondro-mucoasa a
septului; fractura cu infundare unilaterala de os propriu;
fractura tip 'carte deschisa'
Fracturi asociate.
Examenul clinic:
fracturi inchise fara deplasare: tumefactie, edem, echimoza
local; radiografia piramida nazala fata/profil pune
diagnosticul;
fracturile inchise cu deplasare deformarea piramidei
nazale, cracmente osoase, edem, echimoza; radiografia
evidentiaza fractura si deplasarea osului fracturat;
fracturi deschise- apar solutii de continuitate la nivelul
tegumentelor
Tratament:
fracturile inchise fara deplasare ( antialgice, pansamente
umede compresive);
fracturile inchise cu deplasare osoasa( repozitionare,
contentie interna cu mese si externa cu benzi de leucoplast,
antibiotice, hemostatice; contentia se inlatura in 5-7 zile);
fracturile deschise(sutura plagii- devine fractura inchisa-,
repozitie, contentie, adm ATPA, antibiotic, hemostatice,
contentia se ridica zilnic sau la 2-3 zile pentru a
supraveghea plaga suturata).In fracturileasociate cu leziuni
orbitare, neurologice, stomatologice, seintervine in echipa
chirurgicala complexa.
TRAUMATISMELE SINUSURILOR
PARANAZALE
Etiologie:
accidente sportive: box, ciclism, automobilism, aviatie;
accidente de munca;
prin glont, schije, arme albe;
postoperatorii mai ales la nivelul sinusului maxilar
( extragerea molarilor de minte, chisturi paradentare)
Anatomie patologica :leziuni tegumentare variate: contuzii,

fisuri osoase, fracturi inchise, fracturi deschise variate,
fracturi ale sinusurilor insotite de de fracturi ale bazei
craniului si leziuni ale meningelui.
PARANAZALE
Simptomatologie:
Sinusul frontal:
local subiectiv: durere;
local obiectiv: tumefactii si echimoze;
palpare: infundare, cracmente osoase, crepitatii aeriene de
emfizem subcutanat;
rinoscopie anterioara: sediul epistaxisului sau scurgerii de
LCR;
Rx biplana a masivului cranio-facial evidentiaza: fracturi ale
peretelui superficial si profund, fracturi iradiate la baza
craniului, calota si orbita.
PARANAZALE
Forme anatomo- clinice :
fracturi incomplete:
fractura peretelui anterior anterior al sinusului maxilar( prin
corpuri contodente);
fractura crestei alveolare;
fractura tuberozitatii maxilarului;
fractura boltii palatine;
PARANAZALE
fracturi complete:
1.Fracturi orizontale :
fractura inferioara: Le Fort I, supraapicala(se desprinde
potcoava alveolara impreuna cu bolta palatina)
fractura mijlocie: Le Fort II, linia de fractura trece prin
apofiza ascendenta a maxilarului, peretele intern si podeaua
orbitei, coboara oblic pe peretele antero-lateral al sinusului
maxilar-disjunctia trans maxilara
fractura superioara:Le Fort III, linia de fractura intereseaza
oasele nazale, apofiza ascendenta, podeaua si peretele
intern al orbitei, apofiza pterigoida, arcada zigomatica,
vomerul- disjunctie cranio-faciala inalta)
PARANAZALE
2. Fracturi verticale:
medio-sagitala linia de fractura trece prin incisivii centrali superiori,
creasta alveolara si bolta palatina( disjunctie intermaxilara)
latero-sagitala linia de fractura trece in dreptul molarilor si
premolarilor, traverseaza osul alveolar pana la orbita.
3. Fracturile combinate :
fractura de tip Walter incrucisarea a doua linii de fractura orizontale
cu o linie verticala medio-sagitala;
fractura de tip Basserau o linie de fractura inferioara, iar segmentul
alveolar este impartit in 3 segmente prin doua linii verticale.
Fracturi cominutive cu multiple traiecte de fractura.
CORPII STRAINI NAZO-SINUSALI
Etiologie: frecvent la copii, perversi,alienati
Sunt variati: samburi, margele, nasturi etc( introdusi pe cale
anterioara); particule alimentare, pastile( patrunse prin
coane cu ocazia efortului de voma); incisivi ectopici,
comprese uitate, paraziti animali, proiectile. Sediul este in
meatul inferior pentru cei patrunsi pe cale anterioara,
meatul mijlociu pentru cei patrunsi prin coane ; sunt unici si
unilaterali.
Simptomatologie:
obstructie nazala unilaterala;
rinoree purulenta, sanguinolenta unilaterala;
cacosmie subiectiva si obiectiva;
La rinoscopia anterioara se observa;
inflamatia mucoasei pituitare;
prezenta corpului strain;
Radiografia biplana este utila pentru localizarea corpilor radioopaci.
Tratament: -extragerea corpilor straini pe cale narinara sau coanala
cu instrumente specifice; -extragerea pe
cale chirurgicala este rezervata corpilor voluminosi sau inclavati.
RINOLITIAZA
Etiopatogenie:
apare la persoane care lucreaza in mediu poluat cu suspensii
organice si minerale care precipita;
Formare: pe un nucleu organic precipita saruri calcare din
secretia lacrimala si nazala;
Localizare :in meatul inferior, mai rar in cel mijlociu;
Rinolitul este unic si unilateral, suprafata neteda, culoare
cenusie, duritate pietroasa, forma neregulata, compozitia
este de 20-30% materii organice, 70-80% substante
chimice.
Simptomatologie:
rinoree mucopurulenta, sanguinolenta;
cacosmie;
cefalee;
epistaxis;
Rinoscopia anterioara, dupa aplicarea unei mese cu vasoconstrictoare pune in evidenta
rinolitul.
Rx biplana ajuta la localizaqrea si aprecierea dimensiunilor rinolitului.
Evolutie:complicatii:
infectii otice;
infectii sinusale;
perforatii septale sau ale peretelui intermaxilo-nazal
Tratament:In functie de marimea rinolitului se extrage pe cale naturala sau pe cale
chirurgicala transmaxilar paralateronazal(Moure) sau pe cale sublabiala(Rouge)
CORPII STRAINI NAZALI
Etiologie: proiectile, fragmente de instrumente, apexuri
dentare, dinti ectopici, osteoame, pansamente, rinoliti.
Tratament: extragerea prin procedee chirurgicale clasice sau
endoscopice:
tunelul creat de proiectil;
procedeu chirurgical specific;
cale operatorie ad-hoc
RINITELE ACUTE
Inflamatiile acute ale mucoasei pituitare se pot clasifica astfel:

rinita acuta banala;
rinitele acute ale nou nascutului si sugarului;
rinitele din cursul bolilor infectioase.
RINITA ACUTA, CORIZA ACUTA
Etiopatogenie:in cadrul sistemului de aparare a organismului, prima
bariera este mucoasa nazala iar a doua bariera este cercul
limfatic Waldeyer; acest sistem poate fi insa dezorganizat de
diversi factori, fiind astfel permisa patrunderea agresorilor in
organism.
Factorii favorizanti sunt :
factori externi: frigul umed, schimbarea brusca de temperatura,
mediul poluat;
factori locali: obstructie nazala, alergie nazala;
factori generali: stresul, oboseala fizica, surmenajul, tulburari de
metabolism, alcoolismul, tabagismul, etc
Factori declansatori: infectiile virale;

Simptomatologie:
Faza de debut:
subiectiv: senzatie de frig, oboseala, uscaciune a foselor nazale si
epifaringelui, obstructie nazala, stranut, hiposmie, roseata conjunctivelor,
epistaxis;
obiectiv( rinoscopia anterioara): congestie pituitara, , pelicula de secretii
sero-mucoase, hipertrofie cornete inferioare;
Faza de stare:
rinoreea devine muco-purulenta;
rinoscopia naterioara: pituitara congestionata si hipertrofiata, secretii
prezente la nivelul
planseului foselor nazale si suprafata mucoasei;
Faza terminala: fenomenele subiective si obiective diminua pana la
disparitie.
Evolutie:
vindecare in 8-12 zile;
cronicizare;
complicatii :auriculare;sinusale;oculare;faringiene;laringo-traheo-
bronsice
Tratament:
in perioada de debut: restabilirea permeabilitatii nazale;
combaterea starii febrile; prevenirea complicatiilor; tratament
roburant general;
in perioada de stare: local dezobstructie nazala, general-
combaterea febrei, tusei, refacerea starii generale; preventiv( doua
obiective- colective si individuale).
RINITELE ACUTE ALE SUGARULUI SI
NOU NASCUTULUI
RINITA
este ACUTA
o forma BANALA
deosebita de rinitaAde
SUGARULUI
cea a adultului prin
simptomatologia mai accentuata, prin gravitatea ei
determinata de terenul lipsit de imunitate .
Etiologie:nou nascutii in prima saptamana de viata.
Cauzele:
baile prea reci;
aerul rece din camera;
scutecele umede si infectate;
trecera fatului prin filiera genitala materna infectata;
contactul cu personalul si familia ce pot fi infectati;
terenul fragil- tare ereditare, prematuri sau neimunizat;
Simptomatologie:
febra;
stranut;
obstructie nazala( respiratie zgomotoasa- asfixie);
rinoree seroasa muco-purulenta, purulenta( nu poate sufla nasul, inghite
parte din secretii, cealalta parte stagneaza formand cruste perinarinar.
Complicatii:
zgomotoase:laringite acute striduloase, spasme laringiene,
traheobronsite acute, bronhopneumonii,
inaparente( mascate de simptomatologia rinitei): adenoidite, catar oto-
tubar, otita medie acuta;
la distanta: tulburari digestive datorita pio-muco-fagiei cu germeni si
toxine; conjunctivite acute; meningita seroasa limfocitara.
Tratament:
local: dezobstructia si dezinfectia foselor nazale, aspirarea
secretiilor cu o para de cauciuc; se instileaza ser fiziologic
pentru secretiile crustoase; se evita utilizarea solutiilor
vasoconstrictoare la nou-nascut; se administreaza solutii de
Colargol 1%, Protargol% cu scop preventiv sau curative.
general: igiena corecta a alimentatiei, aerului si
imbracamintei; cresterea imunitatii bacteriene prin
imunoterapie; antibioterapie in caz de complicatii;
tratamentul si tonifierea organismului matern inainte de
nastere.
RINITA PURULENTA CITRINA
Etiologie: apare intre ziua 3-7 de la nastere; infectie cu stafilococul
auriu inoculat in timpul travaliului la trecera prin filiela genitala
materna infectata sau datorata unei igiene deficitare.
Simptomatologie:
obstructie nazala;
rinoree seroasa, mucopurulenta galben citrina;
cruste aderente ce intereseaza vestibulele nazale, buza
superioara, santul nazo-alar, obrajii, sub care tegmentul este
erodat ajungand pana la impetiginizare;
examen general:febra, facies septic, toxicoza;
La examenul bacteriologic se evidentiaza stafilococ izolat auriu sau
asociat cu streptococ
Evolutia poate fi grava, prognosticul fiind imbunatatit de
tratamentul cu antibiotice.
Tratamentul:
general: antibiotic dupa antibiograma in doze
corespunzatoare; antitermice; antiinflamatoare; roburant si
stimulativ imunologic;
local:permeabilizarea si dezinfectia foselor nazale.
RINITA PSEUDOMEMBRANOASA
Etiologie: asocierea microbiana stafilococ, streptococ, pneumococ.
Simptomatologia:
obstructie nazala prin inflamatie si secretii pseudomembranoase;
rinoree serosanghinolenta la debut ce irita tegumentele din jur,
cruste aderente ce determina eroziuni sangerande pe mucoase;
tulburari de supt datorita obstructiei respiratorii nazale;
stare generala buna, subfebrilitate;
Diagnosticul diferential cu difteria este transat prin examen
bacteriologic.
Tratamentul :
general:antibiotic dupa antibiograma;
local: dezobstructie si dezinfectie nazala.
RINITA GONOCOCICA
Etiologie: inflamatia mucoasei pituitarei cu gonococ; apare in primele 36 ore de la

nastere prin contaminare la nivelul filielei vulvo-vaginale materne infectate cu
gonococ.
Exista doua mecanisme ale infectiei nazale:
direct,intranazal o data cu primul inspir;
secundar infectiei conjunctivale prin intermediul canalului nazo-lacrimal;
Simptomatologie:
obstructie nazala si tulburari ale suptului;
rinoree purulenta, verzuie sanghinolenta abundenta;
cruste aderente la tegumentul care se fisureaza si ulcereaza;
roseata si tumefactie inflamatorie lobul, aripi nazale, buza superioara;
rinoscopia anterioara:hiperemie intensa, infiltratie, ulceratie pituitara, secretii
specifice;
simptome generale: febra, scadere in greutate, hipotrofie, atrepsie
Diagnosticul se pune pe examenul bacteriologic.
Evolutia :
supraacuta: foarte rapida, determina necroze ale mucoasei
pituitare si ale structurilor cartilaginoase; ulceratie corneeana;
deces prin sindrom toxic, infectios grav;
subacuta cu tendinta la cronicizare( 'picatura nazala', o rinoree
ce poate dura luni de zile asemanatoare cu secretia uretrala);
Complicatii:
rinita atrofica;
sinechii;
oftalmia purulenta;
pneumopatii;
gastroenterite;
Tratament:
general- antibiotic Penicilina;
local aspiratia secretiilor;
instilatii nazale si oculare cu solutii antibiotice sau solutii de
nitrat argint 1%;
Profilaxia: instilatii oculo-nazale cu sol nitrat de argint 1%la
fiecare nou-nascut.
RINITA EREDO-SIFILITICA
Etiologie: apare la 2-5 saptamini dupa nastere; infectie sifilitica este

transmisa trnsplacentar prin sangele matern primit de fat.
Simptomatologie:
obstructie intensa a ambelor fose nazale;
rinoree purulenta, sanguinolenta,fetida, abundenta, cruste negricioase,
galbene verzui perinarinar si buza superioara;
fisuri care sangereaza usor la nivelul vestibulelor nazale si buza
superioara, cicatrici atrofice;
rinoscopia anterioara: pituitara congestionata,infiltrata, ulcerata, secretii;
simptome generale: afebrilitate, subfebrilitate;
stigmate de sifilis ereditar pemfigus, placi mucoase, sifilide cutanate,
leziuni viscerale grave;
Diagnosticul se confirma pe baza rezultatelor examenelor bacteriologice si
serologice la mama si nou-nascut.
Complicatii:
adenoidite si otite medii;
adenopatii latero-cervicale ce pot evolua spre adenoflegmoane;
forme extensive necrozante grave;
meningita supurata;
cicatrizari vicioase retractile stenozante la nivelul vestibulelor nazale, buzei superioare;
sinechii septoturbinale;
perforatii de sept nazal;
deformatii piramida nazala;
atrofii mucoasa pituitara ozena.
Tratament:
general penicilina G, pentru a preveni reactia Herxheimer, se incepe tratamentul cu
doze mici progresive;
local- aspiratia secretiilor, dezobstructie nazala, dezinfectie cu solutii antibiotic
( penicilina).
RINITA GRIPALA
Etiopatogenie: virusul gripal; gripa are caracter epidemic;
efectele infectiei virale(reactie inflamatorie a mucoasei
arborelui respirator, abolirea miscarilor ciliare, scaderea
puterii de fagociza, descuamarea celulelor ciliare, aparitia
exudatului subepitelial determina alterarea puterii de aparare
a organismului);
Simptomatologie:
generale: debut brutal cu febra 40 grade C, cefalee intensa,
rahialgii, astenie marcata;
locale: obstructie nazala, epistaxis repetat rinoree, mucoasa
muco purulenta sanghinolenta;
de vecinatate: conjunctivita, faringita eritematoasa, laringita
catarala.
Complicatii:
locale:parastezii, anosmie, catar tubo-timpanic, otita medie
congestiva, sinuzita, laringo-traheite;
distanta: pneumopatii acute;
generale: anergie marcata ce favorizeaza aparitia complicatiilor
bacteriene, contractarea unei alte maladii sau cronicizarea rinitei.
Tratament:
local: dezobstructia si permeabilizarea foselor nazale;
general: izolare si repaus la pat, dieta hidrica, antitermice,
hemostatice, antibiotic numai in caz de suprainfectare bacteriana;
profilactic: vaccinuri antigripale multivalent:

RINITA DIFTERICA
Etiologie: bacilul Lofler( b.gram poz); poate apare la nou-
nascut prin infectare din cauze genitale materne; mai
frecvent este intalnita la varsta 3-8 luni in lunile de iarna.
Cauze favorizante:boli alergizante(gripa)ce favorizeaza
localizarea bacilului la nivelul mucoasei nazale.
Simptomatologie:
debut insidios fara semne specifice;
obstructie nazala;
rinoree mucopurulenta hemoragica fetida;
leziuni erozive tegumentare.
La rinoscopia anterioara:
false membrane aderente,care se refac rapid dupa detasare, sub care mucoasa
este
edematiata, eroziva;
uneori falsele membrane lipsesc in fosele nazale ele fiind prezente in
rinofaringe;
adenopatiile prezente in contextual clinic al unei rinite suspicionam difteria.
Semnele generale:
febra;
paloare;
tahicardie;
pierdere ponderala rapida;
tulburari digestive.
Diagnosticul este confirmat de examenul bacteriologic din secretiile nazale.
Forme clinice:
R.larvata nazala;
R.difterica pseudomembranoasa;
R.df eroziva;
R.df. Prelungita: oculta;
extensive;
cu paralizii: val palatin, vag.polinevrite, acc.bulbare, nv.oculomotor;
asociatii cu alti germeni:infectia strepto-difterica;
recidivante, cronice(la bolnavii care devin purtatori);
Complicatii:
vecinatate: rinofaringite, laringite, otomastoidite, meningite;
distanta: bronhopneumonii, cardite, nefrite;
tardive: sechele cicatriceale, stenoze, sinechii, rinite atrofice, ozena;
Tratament:
local: dezobstructia si permeabilizarea foselor nazale(aspiratii, instilatii, cu
vasoconstrictoare); dezinfectia foselor nazale cu solutii de colargol,
protargol 1% si ser antidifteric su ser fiziologic;
general: seroterapia antidifterica, penicilinoterapia, medicatie roburanta,
cardiotonice, corticoterapie;
profilactic: vaccinarea, seroterapie preventiva pentru copiii contacti cu
bolnavi(asigura o imunitate 2-3 saptamani);
izolarea bolnavilor si purtatorilor;
sterilizarea purtatorilor de germeni.
Seroterapia antidifterica :
se instituie cat mai precoce inainte de confirmarea bacteriologica;
se administreaza in doze suficient de mari;
se administreaza timp suficient in medie 15 zile.
RINITA RUJEOLICA
Clinic:
catarul oculo-nazal este specific perioadei de invazie a rujeolei;
semnul Koplick(pata micotica pe fata interna a obrajilor
inconjurata de un halou inflamator;
rinita rujeolica.
Complicatii:
rinita atrofica;
sinuzite acute;
otite si mastoidite acute;
laringita striduloasa;
bronhopneumonii
RINITA SCARLATINOASA
Specific pentru scarlatina este angina si exantemul.Localizarea
nazala se intalneste mai frecvent in a doua copilarie.
Forme clinice:
rinita purulenta precoce( la debutul scarlatinei);
rinita purulenta tardiva scarlatinoasa(apare in cadrul
sd.Roger, in perioada de disparitie a fenomenelor specifice
scarlatinei- a 20-a zi);
rinita purulenta pseudomembranoasa( in cadrul strepto-
difteriei sau asocierea strepto-stafilo-pneumococ)
RINITA TIFICA
Clinic:
epistaxisul;
ulceratia mucoasei pituitare in zona petei vasculare;
perforatia septului la acelasi nivel.
Rinitele tifice sunt caracterizate tulburari trofice sau abcese ale
mucoasei nazale induse de bacilii tifici.
Sechele tardive sunt:
anosmia;
atrofia pituitarei.

RINITELE CRONICE
Rinita cronica catarala Etiologie:
Factori favorizanti:
boli infectioase(gripa, difterie, rujeola, scarlatina);
procese inflamatorii de vecinatate:adenoidita cronica, sinuzita
cronica supurata;
malformatii endonazale:deviatii de sept;
polipoza nazala;
boli nutritie, metabolism, endocrine;
conditii sociale nefavorabile:de locuit, imbracaminte, alimentatie;
poluare, noxe, frig, umiditate.
Factorii determinanti: germenii patogeni.
Anatomie patologica: 3 tipuri de leziuni:
epiteliale de tip atrofic( cu celule pavimentoase), tip
descuamativ- eliminarea celulelor ciliate si inlocuirea cu
celule cilindrice simple) si de tip metaplazic epidermoid;
corionului- infiltrat inflamator periglandular si perivascular,
hipertrofie glandulara, abunda fibrele de colagen, limfocite,
histiocite ce conduc la un proces de scleroza.
stratul profund:edem difuz, infiltrat inflamator, dilatatie
vasculara, evolutia este spre leziuni catarale, hipertrofice
sau atrofice.
Subiectiv :
guturai ( incepe toamna, primavara se atenueaza);
obstructie nazala in bascula;
insuficienta respiratorie se accentueaza in clinostatism(respiratie bucala-
sforait);
rinoree mucoasa, gelatinoasa, muco-purulenta(isi trage nasul);
raclaj nazo-faringian( scurgerea secretiilor in rino-faringe);
senzatia de corp strain retro-nazal; in timp raclajul devine tic greu de vindecat;
deglutitie in sec;
hiposmie, anosmie;
cefalee,
oboseala psiho-intelectuala,
somn neodihnitor,
Obiectiv :
leziuni vestibul nazal: foliculita, eczematizari, fisuri,
furuncule;
rinoscopia anterioara: secretie nazala dispusa sub forma
panza de paianjen, pituitara congestiva infiltrativa, alteori
palida retractata, capul cornetului inferior este turgescent
in contact cu septul, se retracta la atingere cu
stiletul(persistenta reflexelor vasomotorii);
rinoscopia posterioara: secretii retronazal, hipertrofia
cozilor cornete;
Tratament:
local:administrarea de medicamente vasoconstrictoare,
decongestionante, antiflogistice, astringente si
dezinfectante cu rol in permeabilizarea foselor nazale(sub
forma de instilatii, inhalatii aerosoli);
general: se adreseaza diferitelor tare favorizante si consta
in: stimulare imunologica etc;
chirurgical: se adreseaza factorilor supurativi si obstructivi
de vecinatate adenoidectomii, cure etmoido-maxilara,
polipectomii, septoplastie.
RINITA CRONICA HIPERTROFICA
DIFUZA
Anatomie patologica: 3 stadii evolutive:
hipertrofie moale- congestie si staza circulatorie, alterarea
moderata a sistemului erectil;
hipertrofie conjunctiva- metaplazie epiteliala, hipertrofie
glandulara, infiltratie limfo-histiocitara subepiteliala,
alterarea avansata a sistemului erectil;
hipertrofie edematoasa, mixomatoasa, polipoida
hipercolagenoza intervasculara, infiltratie difuza a
corionului, fibrelor musculare ale sistemului glandular,
abolirea completa a sistemului erectil.
Simptomatologie:
sindrom de obstructie nazala;
insuficienta respiratorie nazala;
rinolalie inchisa;
hiposmie-anosmie
La rinoscopia anterioara:
stadiul de hipertrofie moale: pituitara este rosie, hipertrofica,
turgescenta, neteda ce vine in contact cu septul si se retracta rapid la
atingere;
stadiul de hipertrofie conjunctiva: pituitara hiperemiata, gri-violacee,
mamelonata, raspunde partial la vasoconstrictoare, hipertrofie simetrica;
stadiul de hipertrofie edematoasa: hipertrofie marcata a mucoasei de
aspect edematos, polipoid sau mixoid,la nivelul cornetelor inferioare, nu
raspunde la vasoconstrictoare.
Tratament:
In prima faza este medical:
pulverizatii cu vasoconstrictoare pentru perioade scurte;
aerosoli;
infiltratii cu Diprophos in cornete;
fizioterapie(ultrascurte calde sed.20 min.2 saptamani);
galvenocauterizari, criocauterizari, vaporizari laser.
In faza a doua:
electrocoagularea;
luxarea cornetului inferior;
turbinectomia chirurgicala;
turbinotomie cu Radiofrecventa;

RINITELE CRONICE HIPERTROFICE
1 LOCALIZATE
Hipertrofia cozilor cornetelor inferioare:
- senzatie de corp strain(clapa) retronazal;
- obstructie in expir;
- rinolalie inchisa;
- rinoscopie posterioara:cozile cornetelor
inferioare hipertrofiate, obstrueaza complet coanele, aspec culoare gri,
suprafata neregulata muriforma, hipertrofie de obicei bilaterala,
depaseste coanele si cozile vin in contact la nivelul marginii posterioare
a septului.
2.Hipertrofia capetelor cornetelor mijlocii: tumefactie de aspect
bulos, suprafata este neteda, violacee la inceput, devine polipoida, gri
cenusie.
3.Aripioarele septului: hipertrofia localizata a pituitarei la nivelul
marginii posterioare a septului nazal uni- sau bilateral.
Tratament:
medical: ca in rinita cronica difuza;
chirurgical: galvanocauterizari, criocauterizari, infiltratii
sclerozante, vaporizari laser; rezectia chirurgicala a cozilor
sau capetelor hipertrofiate de cornete utilizand instrumente
speciale(turbinotomul tip Struycken, pensa Luk sau
Brunings),turbinotomie cu Radiofrecventa.
RINITA CRONICA ATROFICA BANALA
Etiologie:
este o sechela a altor afectiuni nazale( tuberculoza, sifilis, gripa, difterie, rujeola);
interventii chirurgicale infiltratii slerozante, diverse cauterizari, turbinectomii;
utilizare indelungata de medicatie locala;
mediul profesional cu praf, toxice;
diverse afectiuni de ordin general deficite vitaminice, boli endocrine.
Simptomatologie:
senzatie de O.N si nas uscat;
algii la radacina nasului;
rinoscopia anterioara:fose nazale largi, pituitara palida, hipotrofica/atrofica,
secretii crustoase nefetide.
Tratamentul:
general :vitaminoterapie A, E, PP;
local :aplicatii locale de solutii saline sau uleioase si crme ce contin vitamina A.

RINITA CRONICA ATROFICA
OZENOASA OZENA NAZALA
distrofie progresiva ajungand pana la atrofie a mucoase
nazale;
distrofie a scheletului cornetelor si piramidei nazale;
secretie crustoasa si fetiditate caracteristica
Etiologie:
sexul feminin 60%- boala pubertatii feminine;
conditii de viata mizere;
mediu de munte si litoral mai rar intalnita
profesii in mediu cu praf.pulberi- ciment, carbune, faina;
traumatisme accidentale, chirurgicale.
Patogenie:
Teoria anatomica:: largimea congenitala a foselor nazale;
Teoria fiziologica: suprimarea functiei pituitare provoacata de o rinita;
Teoria congenitala : osteomalacie de origine congenitala;
Teoria infectioasa sifilis, tuberculoza, sinuzite cronice, b Lowenberg, cocobacilul Peraz,
rinitele bolilor infectioase gripa, difteria, rujeola, scarlatina;
Teorie neuroendocrina cauza morbida initial infectioasa determina atingere trigeminala si a
sistemului simpatic cu rol trofic pe pituitara la care se adauga un dezechilibru endocrin cu
producerea unor reflexe viscero-cortico-viscerale, cortexul comandand aceste efecte pe
mucoasa si periost.
Anatomie patologica:
atrofie generalizata a mucoasei nazale si a corionului;
atrofie a lamelor osoase ale cornetelor si oase nazale
proprii;
hipertrofia periostulu i (ingrosare a fibrelor de colagen);
scheletul osos: osteita rarefianta;
periostul ingrosat inlocuieste substanta osoasa rarefiata si
rezorbita.
Simptomatologie:
perioada preozenoasa :nu prezinta simptomatologie specifica; rinoree muco-
purulenta persistenta, obstructie nazala care nu se amelioreaza in perioada calda
cum se intampla in cazul unei rinite banale;
perioada de stare: tulburari de respiratie nazala, rinoree crustoasa, fetida
cacosmie subiectiva si obiectiva, dureri la nivelul nasului si sinusurilor, cefalee
fronto- occipitala, oboseala intelectuala.Obiectiv se remarca piramida nazala de
aspect infantil, senzatie palpatorie de atrofie si consistenta cartilaginoasa.La
rinoscopia anterioara se remarca: fose largi, stergerea reliefului peretilor externi
ai foselor, mucoasa atrofica, uscata, cruste cenusii, galben verzui ce se muleaza pe
relieful foselor.La rinoscopia posterioara se remarca
atrofie mucoasa si cruste in cavum.Faringoscopia si laringoscopia pot
evidentia extinderea procesului atrofic la nivelul
faringelui, laringelui si traheei;
perioada terminala in jurul varstei de 40 de ani vindecarea spontana a ozenei;
procesul atrofic este stationar, dispar crustele si cacosmia, persista atrofia.
ozena unilaterala :deviatie de sept in fosa opusa;
ozena localizata : meat mijlociu, nazo-faringe;
ozena fara cruste:atrofie si fetiditate;
Evolutie:
Debuteaza la varsta de 8-10 ani, evolueaza lent, se accentueaza la
pubertate, fenomenele sunt accentuate premenstrual si ameliorate in
cursul sarcinii, se atenueaza dupa 40 de ani lasand impresia unei
vindecari spontane.
Complicatii:
de vecinatate: faringita ozenoasa, laringotraheitaozenoasa, complicatii
sinusale, complicatii oculare(blefarita, conjunctivita, cheratita),
complicatii oto-tubare(catar oto-tubar, nevrita acustica trohleara);
la distanta: digestiva, bronhopulmonare, dureri cranio-faciale(nevralgii,
arahnoidita bazala adeziva); tulburari psiho-intelectuale.
Tratament medical:
tratament local:spalaturi alcaline ale foselor nazale cu ser
fiziologic, instilatii nazale cu solutii uleioase( ol. Eucaliptolat
2 % in scop de lubrefiere; vit.A); pensulatii cu solutii
congestionante( Lugol in glicerina iod metaloidic 1g,
iodura de K 2g, glicerina 100 g);
tratament medical general: antibiotice pe cale generala sau
local submucos( Streptomicina), insuflatii cu ozon, inhalatii
cu ape sulfuroase; administrare locala de pilocarpina,
ionizari cu acetilcolina, masaj electric, vitaminoterapie,
hormonoterapie, calciu, iod, arsenic; stimularea
imunitatii(proteinoterapie, sero-vaccinoterapie, ser
Bogomolet, transfuzii directe de sange)
Tratament chirurgical:
1.Tehnici ce urmaresc combaterea uscaciunii si a crustelor:
metoda Almeida- varsarea secretiilor lacrimale in meatul mijlociu;
metoda Witmaak-implantarea canalului Stenon in sinusul maxilar;
simpaticectomie pericarotidiana- imbunatateste vascularizatia
2.Tehnici ce urmaresc stramtorarea foselor nazale:
deplasarea partilor intersinuso nazale spre sept(Lautenschlager);
stramtorarea folosind substante si corpuri straine introduse sub mucoasa
nazala infiltrarea de parafina Ricardo-Botey, lame de celuloid Baldenweck,
bastonase de acrilic Eyries Ramadier prin aceasta metoda dispar crustele si
fetiditatea dar nu se realizeaza o calibrare completa, bastonasele sunt
eliminate sau netolerate;
stramtorarea foselor nazale prin transplantarea sub mucoasa nazalade
autohomogrefe vii, proaspete sau conservate, tesuturi moarte sterilizate;
stramtorarea foselor cu ajutorul sinechiilor sept-cornete.
RINITE CRONICE SPECIFICE
TUBERCULOZA NAZO-SINUSALA
Se descriu doua forme:

TBC primitva: lupusul;
Tbc secundara:- tuberculoza nazala ulcero-cazeoasa,- tbc
nazala osoasa.

LUPUSUL NAZAL
reprezinta o infectie tuberculoasa cu virulenta atenuata, cu
evoluti extensiva la nivelul mucoasei si tegumentelor nazale
unde produce distructii si deformatii.
Etiopatogenie: bacilul Koch cu virulenta redusa se inoculeaza in
nas prin grataj, la nivelul ulceratiilor sau se extinde de la
nivelul fetei.
Microscopic: foliculi TBC de tip Koster( celule epiteloide si
gigante, bacili si cazeificare)
Macroscopic intalnim polimorfism lezional in diverse stadii de
evolutie(pe zone apropiate se intalnesc concomitent noduli
inflamatori, ulceratii, leziuni cicatriceale.
Simptomatologie:
prurit;
obstructie nazala;
epistaxis; cruste extensive la tegumentul perinarinar;
Rinoscopia anterioara :
pituitara palida atrofica;
cruste sub care se vad noduli mici, galbeni, moi, cu contur neregulat;
ulceratii care sangereaza usor, ce pot duce la perforatii, leziuni
cicatriceale ale capului cornetelor inferior si mijlociu ce duc la prabusirea
lobulului;
stenoze narinare(nas in cioc de papagal);
distructii de parti moi;
lupus vorax(nas de cap de mort)
Evolutie: lenta, propagare din aproape in aproape la mucoasa cailor
aero-digestive, gl lacrimlenale, trompa lui Eustachio in ureche
sau pe cale limfatica( adenopatii premaseterine si
submandibulare) iar generalizarea se face pe cale sanguina.
Forme clinice:
forma ulcerata;
forma pseudotumorala- sept cartilaginos.
Complicatii:
cicatrizari deformante stenozante;
extensia de vecinatate a infectiei;
erizipelul suprapus pe leziuni ulcerate;
malignizarea are loc exceptional.
Tratament:
1.Medical:
antibiotice si antiseptice antituberculoase local si general;
cauterizari chimice;
electro-galvanocauterizari;
medicatie roburanta;
regim igieno-dietetic;
2. Chirurgical:
dupa stabilizarea leziunilor lupice si sterilizarea bacteriologica;
interventii ce se adreseaza cicatricilor stenozante si
deformante ale foselor si lobulului nazal
SIFILISUL NAZAL
sifilis nazal castigat;
sifilis nazal ereditar.
Sifilisul nazal primar:
sancrul primar se localizeaza rar la nivel nazal;
la nivelul vestibulului inoculat prin grataj;
la 3- 4 saptamani de la inoculare;
caractere: tumefactie dureroasa infiltrativa, urmata de ulceratie cu margini
ridicate, indurate, cartonate; adenopatie preauriculara si subangulomaxilara;
examenul microscopic al secretiilor descopera treponema;
reactiile serologice se pozitiveaza la 2-3 saptamani.
Sifilisul secundar:
apare la 6-8 saptamani dupa sancrul primar;
fisuri secretande, dureroase rebele la tratament cu localizare narinar
posterior;
placi mucoase, insotite de eritem inflamator.
Sifilisul tertiar:
la 5-6 ani de la sancrul primar;
leziunea caracteristica este goma;
goma este localizata la nivelul septului osos, oase proprii, planseu nazal,
apoi se extinde cartilagnos;
Stadiile sifilisului tertiar sunt:
infiltratie;
ramolitie;
ulceratie;
necroza osteo-cartilaginoasa;
sechestre;
cicatrizare;
deformatie.
Sifilisul nazal ereditar:
Manifestari precoce:
coriza sifilitica la 2-6 saptamani dupa nastere;
fisuri la nivelul vestibulului in unghiul posterior si buza superioara;
sifilide cutanate;
leziuni viscerale;
sinechii, stenoze, atrofii
Manifestarile tardive sunt reprezentate de triada Hutchinson:
dinti in fierastrau;
cheratita interstitiala;
leziuni urechea interna.

SCLEROMUL NAZAL
Etiologie: diplococul Frisch (Klebsiella rhino-scleromatis).
Leziuni microscopice specifice:
prezenta celuleor vacuolare Miculicz ce contin bacili Frisch si
corpusculi Rousell;
leziunile macroscopice:catar cronic, infiltratie stenozanta
nodulara, invadanta.
Simptomatologie:
Perioada de debut:
rinita catarala sau alergica apoi mucoasa capata aspect atrofic cu cruste cand e confundata cu ozena;
epistaxis, hiposmie, ingrosari mamelonate pe planseu, orificii coanale si vestibulare;
Perioada de stare:
obstructie nazala progresiva;
hiposmie;
tegumente nazale si buza superioare ingrosate, cartonate, nodulare;
aripile vestibulare se rasfrang ( nari de bou);
stenoze narinare;
mucoasa prezinta leziuni nodulare roz, dure care conflueaza, determinand o stenoza concentrica a
lumenului foselor;
scleromul nu se ulcereaza niciodata;
secretii crustoase reduse, fetide;
hemoleucograma: limfocitoza 75%, eozinofilie 30%;
reactien fixare complement Bordet Gengou pozitiv,;
examenul bacteriologicpe agar agar prezinta b.Frisch in secretii si tesuturi;
examenul anatomopatologic: prezenta celulelor Miculicz, corpusculii Rousell, b.Frisch.
Tratament: nu exista unul eficient.
Metode de tratament:
metode biologice vaccinoterapia, autovaccinoterapia;
metode chimice clorura de zinc, acid cromic;
metode fizice diatermocoagularea tesuturilor stenozate,
roentgen terapie, radium- terapie;
metode chirurgicale excizia cicatricilor stenozante,
traheotomie;
metode mecanice dilatatii progresive cu laminarii;
antibiotic local si general: Streptomicina, PAS, Aureomicina.
SARCOIDOZA NAZALA
Boala Besnier-Boeck-Schauman este o afectiune a sistemului reticulo-

histiocitar.Nu se cunoaste etiologia si poarta de intrare.La nivel nazal leziunile
sunt de tip nodular, infiltrativ, galbui renitente, diseminate, se ulcereaza, se
cazeifica.
Examenul microscopic:
nodulul epiteloid;
celule Langerhans si reticulo-histiocitare.
Examenul macroscopic:
pituitara hiperemiata;
mici tumorete galbui ulcerate in centru;
pe margini zone granulomatoase rosietice, vegetante determinand obstructie;
sinechii septoturbinare;
rinoree permanenta, sangerari mici si repetate;
leziunile osoase sunt mici geode vizibile pe radiografii oase lungi si craniu
Tratament:
antibiotice -streptomicina,
sulfone(promina),
corticoterapia,
vitaminoterapia.
GRANULOMUL MALIGN
reprezinta mezenchinomul malign al tesuturilor medio-faciale.
Cauze predispozante:
traumatismele;
inflamatii cronice sinusale;
Evolutia clinica este de tumora maligna extensiva, distructiva.
Clinic:
rinoree;
epistaxis;
obstructie;
granulomul tesut de granulatie rosietic, vegetant, ulcerat ce se extinde la
cartilaje, oase proprii cavitati sinusale se suprainfecteaza, necrozeaza, fistulizeaza
transformand regiunile fetei intr-o zona putrida; deces prin casexie si hemoragie.
Diagnosticul este confirmat histopatologic:granulom cronic, infectat necrozat,
prezenta celulelor Sternberg inconjuratede histiocite leucocite.
Tratamentul :
antibiotic:
citostatice;
corticoterapie;
radioterapie;
excizie chirurgicala a zonelor necrozate.
ALERGIA NAZALA
Termenul de alergie (allos=alta, ergos=reactie) se traduce prin
alta reactie.Din reactia antigen-anticorp se pot naste doua
situatii:
de neutralizare a antigenului, prevenind boala profilaxie,
imunitate;
reactie neobisnuita din partea organismului- intoleranta,
alergie
Antigenele care produc alergia se numesc alergene si pot fi
complete(natura proteica) sau incomplete, haptene(natura
cristalina care devin alergene in urma cuplarii cu proteine
constitutive ale organismului).
Alergenii pot fi:
interni produsi de metabolism sau componente tisulare ce
determina autoalergia;
externi microbi, virusuri, ciuperci, polenuri.
Bolnavii predispusi sa faca alergie sunt atopici.Nu toti atopicii
fac boli alergice.
Cauze declansatoare ale alergiei:
disfunctii neuroendocrine;
stresul, dereglari ale SNC,
factori de mediu, alimentatie;
exces de medicamente
Cai de patrundere ale alergenelor in organism :
prin injectii;
pe cale cutanata;
cale respiratorie;
cale digestiva.
La baza unei reactii alergice sunt:
alergenul;
reactia alergen-anticorp;
eliberarea mediatorilor ce raspund de simptomatologia
reactiei adverse.
Cooms si Gell au descris in 1963 patru tipuri de reactii
alergice(tip I anafilactica, tip II citotoxica, tip III a complexelor
antigen-anticorp, tip IV hipersensibilitate intarziata.
In cazul alergiei nazale se produce reactia de tip I
anafilactica.Este initiata de alergen, anticorpii Ig E fixati pe
mastocite si bazofile pe care le sensibilizeaza si fixeaza
alergenul patruns in organism
Chevance a descris mecanismul intim care apare la contactul
alergen-mucoasa: in primele 10 minute de la contact se
produce o diminuare a miscarilor ciliare; se produce un edem
bulos ce inglobeaza grauntele de polen, epiteliul se rupe,
edemul se revarsa. Va dezintegra alergenul, eliberand
componenta proteica care va fi fixata de anticorpi pe
mastocite, acestea se degranuleaza si elibereaza mediatori ca:
histamina, cea mai abundenta determina vasodilatatie urmata
de extravazare de plasma si hipotensiune arteriala, tahicardie,
tulburari circulatorii cerebrale, cefalee pulsatila, bronhospasm,
hipersecretie acid clorhidric si pepsina; bradikinina are efecte
asemanatoare cu histamina dar de 10-15 ori mi puternice; SRS-
A are actiune bronhospastica mai redusa dar de lunga durata ;
prostaglandinele potenteaza efectele histaminei.
Exista o serie de factori fizici (frigul, caldura, traumatismul),
factori chimici(substante iritante), factori psihici(stresul,
emotiile), factori toxici(alimentari, toxine microbiene,
eliberate dupa administrarea de antibiotice) care singuri si
directi pot determina elinerarea de mediatori din mastocite
si bazofile in absenta unei reactii antigen-anticorp.Aceste
reactii fals alergic sunt numite alergoze.
RINITA ALERGICA PERIODICA
Etiologie:crizele de coriza apar periodic primavara, in lunile mai, iunie cand infloresc
gramineele.
Factorul determinant in aparitia crizelor este polenul gramineelor fata de care
organismul este sensibilizat si face crize de anafilaxie la nivelul zonei de absorbtie
a alergenului specific, adica la nivelul pituitarei.
Simptomatologie subiectiva:
debutul brusc in lunile mai -iunie, in plina stare de sanatate;
crize violente de stranut in salve repetate de cateva ori pe zi;
obstructie nazala;
rinoree apoasa;
senzatie de prurit nazal;
lacrimare abundenta;
hiposmie;
cefalee fronto-occipitala si orbitara;
fotofobie si stare de oboseala fizica si psihica;
Simptomatologie obiectiva la rinoscopia anterioara:
mucoasa intens congestionata siu tumefiata;
secretie abundenta mucoasa-apoasa transparenta;
hipersensibilitate a mucoasei se retracta rapid la palpare
cu stiletul sau la administrare de vasoconstrictoare
intre crize mucoasa este retractata de aspect gri-albastrui.
Evolutie: crizele apar in lunile mai-iunie legate de prezenta
polenului in atmosfera dupa care dispar pentru a reapare
anul viitor in aceeasi perioada.Afectiunea poate imbraca
forme severe cand apare suprainfectia locala sau atingerea
traheobronsica.

RINITA ALERGICA APERIODICA
este mai raspandita decat polipoza si nu prezinta caracterul ciclic anual.Ea
apare ori de cate ori bolnavul vine in contact cu alergenul
respectiv.Dintre alergenii cei mai des intalniti sunt: praful de camera,
fulgi de pasare, par caine, pisica, mucegai etc.
Simptomatologie:
obstructie nazala;
stranut in salve sau nu;
rinoree apoasa.
Rinoscopia anterioara :
mucoasa congestionata, tumefiata, gri-albastruie, bilateral;
secretii mucoase-apoase;
reactivitatea mucoasei la atingere cu stiletul este mai redusa
RINITA ALERGICA MICROBIANA.
Microbii pot actiona asupra unui atopic in trei feluri:
declanseaza o suprainfectie nazala;
favorizeaza alergia nazala;
ca alergen.
Simptomatologia:
senzatia de raceala permanenta- obstructie nazala, stranut
de 2-3 ori /zi;
rinoree variabila ca abundenta si aspect;
acuzele sunt trenante pe tot parcursul anului cu scurte
perioade de remisiune sau mai accentuate in perioada rece;
hiposmie, tuse, laringite cronice, bronsite asociate.
Rinoscopia anterioara:
mucoasa edematiata gri-albicioasa ce granulatii pe suprafata;
secretiile de regula muco-purulente(obligatoriu examen bacterian);
lumenul foselor complet obstruat.
Evolutia :
vindecare spontan;
cronicizare .
Complicatii:
astm bronsic alergic;
sinuzite;
faringite;
laringo-traheite.
TRATAMENTUL RINITEI ALERGICE:
Tratamentul profilactic :
Inlaturarea contactului dintre bolnavii atopici si alergenii cunoscuti
precum si substantele potential alergenice;
Desensibilizarea in rinita alergica periodica; presezonier cu 2-3 luni
inainte de aparitia polenului se administreaza s.c extracte alergenice
in doze crescande la 7 zile de fiecare data cu 50%; sezonier- doza fixa
pe toata perioada cu polen; postsezonier o injectie pe luna, cu titlu
de rapel pana la urmatorul tratament presezonier.
Desensibilizarea in rinita alergica aperiodica: se face dupa o
testare(poate fi sensibil la mai multi factori alergeni); utilizam Alcis
pentru praf casa, polen, fulgi, mucegai, acarieni,
microbi.Desesnsibilizarea se face pe baza de dilutii in functie de
rezultatul fiecarei aplicatii.
Desensibilizarea la alergia microbiana: in doze crescand progresive
Tratament general nespecific:
medicatie antihistaminica :nu impiedica eliberarea histaminei(Feniramin, Ketotifen,
Claritin);
corticoterapia:suprima fenomenele rapid dar da dependenta utilizatalung timp;
gamaglobulinele;
Tratamente locale:
instilatii, pulverizatii, inhalatii, aerosoli cu vasoconstrictoare, corticoizi si antibiotic au
ca scop dezobstructia, dezinfectia foselor nazale;
aplicatii medicamentoase prin mici manopere;
-aplicatii locale la nivelul cozii cornetului mijlociu de sol. Bonain pentru combaterea
reflectivitatii ganglionului sfeno-palatin;
-injectii in cornetele inferioare de Diprophos, Hiason;
manopere chirurgicale mici:diatermocauterizari, crio-electrocauterizari, vaporizari laser;
tratamentul spinelor iritative :sinuzite;polipoza nazala;deviatii de sept;
tratament balneoclimateric:aerosoli cu ape minerale saline, sulf, litoral

POLIPOZA NAZALA
Polipoza nazala semnifica infiltratia edematoasa a corionului
submucos, asociata cu o proliferare activa a elementelor
tesutului conjunctiv-(fibroblasti si substanta fundamentala).
Etipatogenie:
Cauze pot fi:
infectia;
alergia;
mucoviscidoza;
virusurile;
parasimpaticul;
terenul;
Mecanismul este urmatorul:factorul agresiv microbian, alergic
etc va declansa in corion o extravazare de lichid cu retentie
de apa in substanta fundamentala cu producerea edemului;
concomitent se produce o crestere a substantei
fundamentale, proliferare fibroblastica a tesutului
conjunctiv si o hiperplazie glandulara.
La baza degenerescentei polipoase a pituitarei stau 3 factori:
edemul;
hiperplazia tesutului conjunctiv;
hiperplazia glandulara.
Leziunile initiale se cronicizeaza si devin ireversibile datorita
repetarii agresiunii locale.
Anatomie patologica: polipii nazali se prezinta ca niste
formatiuni piriforme, gelatinoase, culoare albicioasa-gri,
asemanatori boabelor de struguri; insertia este frecvent in
meatul mijlociu, superior, niciodata in cel inferior.
Structura polipilor: epiteliu respirator,membrana bazala, corion
bogat in elemente celulare inflamatoare in care eozinofilele
sunt variabil reprezentate in functie de tipul de polip.
Polipii pot fi:
polipi edematosi, edem marcat, saracie de elemente
celulare;
polipi sclerosi, numeroase elemente fibroase, polip fibros;
polipi inflamatori de tip cronic, microabcese inchistate;
polipi eozinofili, numeroase eozinofile- granulom eozinofil;
polipi tumorali, aspect adenomatos, numeroase elemente
glandulare.
Simptomatologie:
Simptome subiective:
obstructie nazala;
rinolalie inchisa;
hiposmie;
anosmie(prin polipi si edemul mucoasei olfactive);
stranutul;
rinoree apoasa,seroasa abundenta.
Simptome obiective:
modificari variate ale piramidei in functie de gradul dezvoltarii polipilor;
narinoscopia evidentiaza prezenta polipilor cu tendinta la exteriorizare;
rinoscopia anterioara evidentiaza prezenta polipilor cu caracterele lor, mucoasa pituitara
infiltrata la nivelul cornetelor, secretia sero-mucoasa purulenta;
rinoscopia posterioara evidentiaza polipi ce obstrueaza coanele, secretii ce se scurg in
rinofaringe.
Investigatii radiologice:radiografii simple, cu substanta de contrast, tomografii.
Investigatii de laborator:
eozinofilia sanguina;
prezenta eozinofilelor in secretii si tesuturi(polipi
,pituitara);
evidentierea alergenului(teste de provocare si imunologice);
examen bacteriologic( etiologia microbiana);
testul sudorii- continutul in clor( mucoviscidoza).
Forme clinice:
polipoza de debut;
polipoza evolutiva: nerecidivanta, recidivanta;
polipoza degenerata.
FORME PARTICULARE DE POLIPOZA
NAZALA
Polipoza nazala deformanta si recidivanta a adultilor.
Polipoza nazala deformanta si recidivanta a tinerilor.
Polipul coanal
POLIPOZA NAZALA DEFORMANTA SI
RECIDIVANTA A
Polipoza nazala deformanta si recidivanta a tinerilor este definita ca
polipoza nazala, bilaterala, etmoidita rarefianta, proces
deformant hipertrofic al piramidei nazale, insucces terapeutic prin
ablatia polipilor.
Caracteristici:
apare in copilarie;
deformarea scheletului piramidei nazale se explica prin debutul in
copilarie, in perioada de crestere, cand osificarea nu e terminata;
dezvoltarea voluminoasa si rapid recidivanta a polipilor exercita o
presiune exagerata pe un schelet usor deformabil.
Clinic se observa o ingrosare si latire a piramidei nazale la nivelul
etajului sau osos, datorita disjunctiei si ingrosarii oaselor nazale
si apofizei ascendente a maxilarului.
POLIPOZA NAZALA DEFORMANTA SI RECIDIVANTA
A ADULTILOR.
Deformatia se produce in portiunea cartilaginoasa a
piramidei;
Zona osoasa ramane nemodificata;
Formatiunile polipoase se exteriorizeaza la nivelurile

orificului narinare.
POLIPUL COANAL
Polipul coanal numit si polipul solitar, unic, Killian.
Se produce o degenerescenta polipoasa la nivelul peretelui
unui singur sinus maxilar, urmata de hernierea prin meatul
mijlociu spre coana.
Clinic:
polipul se descopera prin rinoscopie posterioara la nivelul
orifiiului coanal;
rinoscopie anterioara poate descoperi eventual pediculul, la
nivelul meatului mijlociu.
TRATAMENTUL
1. Chirurgical:
polipectomie uni sau bilaterala cu ansa speciala sau pensa
Brunings(se urmareste smulgerea polipilor cu baza osoasa de
insertie);
etmoidectomia endoscopica- recidivele apar la intervale indepartate;
polipul coanal se extirpa prin cavum dupa ruperea pediculului
endonazal;
cura maxilara cand polipoza intereseaza si sinusul s-a suprainfectat
2. Medical
general : antibiotice, corticoterapie, antihistaminice;
local : dezobstruant si dezinfectant cu instilatii, pulverizatii,
vasoconstrictoare, antialergice, antibiotice.
TUMORILE BENIGNE PIRAMIDA
NAZALA
Angioamele
sunt tumori vasculare, localizate pe aripile nazale; tumefactii

violacee, depresibile; tulburari respiratorii si estetice
unilaterale.
Tratamentul :
extirpare chirurgicala;
diatermocoagulare;
aplicare radium sau izotopi in mulaje.
Chistul dermoid al dosului nasului
este o tumora de origine embrionara, chist unic,localizat pe
linie mediana, in partea superioara a piramidei
nazale.Structura: punga conjunctiva, captusita cu epiteliu
pavimentos epidermoid, glande sebacee si foliculi;
deformeaza piramida nazala; prin suprainfectare,
supureaza, fistulizeaza,se elimina puroi, lichid sebaceu,
resturi embrionare(fire de par, cartilaje).
Tratamentul este chirurgical: extirparea complete a
chistului( evita recidivele).
Papilomul cornos
este o tumora epiteliala cu origine in stratul cornos, culoare
inchisa(hipertrofia melanoblastilor) localizata in vestibulul
nazal.
Tratamentul chirurgical:
extirpare;
coagularea locului de implantare.

TUMORI BENIGNE FOSELE NAZALE
Polipul sangerand al septului:
formatiune angio-fibromatoasa, pediculata, unilaterala, situata la nivelul

septului( peta vasculara) mai rar cornetul inferior, capul cornetului mijlociu.
Etiopatogenie:
endocrina;
microtraumatisme;
inflamatoare-granulom inflamator;
tumorala.
Anatomie patologica :
macroscopic: tumora rotunda, mamelonata, muriforma, vegetanta, rosie-
inchisa, consistenta variabila in functie de cele doua componente, sangereaza
spontan;
componente:fibromatoasa si angiomatoasa.
Simptomatologie
epistaxis repetat unilateral;
rinoscopia anterioara:prezinta formatiunile tumorale cu
localizarile si caracterele descrise.
Examenul histologic face diferentierea de un neoplasm.
Tratament: extirpare chirurgicala cu baza de implantare
pericondru si cartilajul subiacent( evita recidiva), se
pastreaza mucopericondrul de partea opusa(risc perforatie
septala);
Papilomatoza foselor nazale
Localizare: pe cornetul inferior sau meatul mijlociu.
Origine virala
Clinic: obstructie nazala , masa tumorala vegetanta,
pediculata/sesila, muriforma( papilomul invertit).
Tratament: extirpare chirurgicala, coagularea zonei de
implantare.
Adenomul :
hiperplazia tesutului glandular;
Localizare: peretele extern nazal si sept; culoare alb-galbuie,
produce obstructie nazala.
Examenul histopatologic confirma diagnosticul.
Tratament: extirpare, chiuretajul si coagularea locului de insertie.
Condromul:
proliferarea tesutului cartilaginos;
localizare pe sept;
determina tulburari obstructive;
extirpare chirurgicala.
Osteomul :
proliferare tesut osos rar intalnit in fosele nazale; Clinic: tumora
dura obstruanta; Tratamentul : extirpare chirurgicala.
Gliomul:
apare mai ales la tineri,la radacina nasului, se prezinta ca o
tumefactie de consistenta dura, adera la piele si are evolutie
benigna.
Neuroblastomul :
debuteaza cu epistaxis, evolutie rapid invadanta, localizat la
radacina nasului, etmoid, cavum. orbita.Poate evolua spre
malignizare.Diagnosticul este confirmat histo-
patologic.Tratamentul este mixt radio-chirurgical.
TUMORILE MALIGNE PIRAMIDA
NAZALA
Tumorile maligne sunt localizate pe tegumentele de invelis, fie
la nivelul tesutului conjunctiv, cartilaginos si osos;
epitelioame bazo-celulare;
epitelioame spino-celulare;
cilindroame;
fibrosarcoame;
condrosarcoame;
osteosarcoame.
Clinic:
Tumorile epiteliale: leziuni vegetante,ulcerative sau
infiltrative de natura dermatologica;
Tumorile conjunctive : fenomene infiltrative.
Tratamentul:
Tumorile epiteliale:
-epiteliomul bazocelular: exereza chirurgicala ,reconstructie
plastica prin lambouri cutanate locale sau de vecinatate;
-epitelioamele spinocelulare:exereza
chirurgicala,reconstructive plastic,evidare ganglionara,
cobaltoterapie,chimioterapie;
Tumorile conjunctive: exereza larga
chirurgicala;reconstructive prin lambouri cutanate si grefe
cartilaginoase si osoase; cobaltoterapie;chimioterapie.

RINOSINUZITELE
Clasificarea rinosinuzitelor:
Criteriul anatomopatologic:
sinuzite cranio-faciale(anterioare);
sinuzite cranio-bazale(posterioare)
Criteriul anatomo-clinic:
sinuzite exudative(catarale si supurate);
sinuzite proliferative(hipertrofice si hiperplazice)
Criteriul bacteriologic:
microbiene;
virale;
micotice(Aspergilus);
Criteriul pathogenic:
primitive;
secundare
Criteriul etiologic:
disgenetice;
traumatice;
infectioase;
alergice;
metabolice;
de staza(tumorale)
Criteriul evolutiv:
acute;
subacute;
cronice;
latente.
Criteriul terapeutic:
medicale;
chirurgicale;

ETIPATOGENIA RINOSINUZITELOR:
Cauze locale:
factori anatomici- localizare anatomica a orificiilor de drenaj
fiziologic al sinusurilor(patologie ostiala);
factori traumatici;
corpi straini;
factori tumorali
Cauze de vecinatate( perturba fiziologia nazo-nazala, fie focar
infectios):
adenoidite;
amigdalite;
abcese dentare;
afectiuni orbito-oculare
COMPLICATIILE RINOSINUZITELOR:
Complicatii de vecinatate: orbito-oculare, osteo-craniene,

meningo-encefalice, venoase;
Complicatii generale la distanta: boala de focar

COMPLICATII DE VECINATATE:
Complicatii orbito-oculare :
fluxiune palpebrala superficiala- localizata la tesutul celular superficialal
pleoapei superioare(s.frontal), al pleoapei inferioare(s.maxilar) si co
fluxiune orbitara profunda- intereseaza tesutul celular orbitar(edem
rosu pleoape, chemosis seros, exoftalmie, diplopie, este pastrata
integritatea ochiului si functia vizuala);
flegmonul orbitei( in plus imobilitatea globului ocular, dilatatia pupilei,
anestezie corneeana, turgescenta venelor retiniene, amauroza,
leucocitoza);
pericistite;
dacriocistite supurate;
nevrita optica retrobulbara compresiva sau toxica;
sindroame paralitice ale nervilor motori
misura mediala a pleoapelor(etmoid);
Complicatii osteo-craniene: osteomielita oaselor craniene.
Complicatii meningo-encefalice:
pahimeningita externa supurata;
abces intrameningian;
meningita difuza;
abces cerebral.
Complicatii venoase :
- tromboflebita sinusului longitudinal superior se caracterizeaza prin
semne de septicemie, jena in circulatia venoasa a pielii capului cu ectazia
lor(cap meduza);
sindrom neurologic: convulsii, hemiplegie progresiva membre inferioare,
trunchi, membre superioare, fata, crize de epilepsie jacksoniana);
tromboflebita sinusului cavernos( in sinuzitele etmoido-frontale
complicate cu flegmon orbitar) febra 40 grade Celsius, frison/agitatie
psihomotorie,stare generala alterata, exoftalmie, imobilitate globi
oculari, kemosis, staza papilara, oftalmoplegie totala, cecitate
Complicatii generale la distanta :
cardiace;
renale;
reumatismale;
SINUZITA MAXILARA ACUTA
Simptomatologie locala subiectiva:
senzatie de plenitudine;
tensiune intranazala;
hemicranie;
rinoree abundenta;
durere spontana;
obstructie nazala;
hiposmie, cacosmie;
hiperestezia mucoasei pituitare;
microepistaxis.
Simptomatologie locala obiectiva:
tumefactie difuza regiunea maxilo-jugala si nazo-orbito-
palpebrala;
congestie difuza conjunctivala si cai lacrimale;
roseata, escoriatii, fisuri, impetigo vestibul nazal si buza
superioara;
palpare externa directa:pielea corespondenta e calda si
sensibila la atingere;
palparea fosei canine, nv infraorbitar provoaca durere;
palparea cu stiletul butonat sau aplicatii cu efedrina
detemina hipersensibilitate a pituitarei.
Semne functionale obiective:
obstructie nazala;
rinoree muco-purulenta;
hiposmie;
rinolalie;
lacrimare;
fotofobie.
Rinoscopia anterioara:
lumenul foselor nazale cu pituitara intens congestionata;
hipertrofie cornete inferioare si mijlocii;
bureletul Kauffman-dedublare cornet mijlociu prin edemul mucoasei santului
infundibular;
secretie purulenta ce se scurge din meatul mijlociu pe spinarea cornetului
inferior( dupa aplicarea de efedrina 3%)
Simptome generale:
febra;
cefalee;
nevralgii ale fetei si cranio-cervicale;
aprosexie;
ameteli;
tahicardie;
inapetenta
Forme clinice:
rinogena;
odontogena;
alergica;
traumatica;
de staza(tumorala)
Metode de investigatie:
diafanoscopia:
-semnul Heryng luminozitate inegala a foselor canine;
- semnul Robertson- iluminare inegala pereti laterali fose
nazale;
-semnul Davidshon- iluminare inegala pupile;
-semnul Garel Burger perceperea inegala a senzatiei
luminoase cu ochii inchisi;
cateterismul;
punctia dimeatica;
endoscopia sinusala;
radiografie simpla, sau cu substanta de contrast;
tomografie;
Evolutie:
vindecare spontana;
vindecare cu tratament;
cronicizare;
complicatii.
Tratament:
1.Tratamentul medical este de electie in sinuzita acuta si urmareste
decongestionarea si dezobstructia fosei nazale a ostiumului sinuso-maxilar in in
scopul asigurarii ventilatiei sinusale si drenajului secretiilor patologice.
Se recomanda:
instilatii, inhalatii, aerosoli cu solutii dezinfectante si vasoconstrictoare;
antibiotice pe cale orala sau parenterala cind apar semne de suprainfectie
bacteriana;
medicatie antitermica, antiinflamatoare, roburanta generala;
corticoterapie pe cale parenterala in asociere cu antibiotice in formele
edematoase, hiperalgice(combate tumefactia pituitarei si blocajul ostiumului
sinuso-maxilar);
punctia sinusului maxilar se practica numai dupa disparitia febrei si are scop
diagnostic(examen bacteriologic,micologic,citologic) si terapeutic(se evacueaza
secretia, se introduce un amestec antibiotic dupa antibiograma,
hidrocortizon(decongestionannt) si alfachimotripsina(fibrinolitic);
2.Tratamentul chirurgical in sinuzita maxilara acuta:
se practica decat in cazul de complicatii majore
(osteomielita maxilar superior, flegmon orbitar,
tromboflebita sinus cavernos, complicatii meningo-
encefalice) sub protectie de antibiotice;
scopul este asigurarea unui bun drenaj al cavitatii sinusale;
se trepaneaza numai peretele anterior , se evita chiuretajul
mucoasei (riscul difuzarii infectiei pe calea venelor
intraosoase).
RINOETMOIDITA ACUTA
inflamatia recenta, difuza, nespecifica, localizata la nivelul
mucoasei celulelor etmoidale.
Etipatogenia, anatomia patologica: sunt comune cu cele ale
sinuzitei maxilare acute.
Simptomatologie:
Simptomatologie locala si subiectiva:
rinoree abundenta;
durere spontana;
obstructie nazala;
hiposmie sau anosmie;
tumefactie, interesand santul nazo-orbito-genian;
congestia tegumentelor regiunii palpebrale interne si a regiunii
nazogeniene;
punctul Grunwald :presiune digitala pe osul lacrimal la radacina
nasului provoaca durere accentuata;
congestia pituitarei meatului mijlociu;
Semne obiective functionale :
hiposmie sau cacosmie;
rinolalie inchisa;
durere fronto-orbitara;
Metode de investigatie:
diafanoscopie;
radiografia simpla;
CT, RMN;
Diagnosticul diferential :
rinoetmoidita cronica acutizata;
sinuzita maxilara acuta;
sinuzita frontala acuta;
nevralgie trigemino-faciala (sindromul algic nerv nazal intern ,
Charlin);
limfadenita nazo-geniana;
corp strain nazal.
Tratament:
1. medicamentos, local, general;
2. chirurgical in formele complicate(etmoidectomia pe calea
de acces externa).
SINUZITA FRONTALA ACUTA
afectiunea inflamatoare, recenta, difuza, nespecifica, localizata la nivelul
mucoasei sinusului frontal.
Etipatogenia, anatomia patologica, microbiologia sunt comune cu cele ale
sinuzitei maxilare acute.
Simptomatologie:
Simptomatologie subiective locale:
rinoree;
durere spontana regiunea frontala;
obstructie nazala;
tumefactie si congestie difuza palpebrala superioara si a cailor
lacrimale;
tumefactie si congestie difuza palpebrala superioara si a cailor lacrimale;
Palparea externa directa:
tegumentele regiunii nazo-orbito-frontale hiperemice si sensibile la atingere;
punctul frontal dureros;
Palparea interna indirecta se remaraca hipersensibilitatea manifesta a
pituitarei etajului mijlociu.
Simptome obiective functionale:
obstructia nazala unilaterala;
hiposmie si uneori anosmie temporara;
rinolalie si hipoghezie discreta;
fotofobie.
Simptomele generale sunt asemantoare cu cele ale sinuzitei maxilare acute.
. Tratament:
medicamentos local si general tratament antiflogistic,
decongestionant, antiseptic si antalgic;in formele
nevralgice, este indicat blocajul endonazal si frontal extern
cu novocaina dupa metoda Vasnevski;
medico-chirurgical: trepanopunctia sinusului frontal,
urmata de introducerea antibioticelor;
chirurgical: in formele complicate cu osteomielita oaselor
craniene, cu tromboflebita venelor oftalmice si a sinusului
cavernos, cu abces al lobului frontal.
ETMOIDOSFENOIDA ACUTA
Etiopatogenie: este o afectiune a varstei adulte; este o
afectiune ascunsa de cele mai multe ori confundata in
tablourile clinice ale altor sinuzite ce ii sunt asociate.
Cauze ale etmoidosfenoiditei:
rinitele acute epidemice ,rinitele hemoragice, purulente,
ulceronecrotice;
sifilisul tertiar nazal;
fracturile traumatice ale etajului mijlociu;
tumorile rinofaringiene;
tumorile bazei craniului.
Subiectiva:
senzatie de tensiune, de plenitudinenazala;
cefalee spontana;
tulburarea olfactive;
scaderea acuitatii vizuale;
Obiectiva:
congestia difuza a mucoasei nazale;
obstructia nazala partiala;
rinoree;
hiposmie, mai rar anosmie;
injectarea membranelor externe oculare;
lacrimare;
fotofobie;
tulburari de acomodare;
scaderea acuitatii vizuale;
existenta puroiului in santul olfactiv(rinoscopia anteriora);
Tratament: medicamentos local si general(tratament
antiflogistic, decongestionant, antiseptic, antalgic); in
formele nevralgice persistente si chinuitoare este
recomandata aplicarea de solutie Bonain la nivelul
ganglionului sfenopalatin si blocajul cu novocaina
endonazal; cand supuratia sinuso-sfenoidala persista si
tinde sa devina cronica se practica cateterismul sinusului
sfenoidal, urmat de spalatura sinusului si instilatia
antibioticului la care germenii au fost testati sensibili.
SINUZITA MAXILARA CRONICA
RINITA ALERGICA APERIODICA
este boala aflata in stadiul urmator sinuzitei maxilare acute,
care nu s-a vindecat timp de aproximativ 2-3 luni si in care
au loc remanieri profunde ale corionului mucos si alterari
ale peretilor ososi, ce sunt adesea ireversibile din punct de
vedere histofunctional.
Etiopatogenie: este o afectiune frecvent intalnita in practica rinologica; afecteaza in
aceeasi masura ambele sexe, atat la varsta adulta cat si in cea a copilariei.Etiologia
este mixta iar la originea ei exista o asociere de cauze locale si generale.
Cauze locale( determina afectari tisulare cu caracter cronic):
conditiile structural anatomice ale cavitatilor nazo-sinuso-maxilare;
compartimentarea intracavitara prin septuri osteo-mucoase ale antrului maxilar;
existenta unor prelungiri - malara, orbitara, etmoidala, alveolara, palatina;
malformatiile congenitale ale foselor nazale si cele postnazale;
corpii straini endonazali ignorati sau cei intrasinuso- maxilari;
neoformatiile sinuso-maxilare;
rinitele repetate cauzate de imersiuni abuzive in apa de mare sau cea de strand;
spalaturi nazale intempestive;
adenoidita cronica;
amigdalita cronica.
Cauze generale:
barotraumatisme;
frig, umezeala;
gaze toxice industriale;
pulberi iritante;
atmosfera incarcata cu praf de carbune;
aer supraincalzit in care lucreaza unii muncitori otelari;
boli infectioase cu microbi foarte virulenti;
reactivitatea biologica scazuta a bolnavului.
In patomorfia sinuzitei maxilare avem urmatoarele tipuri de leziuni:
in sinuzita catarala cronica a vacuo - leziuni de hiperemie difuza, de ingrosare a mucoasei cu
transudatie seroasa la fiecare acutizata;
in sinuzita maxilara supurata cronica puroi invechit, gros, cazeos, urat mirositor; mucoasa
foarte ingrosata de culoare cenusie-gelatinoasa sau rosie- carnoasa;
in sinuzita maxilara cronica polipoasa factorul generator al polipozei sinuso-maxilo-nazale
este edemul masiv in corion;
sinuzita maxilara cronica chistica- compromiterea scurgerii secretiei glandelor prin astuperea
sau gatuirea canalelor excretoare printr-o portiune limitata a mucoasei duce la formarea
chisturilor de retentie;
in sinuzita maxilara cronica hiperplazica se observa ingrosarea si hialinizarea vaselor, asociate
cu fibrozarea corionului;
in sinuzita maxilara cronica cazeoasa cavitatea antromaxilara este plina de un cazeum foarte
fetid, care se raspandeste si in fosa nazala;
sinuzita maxilara colesteatomatoasa- este necesara prezenta in vecinatate a unei solutii de
continuitate cu tegumentul; in cavitatea antromaxilara se formeaza o camasa sidefie,
stralucitoare, constituita din imbricarea unor foite epiteliale lamelare, invelind o materie
pastoasa, extrem de fetida
Simptome locale subiective:
rinoree purulenta;
durere spontana;
cacosmie;
obstructie nazala.
Simptome locale obiective:
congestie difuza a membranelor externe oculare;
existenta unor lezoiuni cronice, a unor dermatite vestibulo-narinare;
durere provocata prin palparea punctului de emergenta a nervului infraorbitar;
rinoree purulenta;
hiposmie sau anosmie;
cacosmie subiectiva si obiectiva;
rinolalie;
Tratament:
sinuzita maxilara recent cronicizata si formele cazeoase
odontopatice pot beneficia de un tratament conservator ce
consta in 10-12 punctii evacuatoare urmate de introducerea
unei asocieri medicamentoase;
accesul terapeutic chirurgical pentru sinusurile maxilare
foloseste calea endonazala si calea vestibulo-bucala.
tehnbica operatorie: metoda Caldwel-Luc; metoda
Kreutschmann-Denker; metoda Sturman Canfield.
RINOETMOIDITA CRONICA
Tratamentul chirurgical are ca scop deschidarea si drenajul larg

al etmoiductului, evidarea totala a continutului piofongos si
polipoid, chiuretarea si asanarea focarelor osteitice.
Procedee operatorii folosite sunt:
etmoidectomie endonazala;
etmoidectomie trans si sinuso-maxilara;
etmoidectomie externo-transorbitala.
SINUZITA FRONTALA CRONICA
Tratamentul chirurgical:
Cura radicala sinus frontal:
- trepanatia pe cale externa frontala;
- trepanatie pe cale externa orbitara;
-trepanatia pe cale endonazala;
Abord chirurgical endoscopic intranazal;

SINUZITA SFENOIDALA SI
Tratamentul chirurgical: are ca obiectiv deschiderea si drenajul
ETMOIDALA CRONICA
larg al cavitatilor sinusale, evacuarea totala a continutului
piofongos si polipoid, chiuretarea si asanarea focarelor
osteitice.
Abordul etmoido-sfenoidal pe cale trans-sinusomaxilara;

Abordul pe cale directa endonazala si transnazo-
septala(sfenoid);
Abord chirurgical endoscopic intranasal;
MUCOCELUL SINUSAL
Reprezinta producerea, acumularea, retentia unei secretii

mucoase, gelatinoase in cavitatea unui sinus,
imposibilitatea drenajului, transformarea intr-o formatiune
chistica cu evolutie progresiva ce determina subtierea si
erodarea peretilor sinusali cu exteriorizarea chistului spre
regiunile invecinate.
Etiologie: inflamatie atenuata, nesupurativa a mucoasei sinusului si
canalului sinusal respectiv, urmata de producerea si acumularea
lichidului chistic; localizarile cele mai frecvente sunt sinusurile
frontale si etmoidale cu exteriorizare orbitara.
Patogenie :
obstructia canalului nazo-frontal;
dilatatia chistica a unei glande din mucoasa sinusala;
membrana chistica provine din transformarea epiteliului cilindric
sinusal in epiteliu pavimentos;
continutul este aseptic, culoare galben, consistenta mucoasa,
gelatinoasa, nefetid;
igine congenitala (viciu de dezvoltare );
Simptomatologia
Perioada latenta(endosinusala)
asimptomatica subiectiv si obiectiv;
uneori rinoree mucoasa intermitenta prin deschiderea canalului;
alteori prin suprainfectarea continutului- semne de sinuzita acuta fronto-etmoidala;
ex radiografic simplu sau tomografic este singurul care ar descoperi afectiunea in
aceasta faza.
Perioada de exteriorizare
subiectiv: diplopie, scaderea acuitatii vizuale, epifora, nevralgii fronto-orbitare;
obiectiv: tumefactie rotunda, de marime variabila, acoperita de tegumente normale
situata in unghiul intern al orbitei; consistenta la inceput este dura, neteda ,dupa
erodarea osului devine renitenta;
rinoscopia anterioara ; formatiune buloasa la nivelul meatului mijlociu;
examenul radiologic pune in evidenta formatiunea chistica si modificarile osoase
locale.
Complicatii:
Complicatii infectioase:
sinuzita supurata fronto-etmoidala;
osteomielita;
fistulizari;
complicatii supurative endocraniene:abces extradural,
meningita, abces cerebral, tromboflebita sinus longitudinal
si cavernos.
Complicatii mecanice :
de tip compresiv ( glob ocular, nerv optic, canal lacrimal,
ramuri nervoase senzitive)
Tratament:
Chirurgical :cura radicala frontala cu ablatia in totalitate a
chistului si realizarea unui drenaj larg al canalului fronto-
nazal; cand este interesat si etmoidul-etmoidectomie pe
cale directa nazala:
Abord chirurgical endoscopic;
Osteomul nazal
Sediul : sinusul frontal si celulele etmoidale;
Originea : postraumatica sau o infectie latenta sinusala.
Anatomiepatologica: formatiune rotunda, ovalara, sau lobulata,
pediculata, cu insertia pe unul din peretii sinusali , fie
osteom mort ,liber in cavitatea sinusala.
Structura osteomului:
spongios;
compact;
mixt;
eburnat.
Clinic:
cefalee ( hemicranie, nevralgie trigeminala sau oculoorbitara);
deformarea structurilor osoase perisinusale;
bombarea unghiului intern al ochiului, a peretelui anterior frontal;
deplasarea globului ocular;
tulburari nervoase;
paralizii oculare;
crize jacksoniene.
Examenul radiologic fata, profil evidentiaza o formatiune
radioopaca endosinusala;
Evolutia: este lenta, complicatii estetice si functionale apar datorita
fenomenelor compresive.
Tratament:
Chirurgical: extirpare completa pentru a evita recidivele.
Extensia endocraniana sau orbitara necesita abord
chirurgical in echipa
complexa(otorinolog,neurochirurg,oftalmolog).
TUMORILE MALIGNE ALE MAXILARULUI SUPERIOR
Etiologie: tumori epiteliale, tumori conjunctive.

Simptomatologie:
faza latenta;
faza tumorala;
faza de exteriorizare.
Forme clinice:
neoplasmul de suprastructura etmoidosinusale;
neoplasmul de mezostructura maxilosinusal;
neoplasmul de infrastructura de tip dentar cu originea pe
marginea alveolara a maxilarului.
Tratamentul :
Chirurgical rezectia tumorii in limite oncologice prin incizie
paralateronazala:
Cobaltoterapie;
Chimioterapie.
Tumorile maligne ale sinusului frontal
Sunt foarte rare, mai frecvente epitelioamele.
Simptomatologie: la debut se confunda cu o sinuzita supurata.
Evolutia : rapida spre exteriorizare si invazie de vecinatate.
Tratamentul : chirurgical.
Prognosticul este grav datorita descoperirii tardive si
complicatiilor meningiene.
TUMORILE MALIGNE ALE SINUSULUI SFENOIDAL
Se prezinta sub forma de epitelioame sau sarcoame.

Simptomatologie:
perioada de stare: simptomatologie sfenoidala sinusala;

faza de exteriorizare produce complicatii: nevrita optica, cecitate,
meningite, tromboflebite de sinus cavernos;
rinoscopia anterioara: mase vegetante ce se exteriorizeaza in
rinofaringe.
Radiografia in incidenta Hirtz,CT cu substanta de contrast
confirma diagnosticul.
Tratamentul este complex: chirurgical, cobaltoterapie, chimioterapie.
Prognosticul este nefavorabil.

PATOLOGIA FARINGELUI

Limbă

Rinologie - PPT Corectat

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rinologie - PPT Corectat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

IE

Pe fata ventrala a extremitatii cefalice a embrionului

Mugurele frontal coboara intre cei doi muguri maxilari superiori

In cursul dezvoltarii in mugurele frontal se diferentiaza doua

Aceste santuri dau nastere la 4 muguri nazali, 2 interni si 2 externi,

Piramida nazal reprezinta partea externa a nasului.

RUCTURA PIRAMIDEI NAZALE

1.Vestibulele nazale sunt in numr de doua,

Peretele extern( intersinuso-nazal).

Functia de aparare se realizeaza prin 4 mecanisme:

Fosele nazale si sinusurile paranazale

Anamneza. Simptome mai frecvente

Fenomene de ordin general :

Tulburariile secretorii sunt de

Manifestarile nazale ascendente sunt:

Tulburari de vasoconstrictie apar:

Se disting trei rezonatori:

pasagera sau permanenta;

Poate interesa anumite substante mirositoare sau toate, putand

Etiologia : alterare de origine infectioasa, toxica sau tumorala a

ANATOMIC:poate fi afectat scheletul osteo-cartilaginos sau

displastii prin pierdere de substanta ( hipoplastii);

displastii prin deformatie( hiperplastii).

Clinic: rinoscopia anterioara pune in evidenta malformatiile: pintenii se prezinta

Examenul bacteriologic si mico-parazitologic transeaza etiologia.

Anatomie patologica :leziuni tegumentare variate: contuzii,

Inflamatiile acute ale mucoasei pituitare se pot clasifica astfel:

Factori declansatori: infectiile virale;

Etiologie: inflamatia mucoasei pituitarei cu gonococ; apare in primele 36 ore de la

Etiologie: apare la 2-5 saptamini dupa nastere; infectie sifilitica este

Se descriu doua forme:

Boala Besnier-Boeck-Schauman este o afectiune a sistemului reticulo-

Polipoza nazala deformanta si recidivanta a tinerilor.

Zona osoasa ramane nemodificata;

Formatiunile polipoase se exteriorizeaza la nivelurile

sunt tumori vasculare, localizate pe aripile nazale; tumefactii

formatiune angio-fibromatoasa, pediculata, unilaterala, situata la nivelul

Complicatii de vecinatate: orbito-oculare, osteo-craniene,

Complicatii generale la distanta: boala de focar

Tratamentul chirurgical are ca scop deschidarea si drenajul larg

Abordul etmoido-sfenoidal pe cale trans-sinusomaxilara;

Reprezinta producerea, acumularea, retentia unei secretii

Etiologie: tumori epiteliale, tumori conjunctive.

Se prezinta sub forma de epitelioame sau sarcoame.

perioada de stare: simptomatologie sfenoidala sinusala;

S-ar putea să vă placă și